Cicade
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Un joc din copilăria noastră cerea să asociezi numelui unui scriitor, orice cuvânt legat de biografia acestuia sau de opera sa. De pildă, numele “La Fontaine” se poate lega de “greier”. De fapt, aici doream să ajungem și să marcăm faptul că acest binom era, la vremea aceea, un automatism; pentru că, cine nu știa, pe atunci, celebra fabulă a scriitorului francez, dar al cărui titlu original aveam să-l aflăm mai târziu: “La Cigale et la Fourmi”. Traducerea titlului, … mot à mot, a fost o surpriză când am aflat-o, mult mai târziu: “Cicada și furnica”. Apropo, puneți Google Translate să vă traducă “greier” în franceză și vă va oferi doar varianta “cigale”; invers, oferta este mai … bogată, adăugând “greierelui” și “cicada” (încă un apropo, de exemplu, un Euro-dicționar francez-român cu oarecari pretenții (85.000 de cuvinte) nu returnează decât “greier”, atât de bine este impregnată în limba română traducerea … poetică a numelui celebrului personaj fontainian; deși, același dicționar, conține și cuvântul francez care înseamnă, cu adevărat, “greier”: “grillon”) ! Etimologic, numele științific al cicadei, “Cicada“, dat de Linné, provine din latină, însemnând “greier de copaci” !
Întâi și întâi, cei doi … gândaci (mai … biologic, numiți insecte), greierele și cicada, fac parte din familii diferite (Gryllidae, respectiv, Cicadidae), doar ordinul (Orthoptera) le e comun (principalele caracteristici ce-i înglobează aici fiind forma dreaptă a aripilor – de unde și numele ordinuluui – și prezența unor organe stridulante: “viorile” cu care … cântă – a se vedea, mai jos, comentariul Olei Pascu).
Cicade sunt reprezentate prin 1300- 1500 de specii (nu toate încă descrise), răspândite prin toată lumea, cele mai multe prezente în regiunile calde ale globului. La noi se întâlnesc vreo trei specii: Cicada orni, Tibicina hematodes și Lyristes plebejus. Șansa de a le vedea, mai bine spus, de a le auzi, pare a fi mai mare, în regiunile sudice ale țării. Cel puțin, până acum, noi nu le-am văzut și auzit decât în pădurea de la Sinești (Ialomița) și în Dobrogea (pe dealurile Babadagului – Cârjelari – și ale Niculițelului: Teke, Boclugea, Chioserlic, Ormangic Tepe).
Pădurea Sinești
foto: Marelena Pușcarciuc
Cînd le-am auzit prima oară traversam pădurea din preajma satului Sinești printr-o zonă cu spații largi de parcare, de o parte și de alta a DN 2 – București-Siret -, de care au profitat și numeroși comercianți ambulanți care și-au instalat acolo tarabele, ceea ce te obligă să circuli cu viteză ceva mai redusă (deși nu există nicio interdicție). De aceea am putut surprinde în acea zi de iunie, și nu doar noi, un zgomot strident și continuu, ce părea că vine de peste tot, obligându-ne, din curiozitate, să oprim mașina; și nu doar pe noi ! Am plecat însă, mai departe, pe moment, nedumeriți ! Dar, ne-am adus aminte, că văzuserăm cu puțin timp înainte, un documentar al BBC-ului, comentat de David Attenborough, despre cicade; acolo am auzit și … corul lor: același … sound cu cel ce ne-a surprins la Sinești !
[Executați click aici pentru a accesa un filmuleț, și veți putea auzi “corul” cicadelor din Pădurea Sinești (18 iunie 2015) !]
Pasul următor, a fost documentarea. Tot din întâmplare, aveam în bibliotecă o … vechitură, Obiceiurile insectelor de J. H. Fabre. Așa am aflat că cicadele descrise aici de celebrul entomolog autodidact, își depun ouăle pe crengile arborilor, unde acestea eclozează, iar larvele, în prima lor fază nu mai mari ca niște purici, cad pe sol, în care pătrund până la adâncimi considerabile (jumătate de metru). Rămân sub pământ câțiva ani – un număr exact, ce depinde de specie -, timp în care trec prin mai multe cicluri de creștere, hrănindu-se cu seva plantelor (de regulă, arbori) pe care o extrag din rădăcinile acestora. Uimitor este că sunt specii care au nevoie chiar și de 17 ani pentru a se maturiza (este vorba despre specia nord-americană Magicicada septendecim).
foto: Marelena Pușcarciuc
Există o singură zi în an când toate larvele ies de sub pământ, agățându-se imediat de ramurile sau tulpinile arborilor care le-au hrănit (… ani la rând: 2 … 4 … 13 … 17 !).
