Pe Harghita-Mădăraș – Muntele Sfânt al secuilor-2
Periplu prin Depresiunea Ciucului și pe unii dintre munții lăturalnici:
<De pe Șumuleul Mare pe Mădărașul Mare – 30 mai-1 iunie 2015>.
Episodul 3: Pe Mădărașul Mare
– partea a II-a: Pe vârf și la Cascada Pârâului Săritor
– partea I, cu traseul până la baza Mădărașului, este prezentată aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
15:00
Traseu: Bifurcația Cabana Mădăraș-Vf. Mădăraș – Vf. Mădăraș – Cascada Pârâului Săritor – Valea Mădărașul Mic – Dl. cu Brazi – Dl. Tompoș – Valea Șugăului – Dl. Plopiș – Dl. Ars – Dl. Bogat – Siculeni
Spre Vârful Mădăraș … în urma ploii, …
… care a coborât pe văile Homoroadelor !
De ce Mădărașul este socotit de secui muntele lor sfânt ? Pentru că aici ar fi existat încă din sec. XII o capelă la care, de prin sec XVII – atestat, anul 1643 – secuii veneau în pelerinaj; cum o fac și în zilele noastre, deși capela nu mai există.
[Conform Orbán Balázs (1829-1890), în „Descrierea Ținutului Secuiesc pe criterii istorice, arheologice, naturale și etnice”; informații preluate de pe www.drumetuleclectic.ro !]
Urmarea pelerinajelor moderne este sumedenia de monumente, stele, obeliscuri, cruci sau simple movile de pietre (sub una dintre ele este ascunsă o geocutie), impresionantă ca atare, …
…
…
…
…
… dar și prin originalitatea individuală a componentelor !
Ingenios este și sistemul celor două console care oferă un tur panoramic virtual de 360 de grade:
– de la sud-est la vest; …
– și de la nord-vest la est, ce poate fi confruntat, pe loc, cu realitatea (dacă ne permite vremea) !
O cărăruie ne strecoară printre ienuperi, …
15:45
… coborându-ne spre un mic balcon, …
… de unde, …
… ne putem scruta … trecutul și … ghici viitorul !
După încă o repriză de … hălăduit prin(tre) ienuperi, …
… pare că am ieșit la un fel de liman !
Coborâm lejer, …
… dar nu în direcția pe care ne-am fi dorit-o, ratând astfel Tinovul Szökö.
Ierborizăm totuși, cât de cât, pe malurile pârâului Szökö (Săritor), …
17:15
… până să coborâm la cascada sa (geoobiectiv) …
… !
De sub cascadă, pe deasupra ei, …
… facem un mic ocol, revenind în valea Pârâului Săritor; pe care ar fi trebuit să o traversăm dacă am fi observat … dincolo capătul unui drum forestier care să ne preia; ceea ce nu s-a întâmplat …
… și am rămas, mai bine de 6 km, pe drumul forestier de pe valea Pârâului Săritor, numit, după confluența cu pârâul Galușa, și Mădărașul Mic.
19:45
Abia când s-au deschis zările spre valea Oltului am găsit un drum lateral-dreapta care să ne ducă spre Siculeni !
Pe când se îngâna … seara cu noaptea (9:30) mai eram încă pe dealuri; ne-au mai trebuit … doar o oră și jumătate pentru a ajunge la mașină !
Addenda:
Monotonia specifică mersului pe drum forestier – în speță, cel de pe valea Mădărașului Mic – s-a întrerupt touși câteva momente, când am găsit o comunitate de cuscrișori (Pulmonaria rubra) cu flori de la roșul firesc, la alb; în plus și mult mai mici decât normal !
[Despre fenomenul de albinism în lumea vegetală, puteți citi și vedea numeroase exemple pe muntesiflori-albinism !]
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
Stai, ca sfinxul din Bucegi era idolatrizat de daci, M.Olymp cu zeii grecilor, Ceahlaul de moldoveni, Athosul de ortodoxi, Madarash de secui, Sinaiul de evrei, Chomolugma de nepalezi, Pobeda-Kommunism la sovietici, cutare vulcan de papuasi, Pektu-San in Corea de Nord, Triglavu slovenilor, Fuji japonezilor, Nu-stiu-mai-care al incasilor si cherokilor.
Stai ca pe aici a trecut cutare, s-au luptat, au predicat, au murit, s-au prosternat, sfinti, haiduci, partizani, calugari, isusi si mahomezi.
Pe toate varfurile si bornele, numai drapele nationale, cruci, semiluni, troitze, memoriale de tot felul, puse OSTENTATIV SI ABUZIV (vezi si razboiul vopselelor de pe borna din Coltii Trascaului, absolut jalnic)
—————————-
Muntii sunt ce sunt = niste unitati geologic-morfologice si trebuie priviti DOAR ca atare , FARA balastul artificial si inutil de nationalisme, istorii, legende, evenimente, inflorituri, propagande, etc.
Eu ignor demult capitolul acesta ce tine de antropo-etno, absolut fara nici o legatura cu geografia fizica si suprapus vremelnic (& parazitar) peste aceasta. In fond, omenirea inseamna niste musuroaie de furnici minuscule, instabile si efemere, = o pojghitza superficiala, de neluat in seama ca reper.
Întâmplarea face să fi venit vorba, într-o discuție oarecare, fără pretenții – se făcea referire la un sfat-normă-verdict-sentință facebook-istă ce primise și ceva jdemii de like-uri -, despre concepția filozofică a lui Leibniz, conform căreia, monadele, adică unitățile ce alcătuiesc universul – ce are o existență prescrisă de monada supremă, Dumnezeu -, doar percep universul (cel exterior lor) – fiecare în felul ei, dar diferit una față de cealaltă. Vulgarizând, putem interpreta această idee extrem de convenabil: “fiecare cu părerea lui”, iar dacă mai adăugăm și … adagiul (pe care Google, implicit Facebook, îl declamă ca principiu existențial), “respectă părerea celuilalt”, se poate spune că suntem, conștient sau nu – ce contează, fani/adepți Leibniz ! Ceea ce nu poate face decât bine existenței sociale. Deci, munții sunt … ceea ce vrea fiecare să fie !