Dobrogea, “mon amour” !

Atenție: fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Expediția <Dobrogea – 2015> – 27-29 martie, ziua I: De pe drum … adunate, de la Galați la Isaccea

27 martie 2015, traseu: Galați – bac – I.C. Brătianu – Podul și cazematele nemțești – Vf. Bugeacului (cazemata rusească de pe vârf) – Monumentul ostașilor ruși – Mânăstirea Dinogetia – Cetatea Dinogetia – Văile de eroziune în loess de la Garvăn [pe DN 22E, în stare proastă] – Revărsarea (Tabia Veche) – Isaccea (Lacul de la Cariera Veche) [pe DN 22 în stare foarte bună]

15:00
– la intrarea pe bac la Galați: aglomerație deloc, așteptare scurtă;
– mulțumim pentru informații: http://www.gabrielursan.ro/ !

 

 

Trecem Dunărea …

 

 

 

 

… de la Galați …

 

 

 

… la I.C. Brătianu !

 

 

Oprim la 7 km de bacul de la I.C. Brătianu, la ramificația pentru balta de pescuit sportiv și agrement Sălcuța.

 

 

Pe cealaltă parte a șoselei se află ruinele unui vechi pod și ale unor cazemate !

 

 

Podul, a fost, de fapt, o intenție, materializată doar prin picioarele sale, a armatei germane din timpul celui de Al Doilea Război Mondial; era destinat traversării Gârlei Latima (denumirea este preluată de pe o hartă militară din 1953 – http://www.geo-spatial.org/ -, în prezent circulând și varianta Latime, și chiar … Lățime, iar, mai nou, Sălcuța); însă, după cum arată ruinele, pare a fi vorba despre picioarele a două poduri !
[De curând, unul dintre picioare a fost … dotat cu o geocutie !]

 

Cât despre cazematele din imediata apropiere, acestea provin din Primul Război Mondial, fiind ridicate tot de armata germană (localnicii ar fi observat pe armăturile de oțel emblema/numele uzinelor Krupp – http://www.miscellanea.ro/ – !]

 

 

“Ascensiune” pe Dealurile Bugeacului !

[Dealurile Bugeacului reprezintă prelungirile extrem-nordice ale Munților Măcin, relativ depărtate, izolate și mult mai joase decât corpul principal al acestor munți, de care sunt legate prin Pasul Garvăn (58 m); sunt alcătuite din câteva măguri insulare  cu înălțimi de 43 m, 72m, 81m, 91 m și 95 m – conform Mihail Gabriel Albotă – Munții Măcin. Ghid turistic – Colecția Munții Noștri, nr. 41, Editura Sport-Turism, București, 1987.]

 

 

Un drumeag-alee ne conduce …

 

 

 

 

… pe una dintre aceste măguri !

 

 

 

 

 

Pe vârful ei …

 

 

 

 

 

 

… descoperim cazemata germană din Primul Război Mondial pentru care am urcat, de fapt, aici; drept pentru care ascundem și o geocutie.

 

 

 

 

În pofida atmosferei închise de vremea ploioasă, belvederile …

 

… ne satisfac în suficientă măsură așteptările !

 

 

Hotărâm să dăm o raită până pe celălalt crac al măgurii …

 

 

… de unde avem o imagine ceva mai cuprinzătoare spre celelalte măguri ale Bugeacului.

 

 

 

 

 

Un buchețel de … amintiri de pe Dealurile Bugeacului !

 

 

 

 

 

Plecăm spre Isaccea, dar oprim după doar 400 m pentru a vedea monumentul ostașilor ruși, primii căzuți în Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 (care, pentru România avea să devină Războiul de Independență), la traversarea Dunării – 10 iunie 1877 – printr-un punct aflat vizavi de locul unde a fost ridicat monumentul !

 

 

 

Puteți vedea o imagine de epocă facută cu prilejul onorării celor căzuți atunci, executând click aici !

 

 

 

 

 

 

După alți vreo 800 m ieșim din șosea pe un drum lateral-stânga ce ne duce la Mânăstirea Dinogetia.

