Căutând papucul-doamnei, am găsit … Cetatea Mihăileni (HG) !
Pentru a citi descrierea traseului, executaţi click aici ! (în construcție)
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
1 iunie 2006
7:00
Deși am pornit în căutarea papucului-doamnei, începem prin a găsi … geocutia din Pasul Ghimeș, …
[http://geotrekking.plus.ro/pasul-ghimes/]
… pe cea de lângă Lacul Frumoasa …
[http://geotrekking.plus.ro/lacul-frumoasa/]
Pentru a vedea un fotoreportaj al drumeției din 2012, executați click aici !
… și încă una la o interesantă clopotniță din satul Frumoasa (ascunziș nepublicat încă pe site-ul http://geotrekking.plus.ro/).
[Construcția clopotniței a fost inițiată în 1873, suferind modificări și restaurări ulterioare – ultima în 2010; clopotul actual, de 79 kg, a fost turnat la Udine/Italia.]
În Frumoasa mai vizităm biserica armeano-catolică, ridicată în 1763/1781 cu hramul Sfânta Treime …
… și cimitirul comunității armene din sat, formată în 1672 din 60 de familii refugiate din Moldova !
Pentru a vedea alte obiective interesante din Frumoasa, executați click aici !
Din Frumoasa ne îndreptăm spre satul Gârciu (Racu/HG) – 5 km pe drum de pământ, ultimul pe asfalt -, …
… pentru a vizita biserica satului, unde se află și o geocutie (http://geotrekking.plus.ro/biserica-din-garciu/) !
Traversăm curtea casei parohiale și suim …
… pe un bot de deal (Cseredomb) sub care se află satul (numit, între 1964 și 2011, Satu Nou) …
… și pe care se află biserica cu hramul Sf. Maria Mică, ce deservește ambele sate ale comunei, Gârciu și Racu. A fost construită între anii 1260/1270-1280, extinsă în 1574 și 1740, ultima modificare fiind din 1758 (informații mai detaliate pe http://felcsik.ro/ro/microregiunea/atractii-turistice/70-csikrakosi-templom.html).
Atracția principală o constituie turnul de 30 de metri cu ale sale desene cabalistice (pictura originară datând, probabil, din 1475)!
În cimitirul din incinta bisericii se află monumentul funerar închinat unei personalități bisericești din zonă, Zöld Péter, preot la biserica din Gârciu în anul morții sale. Un timp a oficiat în satul Luizii Călugăra/BC (interesanta sa biografie poate fi citită pe http://felcsik.ro/ro/microregiunea/oameni-de-seam-din-microregiune/50.html).
Monumentul a fost realizat în 1977 de sculptorul Ferencz Ernő Lajos (n. 1944).
…
La 1,5 km de Gârciu, ținând însă de satul Văcărești/Mihăileni/HG, se află o carieră (în conservare) de andezit, în perimetrul căreia s-a format un lac din cauza atingerii pânzei freatice în urma excavațiilor, fiind, de asemenea, scoasă la lumină o așezare daco-getică ce a traversat epoca bronzului și perioada Latène a epocii fierului. Din epoca noastră provine o … geocutie (http://geotrekking.plus.ro/cariera-vacaresti/) !
Andezitul este o rocă magmatică ce conține cca 60% dioxid de siliciu, fiind folosită în construcții și pavaje.
…
În marginea satului Văcărești s-a deschis, din 2012, un mic sit arheologic pentru cercetarea ruinelor conacului Șandor, o clădire ce datează din sec. XV-XVII.
Capela catolică din Văcărești datează din 1721; în anii 1983-1984 a fost extinsă, atașându-i-se un corp cu un stil arhitectural ceva mai … îndrăzneț !
…
La cca 2 km de Văcărești se află centrul de comună, satul Mihăileni. Biserica – informații aici (dar în construcție !) – este închisă (slujba se ținea la Văcărești), așa că ne continuăm drumul auto, ieșind din sat prin extremitatea sa estică (1 km) și apoi, printre tarlale agricole, pe drum de pământ, …
… ajungem …
11:00
… la Băile Cibre !
