Din Valea Frumoasei pe Muntele Păgânului (Munceii Nășcălatului/Munții Hășmaș)
Pentru a citi descrierea traseului, dar și o sinteză a tuturor circuitelor din Nășcălatul sudic, executaţi click aici ! (în construcție)
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Pentru amănunte privind sistematizarea zonei, executați click aici !
26 mai 2013:
Coada Lacului Frumoasa – Mt. Sermașău – Capela St. Laszlo – Mt. Păgânului – Pasul Ghimeș – Mt. Smochinului – Mt. Aluniș – Coada Lacului Frumoasa
8:00
La coada Lacului Frumoasa …
… într-o dimineață cu … ferestrele nu tocmai deschise !
Sub alte auspicii, în același loc, la aceeași oră, un an mai târziu (6 iunie 2014), …
… în căutarea geocutiei ce include, pe bună dreptate, Lacul Frumoasa ca punct de interes aparte în circuitul jocului Geotrekking !
[vezi http://geotrekking.plus.ro/Lacul_Frumo0asa]
Ne-am amintit în 2014 să consemnăm fotografic intrarea în traseul …
… din mai 2013 !
Suntem doar în Florar !
[Salvie-de-câmp – Salvia pratensis]
[Căldărușă – Aquilegia transsilvanica]
[Margarete – Leucanthemum vulgare cu o ileană la … pălărie – Cetonia aurata]
[Sparcetă – Onobrychis viciifolia]
[Tătăneasă-galbenă – Symphytum tuberosum]
Urcușul lejer ne lasă timp de foto… herborizare !
[Spânz – Helleborus purpurascens – la fructificare – cu sepalele albite de bliț – altfel movulii]
[Lăcrimiță – Maianthemum bifolium]
[Drob – Chamaecytisus hirsutus]
[Opaiță-roșie – Silene dioica – cu varietăți coloristice]
[Suliman – Ajuga genevensis – varietatea albă e o raritate. Decolorația florilor e cauzată de lipsa unui pigment vegetal numit antocianină. Pentru amănunte, executați click aici !]
[Dumbravnic – Melittis melissophyllum]
[Trifoi – Trifolium alpestre]
[Ciormoiag – Melampyrum sylvaticum]
[Frigurele – Cardaminopsis arenosa]
[Stânjenel-mic-de-munte – Iris ruthenica]
Pe plaiul Sermașăului, …
… peste vale de Pasul Ghimeș !
Flori de … plai !
[Boziori – Dactylorhiza sambucina]
[Măcriș – Rumex acetosa]
[Vulturică – Hieracium cymosum]
[Măciulie – Thesium alpinum]
[Darie – Pedicularis comosa subsp. campestris]
[Pătlagină-moale – Plantago media]
[Cornuț-de-munte – Cerastium arvense]
[Orăștică – Lathyrus laevigatus]
[Asmățui-de-munte – Anthriscus nitida]
[Taulă – Spiraea media]
[Molid – Picea abies – cu o mierlă-gulerată printre … flori – Turdus torquatus]
Un șir de poieni lungi leagă Sermașăul …
… de Muntele Mic al Păgânului !
În … marea poiană de pe el …
… se află ruinele (recondiționate) ale Capelei Sfântului László !
[Sfântul László a fost rege al Ungariei între anii 1077-1095, cunoscut sub numele Ladislau I – mama sa fiind poloneză; a fost santificat în 1192. A reprezentat pentru unii dintre urmașii săi la tronul Ungariei prototipul regelui cavaler; unii au și cerut să fie înmormântați alături de el, în catedrala de la Oradea. A fost un aprig dușman al păgânismului, desăvârșind creștinarea Ungariei. De numele sau este legată o celebră legendă, păstrată în memoria colectivă datorită frescelor din câteva biserici din Transilvania (Dârjiu, Ghelința) și din Ungaria, ce o ilustrează; este vorba despre lupta cavalerească dintre el și un rege păgân – cuman – pentru salvarea unei tinere creștine. Nu este greu de făcut corelația dintre numele muntelui (corect, al Păgânului) pe care s-a construit capela și esența legendei, dar și a multora dintre acțiunile regelui/sfântului – informații suplimentare pe http://en.wikipedia.org/wiki/Ladislaus_I_of_Hungary]
Nu se știe când a fost construită prima capelă – probabil sec. XVII; cea actuală datează din 2012 !
[Situl este unul dintre obiectivele jocului geotrekking – vezi http://geotrekking.plus.ro/]
În preajma capelei s-a aciuat puzderie de panseluțe-sălbatice (trei-frați-pătați) – Viola tricolor !
Părăsim poiana capelei !
Pe drumul marcat (vine din satul Frumoasa) ce încinge (pe sub varf) culmea Muntelui Păgânului … ne prinde ploaia !
Nu doar pe noi !
[Amăreală – Polygala amara]
[Curpen-de-munte – Clematis alpina]
10:00
Lăsăm poteca marcată și suim direct pe vârf !
Conform tradiției locale aici ar fi existat o veche cetate, iar mai târziu o capelă unde se adunau catolicii moldoveni – refugiați din Ardeal – cu ocazia unor pelerinaje anuale ce le-au precedat pe cele actuale de la Șumuleu/Miercurea-Ciuc; mai înainte, pelerinii se strângeau pe un vârf vecin, Muntele Frumos. Și pe el, și pe vârful Păgânului ar mai fi rămas ceva urme ale vechilor capele !
Dacă se fac însă ceva … săpături se poate descoperi o geocutie !
[vezi http://geotrekking.plus.ro/muntele-paganul]
Între timp (!), vremea pare a se mai fi răzbunat, …
… iar zările s-au mai limpezit !
Dacă doriți să urmăriți aventurile noatre … floristice de pe Vârful Păgânului și a doua parte a drumeției, din Munții Ciucului, executați click aici !