Cetăți, palate, mânăstiri și altele, pe Valea Oltului
Atenție: fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Expediția “Căpățânii-Buila-Vânturarița – 2014”, traseul de “apropiere” Onești – Pensiunea “Calul Bălan”/Bârzești/Bărbătești/VL
10 august 2014
Observatii privind starea drumurilor:
– DN 11/E 574, între Onești și Brașov, în stare buna;
– DN 1/E 68, între Brașov și Podu Olt, în stare bună;
– DN 7/E 81, între Podu Olt și Râmnicu Vâlcea, în stare bună;
– DN 67, între Râmnicu Vâlcea și Bârzești, în stare bună.
Obiectiv 1: Reședința de vară Brukenthal din Avrig
[- click aici, pentru amănunte de ordin istoric !
– click aici, pentru a afla cine a fost Samuel von Brukenthal !]
Intrarea se află pe Str. Gheorghe Lazăr (cu acces din DN 1)
– nu se platește nici o taxă
Dacă fațada așa-zisului palat este, cât de cât, renovată, spatele, nu prea!
Clădirea a servit, mult timp, drept sanatoriu (click aici, pentru amănunte !)
În curtea interioară a fost instalat un uriaș cort pentru conferințe ! De altfel, proprietatea este, la această oră, o pensiune, declarată, de lux, oferind spații de cazare și pentru mese curente sau festive, nunți romantice etc.
Parcul, de fapt, o parte a sa, reprezintă o altă atracție, principala a actualei pensiuni (cortul montat aici este folosit pentru nunți): …
… dincolo de un pitoresc pârâiaș …
… se află așa-numita (prețios și impropriu) oranjerie, un corp de clădire renovat și organizat ca restaurant și hotel – pentru istoric, executați click aici; …
… parcul botanic (pentru amănunte, executați click aici !) este, deocamdată, în suferință, fiind distrus încă de pe la începutul secolului trecut. Au mai rămas puține specii mai interesante printre care câteva exemplare de arbori-lalea sau tulipani (Liriodendron tulipifera); înfloresc în aprilie-iunie.
[În scorbura unuia dintre bătrânii arbori ai parcului se află ascunsă o geocutie – vezi geotrekking.ro/palatul-brukenthal !]
La nici 100 de metri de poarta ansamblului Brukenthal se află biserica luterană fortificată, monument istoric, datând din sec. XIII.
Ceasul din turn este o donație a baronului Samuel von Brukenthal din anul 1770. Ar fi funcționat până nu demult !
Obiectiv 2: Biserica evanghelică din Bradu/Avrig
[- la 4 km de Avrig spre Sibiu]
Biserica luterană actuală a fost înălțată în 1633, pe locul uneia mai vechi, zice-se, din 1378, deși există o atestare documentară din 1315, iar pe turn este înscris anul 1037/1053 (sursa: wikipedia.org) !
În zidul bisericii este ascunsă o geocutie (vezi geotrekking.ro/bradu) !
Obiectiv 3: Cetatea Tălmaciu
[- după 1 km de la ieșirea din Tălmaciu, spre Râmnicu Vâlcea; există spațiu de parcare, iar de vizavi pornește un drum pietruit ce deservește stația meteo de lângă ruinele cetății.]
Urcând pe Dealul Meteorului, ne atrag atenția …
… peisajele …
… și florile; …
… iar sus, pe vârf, bineînțeles, cetatea !
A fost ridicată între 1369-1370, în timpul domniei regelui Ungariei Ludovic I sau cel Mare (1342-1382) – domn și al Poloniei (1370-1382), fiul lui Carol Robert de Anjou, cel bătut la Posada de Basarab I (cca 1310-1352) în 1330 – care va recunoaste în cele din urmă suzeranitatea lui Ludovic asupra Valahiei, în 1343 ! Cetatea a fost incendiată de nepotul lui Basarab I, Vlaicu I (1364-1377), apoi, în parte, demolată în 1489 din ordinul lui Matei (corect, Matia) Corvin, rege al Ungariei între 1458-1490.