 

 

 

Înființarea mânăstirii, în anul 2004, a fost ideea episcopului de Tomis, Teodosie, fiind un răspuns concret la un proiect mai larg vizând revigorarea vieții bisericești/monahale în locurile de început ale creștinismului în Dobrogea. Și cum “peste deal” se află Cetatea Dinogetia, una dintre vetrele creștinismului dobrogean/românesc, așa a apărut mânăstirea – cu hramul Izvorul Tămăduirii – ce a împrumutat și numele cetății. Pe lângă idee a existat o “donație” a Primăriei/Consiliului Comunal Jijila ce a concesionat mânăstirii, pentru 90 de ani, Dealul lui Vodă, dar și dorința preotului pensionar (81 de ani) Filimon Pavel, din I.C. Brătianu, frate, în tinerețe, la Mânăstirea Sihastru/VN, de a-și petrece ultimii ani ai vieții într-o mânăstire, care a întemeiat, astfel, obștea acestei mânăstiri; acum (2014), aceasta are 7 viețuitori. [Informații și mai multe, pe http://ziarullumina.ro/; din aceeași sursă aflăm că numele “Dealul lui Vodă” ar fi legat de cel al lui Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574), strănepot din flori al lui Ștefan cel Mare; e posibil să fie așa, dacă ținem cont că în urma strălucitoarei victorii a sa de la Jiliștea – în apropiere de Râmnicu Sărat – împotriva oastei otomano-muntene ce-l aducea pe Petru Șchiopul – fratele domnului muntean Alexandru al II-lea – pentru înscăunare în Moldova, Ioan-Vodă a asediat Brăila, unde Petru Șchiopul se retrăsese, apoi a trecut Dunărea (pe la Isaccea, totuși, și nu pe aici, pe lângă Cetatea Dinogetia, pe unde au trecut-o rușii, în sens invers, la 1877), pentru a nimici oastea otomană venită pentru rezolvarea … situației. După ce o bate, în două rânduri, nimicind Cetatea Albă și Chilia, Ioan-Vodă este învins la Cahul, unde este ucis, fiind sfârtecat apoi de patru cămile, de cozile cărora fusese legat. A se vedea și http://ro.wikipedia.org/ și http://www.historia.ro/.]

 

 

Spre Cetatea Dinogetia !

 

 

 

Din păcate accesul ne este blocat de … preaplinul Gârlei Latima; ne e greu să înțelegem cum de nu se poate supraînălța drumul (lasă că nici măcar pietruit nu este, deși nu are decât 300 m)  cu o basculă, două de piatră, când Dobrogea geme (de suferință) de atâtea și atâtea cariere (cea mai apropiată este la doar 3 km de cetate) !
[Despre Dinogetia, la proxima vizită; click aici !]

 

 

 

Ne luăm deci … la revedere de la unicul … locuitor de prin zonă (click aici, pentru a afla amănunte despre lebăda-de-vară) …

 

 

 

 

… și mergem 4 km mai la … vale, până în satul Garvăn, pentru a vedea două văi de eroziune în loess (“rocă sedimentară neconsolidată, macroporică, de origine eoliană, formată în cuaternar, de culoare galbenă, rareori cenușie sau brună, cu aspect poros, constând mai ales din praf silicios și argilos” – conform http://ro.wikipedia.org/) !

 

Un nou … eșec, din nou, din cauza apei …, de ploaie de această dată, dar, mai ales, a gunoiului, evident, interzis, de primăria locală, desigur, a fi depozitat aici !

 

 

 

 

Mai oprim după 25 km, după ce ieșim din satul Revărsarea, puțin înainte de a intra în Isaccea (45gr16min14,7secN, 28gr25min35,6secV), …

 

 

 

 

 

… pentru a vedea, de aproape, Tabia Veche; …

 

 

 

 

… cât mai de aproape, …

 

 

 

… aproape de tot, …

 

 

 

 

… chiar (de) pe ea !
[O imagine aeriană, de excepție, a tabiei este prezentată pe http://www.intufisuri.ro/2011/11/zbor-peste-dobrogea.html !]

 

 

 

Provenit din turcă, termenul tabie desemnează o ridicătură din pământ cu scop de apărare, o redută, mai larg, castru; probabil asta să fi fost și Tabia Veche ! Informațiile descoperite de noi despre ea sunt:
– chiar numele-i, descoperit pe o hartă militară din 1950 (http://www.geo-spatial.org/);
– evidențierea imaginii satelitare cu mențiunea “posibilă fortificație” și cu descrierea “turn crenelat + șanț și val de pământ”; un comentariu atașat sugerează (veridic) că ar putea fi vorba despre un fort-redută din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) (wikimapia.org).
[O geocutie consemnează, și ea, existența acestui obiectiv.]

 

La intrarea în Isaccea: lacul fostei cariere !
[Fotografii, ce sugerează un posibil loc de agrement, pe https://daniellaungureanu/ !]

 

Pentru a vedea cum au decurs lucrurile în a doua zi a expediției, executați click aici, iar pentru a treia zi, aici – în construcție !