Primele băi populare amenajate pe pârâul Cibre datează din sec. XIX . Pe o hartă din 1917 – Planul director de tragere “Bükkhavaspataka”/http://earth.unibuc.ro/harti/ – băile apar ceva mai în amonte decât locația amenajării actuale, ce datează din 2007 !
Izvoarele sunt carbonatate, calcaroase, feruginoase și slab sulfuroase !
[În incinta băilor se află un geoascunziș: http://geotrekking.plus.ro/baile-cibre]
…
Ne dirijăm pașii …
… spre traseul “Drumul Muntelui”, ce pleacă din Frumoasa și urcă pe Muntele Păgânului !
…
…
…
Intrăm pe Drumul Muntelui îndată ce întâlnim crucea închinată Sf. Laszlo (rege al Ungariei între 1077-1095 sub numele Ladislau I, venerat cu deosebire de secui care ar fi fost aduși în estul Ardealului de acest rege), …
… montată într-un punct de belvedere (și care reprezintă un ascunziș – nepublicat încă – în cadrul jocului geotrekking – http://geotrekking.plus.ro/)
Pe măsură ce urcăm …
… belvederile ne însoțesc.
…
…
…
…
De cum intrăm în pădure deviem puțin până în Poiana Hosszuvontato, …
… de curând amenajată …
… și în care se află un geoascunziș încă nepublicat pe http://geotrekking.plus.ro/ !
În pas de … plimbare ajungem în Poiana de pe Păgânul Mic …
… unde sunt ruinele unei capele medievale închinate Sf. Laszlo, dar și una nou construită (pentru amănunte , executați click aici !), precum și o … geocutie, de asemenea nepublicată (http://geotrekking.plus.ro/) !
…
Spre Vârful Păgânului (Mare) …
… învăluit în ceață și … mistere; ca, de pildă, dacă a existat aici, cu adevărat, cetatea pe care tradiția și, mai nou, un monument o pomenesc !
15:45
Un alt mister este cel al locației unei geocutii (http://geotrekking.plus.ro/muntele-paganul), dar pe care reușim să-l elucidăm !
…
…
…
…
Coborâm de pe Vf. Păgânului …
… spre Muntele Silaș !
Pentru papucul-doamnei am venit cu o săptămână prea devreme; …
… așa că ne concentrăm … atenția asupra Cetății Mihăileni, …
… la care ajungem … cu vreo 2.000 de ani mai târziu !
Numită de cei de la Trekkingklub “Cetatea de pământ uitată” (http://geotrekking.plus.ro/cetatea-de-pamant-uitata), se pare, așa cum spun ei, că ar fi vorba despre Cetatea daco-getică de la Mihăileni, înscrisă, ca atare, în lista oficială a siturilor arheologice din România (http://ro.wikipedia.org).
Pe teren se poate decela un “șanț de apărare” ce înconjoară aproape complet un mic platou.
Misiunile fiind (mai mult sau mai puțin – satisfăcător) îndeplinite, coborâm …
…
… spre Valea Cibre !
18:30
Punct terminus: Băile Cibre !
Pentru a vedea partea a doua a … sagăi “Papucul-doamnei”, executați click aici ! (în construcție)
Pentru a parcurge și alte trasee pe Muntele Păgânului și pe plaiurile apropiate, “culegând” flori, executați click aici !
O minunatie floristica!
… Și am prezentat aici doar o parte din florile Muntelui Păgânului. Să vedeți ce urmează curând, pentru că, întâmplător, tocmai lucrăm la un articol tot despre acest munte, un fotoreportaj al unei drumeții în care am întîlnit, în sfârșit, stirigoaia-neagră; dar, pe lângă ea, multe, multe alte flori deosebite ! Dar, având în vedere că v-ați înscris pe mailing list-ul site-ului, veți fi prompt anunțată asupra postării articolului pe site !