[Alte amănunte, pe tribuna.ro/cetatea-de-la-talmaciu !]
Printre alte … secrete, zidurile cetății ascund și o geocutie (vezi geotrekking.ro/cetatea-talmaciu) !
Obiectiv 4: Turnu Roșu de la Boița
[- se află la 4 km de Tălmaciu, chiar înainte de a ieși din Boița – ultima localitate ce precedă intrarea în Defileul Oltului; există, lângă sit, o parcare largă.]
În spatele parcării de la ieșirea din Boița se află Cimitirul de Onoare, unde sunt înmormântați eroi căzuți în Primul Război Mondial: 146 de români, 33 de germani, 3 austrieci, un italian și 7 necunoscuți. Monumentul sub formă de cruce, din centrul cimitirului, a fost ridicat în 1925. În 1944 a fost pusă alături, o cruce comemorativă pe care sunt consemnate numele a trei eroi ai aerului căzuți în Al Doilea Război Mondial. În 1924 s-a construit în preajma cimitirului o fântână comemorativă cu șipot.
Castelul Turnu Roșu a fost construit între 1360-1370 (în timpul lui Ludovic I), în scopuri militare defensive, de către coloniștii sași, dar prima atestare documentară datează din 1453 (informații de pe wikimapia.org/Castelul-Turnu-Roșu(Rothenturm-Ridenturm).
Monumentul nu poate fi vizitat; în incinta sa, în clădirea vizibilă în imaginea anterioară, funcționează, din 2003, un spital de boli nervoase care a înlocuit un orfelinat destinat, inițial, din 1917, orfanilor de război. Ansamblul trebuie privit de pe dealul pe care este ridicat, pentru a se remarca stridența coloristică a pereților de la care își trage numele !
[Situl reprezintă un punct de interes al jocului geotrekking !]
Obiectiv 5: Turnu Spart de pe Valea Oltului
[- se află pe malul drept al Oltului, la confluența acestuia cu primul afluent de dreapta (Meghiș) de după intrarea în defileu (5 km de Boița); este semnalizat de un indicator în dreptul căruia este un spațiu larg de parcare]
Construit, se zice, în sec XV, marca granița dintre Țara Românească și Transilvania. Un document vorbește despre 1501 (în timpul domniei lui Ladislau Jagello – 1490-1510) ca an al construirii unui turn de apărare pe Valea Oltului, mai jos de Turnu Roșu, probabil acesta !
Turnu Spart între reprezentări de prin sec. XIX și o încercare de reconstituire grafică !
La margine de Olt, frumoasa roșățea – Butomus umbellatus !
Obiective 6 și 7: Castrul Arutela și Mânăstirea Turnu
[- la cca 50 km de Turnu Roșu]
– dincolo de barajul Lacului Turnu, pe digul din prelungire, vizavi de intersecția pentru M-rea Turnu, există loc de parcare.
– amănunte despre castru (istoric, descriere, funcții, situația actuală) puteți citi pe historia.ro/castrul-roman-arutela !
– pe Muntele/Piscul/Colțul lui Teofil romanii au construit un turn semicircular, de la care și-a tras numele actuala Mânăstire Turnu (întâi, Schitu de după Turn); …
– … iar în incinta castrului există, de curând, un geoascunziș (vezi geotrekking.ro/castrul-arutela) !
De la barajul Lacului Turnu se ajunge la M-rea Turnu după 1 km de drum neasfaltat; exisă parcare și foarte aproape de poarta mânăstirii.
O amplă și interesantă prezentare a mânăstirii se poate citi pe crestinortodox.ro/manastirea-turnu !
Primii monahi ai locului, practic, ctitorii viitoarei mânăstiri – inițial însemnând chiliile săpate în stâncă de ei, au fost Daniil și Misail, retrași în sihăstrie de la Mânăstirea Bistrița.
Corp de chilii
Mânăstirea Turnu reprezintă și un obiectiv pentru amatorii de geotrekking !
Obiectiv 8: Mânăstirea Cozia
[- la 750 m de barajul Lacului Turnu; se parchează pe ambele părți ale șoselei, cu dificultate în week-end-uri și la sărbătorile religioase.]
Biserica mânăstirii …
… a fost construită acum … 600 de ani (doar pridvorul e mai … recent, de pe timpul lui Brâncoveanu) !
[Detalii]
Și corpurile de chilii din jurul bisericii au tot 600 de ani !
Titlu … impus: “Oltul la Cozia” !
[Informații de mare interes despre biserică se pot citi pe manastireacozia.ro/, crestinortodox.ro/manastirea-cozia ori ro.wikipedia.org/Manastirea_Cozia]
Obiectiv 9: Schitul Ostrov
[- podul ce unește malul drept al Oltului cu insulița unde se află schitul este la 4 km de Mânăstirea Cozia; accesul auto este permis pe insulă, parcarea aflându-se în centrul ei.]
Deși întreaga insulă este în proprietatea schitului, extremitatea sa nordică, prin prezența bustului lui Mihai Eminescu, are un aer de … laicitate !
O lungă alee străbate un parc în curs de refacere (construcțiile hidrotehnice din anii 1980 aproape că l-au distrus) …
… până la poarta de intrare …
… în incinta propriu-zisă a schitului (ctitorie a lui Neagoe Basarab din 1520-1521, primul așezământ de maici de pe teritoriul României), …
… și ea un adevărat parc-…
… expoziție !
[- Informații despre schit găsiți pe ziarullumina.ro/ostrovul
– Schitul este obiectiv de interes pentru jocul geotrekking !]
Obiectiv 10: Băile Govora
[Devierea de pe DN 67 – Râmnicu Vâlcea – Horezu – pe DJ 649 (în stare bună), spre Băile Govora, nu aduce nici un km în plus, dar nici în minus !]
Din așa-zisul centru al stațiunii, aflat la intrarea în parcul balnear, evidentiat din 2009 de prezența unei insolite – ca arhitectură – capele ortodoxe și a unei cruci cu rol de monument închinat eroilor martiri ai neamului, …
… o luăm … la vale (alături e pârâul Hința), … de-a lungul străzii … principale !
Trecem pe lângă Vila/Hotelul Ștefănescu, clădire cu o bogată istorie (vezi muzee-valcea.ro): construită în 1892 de doi frați din Galați, intră în 1934 în proprietatea Băncii Naționale (datorii la cărți, ipoteci neachitate) care o revendică, cu succes, în anii 1990; e donată în 1999 Episcopiei Râmnicului. Din 2007 au început lucrări de reparații capitale.
Peste câțiva pași mai … jos se află Hotelul Parc (în funcțiune, de 2*), fost “Balneara”, construit în 1936/1938 cu arhitectură de inspirație cubistă; …
… pe partea opusă, într-un cadru îngrijit, se află un modest obelisc închinat eroilor orașului, despre care n-am reușit să aflăm amănunte !
Facem cale întoarsă, dar pe o stradă paralelă, intersecția fiind dominată de Hotelul Oltenia (fost și actual – ? – al sindicatelor), construit în 1985; …
… înainte de a ajunge, din nou, în centru, trecem pe lăngă Vila Colonel Ivanovici, construită în perioada 1900-1910, monument istoric.
Ne continuăm plimbarea prin parcul balnear, pentru a vedea clădirea fostului cinematograf (istoric pe muzee-valcea.ro); a fost construit în 1930, pe baza planurilor arhitectei Virginia Andreescu Haret (nepoată a pictorului Ion Andreescuși noră a lui Spiru Haret) [schiță biografică pe ro.wikipedia.org/Virginia_Andreescu_Haret]
În fața fostului cinematograf s-a amenajat un amfiteatru … multifuncțional !
Parcul balnear, în sine, este un adevărat monument istoric (neoficial) al Băilor Govora (vezi muzee-valcea.ro). A fost creat odată cu stațiunea, în perioada 1882-1896, dar modernizat după 1910 după planurile arhitectului peisagist francez Ernest Pinard, același care a mai (co)amenajat parcurile din Caracal, Craiova, Bacău și Herăstrăul Bucureștilor !
Pe una dintre terasele parcului se (mai) află Pavilionul Central de Băi, construit între 1911-1912. Aici s-a tratat și Constantin Țurcanu, cel făcut celebru de Vasile Alecsandri sub numele de Peneș Curcanul. De altfel, generalul medic Nicolae Popescu-Zorileanu, unul dintre întemeietorii Băilor Govora, a înființat în stațiune o ambulanță militară rurală pentru tratarea veteranilor de război.
[Despre istoricul băilor, amănunte, în monografia orașului: primaria-baile-govora.ro/Monografie]
În fața Pavilionului a fost dezvelit, în 1991, bustul în gips al lui Ion C. Brătianu. Îl înlocuiește pe cel creat în 1905 din bronz, dispărut prin anii 1950, ca și cel al lui Vintilă I.C. Brătianu din 1931 – cu merite în dezvoltarea stațiunii -, din motive, desigur, politice.
Din alte motive a dispărut, în 2005, bustul din bronz, al doctorului Haralambie Botescu (un alt ctitor al Băilor Govora, erou al Primului Război Mondial), operă din 1920 a sculptorului Dumitru Mățăoanu. Refăcut sau regăsit, în august 2014, bustul se afla la locul lui !
[Un alt bust din bronz al dr. H. Botescu, creație a aceluiași sculptor , a fost dezvelit în 1923 în București, în piața ce poartă azi numele doctorului-erou (intersecția Berzei-Popa Tatu)]
Peripluul nostru cultural-turistic al primei zile de expediție a luat sfârșit la pensiunea La Calul Bălan din satul Bârzești/Bărbătești.
Addenda: De pe drumul … întoarcerii !
Prima escală o facem în comuna/satul Berevoiești pentru a vedea Casa Memorială <Mihai Tican-Rumano>. Odată ce am aflat de existența acesteia ar fi fost inimaginabil să o … ignorăm; probabil că și cărțile scrise de Mihai Tican-Rumano, cele citite în copilărie/adolescență, au contribuit la pasiunea noastră pentru drumeție !
Găsim cu greu casa călătorului-scriitor (aici – foarte pe scurt, despre viața și activitatea sa), într-un capăt de străduță laterală de pe Valea Satului; bineînțeles, închisă !
La fel de închisă este Colecția de Artă Plastică ce cuprinde cca 170 de lucrări de artă plastică donate de Mihai Tican-Rumano satului natal; …
… așa că ne rămâne mai mult timp pentru a doua escală, după doar 8 km , la Castrul roman Jidova/Jidava, …
… un obiectiv, din nou, de neignorat, după ce, în prima zi, am vizitat castrul Arutela …
… !
Vizita ne-a fost … ghidată de fiul muzeografului (responsabil de castru), la acea vreme elev, acum, probabil, student la istorie – dorință pe care ne-a mărturisise; a fost realmente un … privilegiu, pentru că am avut parte de o prezentare a de excepție a complexului muzeistic de aici, expusă cu pasiune, documentat, pe scurt, … profesionist !
Construit în perioada dintre anii 190-211, castrul a supraviețuit până la invazia carpilor din 244-245. Ruinele sale au fost cercetate sistematic din 1876 de arheologul Dimitrie Butculescu (conform, Wikipedia), dar se știa despre ele încă din 1835, fiind consemnate pe o hartă rusească sub numele Chidov. Numele dacizat Jidova a fost dat de Constantin D. Aricescu (conform, http://www.mostenireculturala-arges.ro/?page_id=868).
Castrul Jidova făcea parte din linia de fortificații Limes Transalutanus, o dublură a lui Limes Alutanus – cel ce avea în componență castrul Arutela.
Fotoreportajele traseelor din celelalte patru zile ale expediției pot fi accesate prin intermediul link-ului de … aici !