[De remarcat picioarele din față, ce arată ca niște lopeți, acesta fiindu-le și rolul !]
foto: Marelena Pușcarciuc
După cîteva ore se petrece faza finală, cea mai uimitoare, a procesului de metamorfoză: spatele învelișului nimfal – care arată asemenea unui cărăbuș, dar fără aripi – se despică longitudinal, iar din interior iese cicada-adult.
foto: Marelena Pușcarciuc
Nu zăbovește decât să-și dezmorțească aripile ca apoi să-și ia zborul – care este, mai degrabă, un salt -, pe o distanță nu prea mare.
foto: Marelena Pușcarciuc
În urmă, rămân carcasele goale pe care, cine nu le cunoaște proveniența, le crede insecte vii, ce par să aștepte …ceva, atât de firesc și, în același timp, de bine sunt ancorate pe copaci.
foto: Marelena Pușcarciuc
Timp de mai bine de o lună toți masculii zumzăie, folosindu-și instrumentele … muzicale din dotare (două membrane rigide ce obturează în cavitatea toracică niște spații umplute cu aer, folosite drept camere de rezonanță), pentru a ademeni femelele; nici acestea nu … tac, producând, cu ajutorul aripilor, un sunet sec, nu foarte sonor, asemenea unui scrâșnet de dinți; înseamnă acceptul dat unui mascul pentru împerechere. Sunetul emanat de corul masculilor depășește … norma europeană de 8o dB – acceptată ca prag al suportabilității umane -, ajungînd la unele specii la valoarea de 120 dB; dincolo de 130 db se ajunge la surzenie !
[Cu un click aici, accesați un filmuleț ce redă chemarea masculului de Cicada orni din imagine !]
În fine, e necesar să precizăm că în România mai există (cel puțin) doi gândaci numiți, … eliptic, deci impropriu, cicade: cicada-gheboasă (Ceresa bubalus – fam. Membracidae) și cicada-meliferă (Metcalfa pruinosa – fam. Flatidae). Culmea este că cele mai multe dintre dicționarele noastre explicative descriu cicada-gheboasă atunci când explică termenul “cicadă”; măcar Noul dicționar explicativ al limbii române (2002) repune cicada în drepturile sale !
Bibliografie:
1. J. H. Fabre – Obiceiurile insectelor, Editura Științifică, București, 1960
2. *** – Noul dicționar explicativ al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2002
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Cicada
4. https://ecomuntiimacinului.wordpress.com/fauna/insecta/homoptera
Addenda
foto: Iosif Florea
Îi mulțumim lui Iosif Florea pentru fotografiile trimise !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
Cicadele cântătoare sunt prezente din totdeauna în fauna României, din sudul Banatului, toată Muntenia până în Dobrogea și sudul Moldovei. Există o specie care este prezentă, inclusiv în Transilvania extinsă (cuprinzând Crișana și Satu-Mare), în zonele stepice. Dar este mică, iar sunetul nu se aude atât de puternic, nefiind ușor observată. Nu sunt venite în ultimii ani, datorită încălzirii globale. Pot fi introduse accidental în localități, odată cu puieții care se plantează, ca în cazul prezenței în ultimele 2 veri a speciei Cicada orni, în Cluj-Napoca. O iarnă rece va distruge nimfele.
Mulțumim pentru vizită și, cu deosebire, pentru precizări, adaos de plus-valoare notei noastre despre cicade.
Si in padurea Ordoreanu langa Clinceni. In zona de langa padure se aude un zgomot asurzitor. Conform celor care stau in zona este ceva normal vara, dar nu stiau ce insecte sunt. Le-am vazut in zona si apoi am facut legatura.
Este ciudat că, la nivel popular, cicadele – iată – din comentariile de aici -, destul de răspândite, au fost atât de … neglijate. Singura denumire populară cunoscută este cea de “cicoare”, ce pare să fi provenit din ‘cicară’, sorgintea fiind latinul ‘cigala’, de la care mai vin: italianul ‘cicala’, provensalul ‘cigala’, spaniolul ‘cigarra’, probabil, și albanezul ‘kingale’; în meglenă există termenul ‘țicoari’ !
Sunt in toate padurile din jurul Bucurestiului. La Man. Caldarusani, Gruiu, Moara Vlasiei-zgomot asurzitor. Am crezut ca e de la stalpii de inalta tensiune …
Sunetul se resimte cu adevărat … asurzitor; chiar și după ce ai aflat despre ce este vorba !
Bunicii soției sunt din Comuna Salcia, județul Teleorman; va garantez ca sunt pe tot Dn-ul ce duce din Alexandria la București. Am 31 de ani si n-am auzit până acum acest sunet; mi-a luat 2 saptamani sa-mi satisfac curiozitatea si sa aflu ca sunetul este produs de aceste insecte. Impresionant acest sunet, bat pariu ca asemenea rapiditate a cadentei nu o poate egala nici un instrument, oricat de talentat ar fi cel care il manuieste …
Noi aveam vreo 50 de ani când ne-am dumirit despre ce este vorba !
Buna ziua, si în Bucuresti sunt, in copacii de pe strazile din apropierea parcului Herastrau.
Mulțumim !
Suntem in 2020 si doresc sa semnalez ca au aparut si in padurea de la Manastirea Bujoreni, langa Barlad, judetul Vaslui.
Mulțumim ! Este o informație importantă pentru comunitatea entomologilor. O diseminăm și noi, astfel, dar și mai … direct când vom avea prilejul !
Sunt prezente exemplare si prin Bucuresti. Le aud inca din luna iunie.
Multe mulțumiri pentru informație !
Pe 20.07.2017, de Sf Ilie, facand o drumetie in Muntii Macin, pe versantul vestic, in apropiere de Vf. Tutuiatu, am fost intampinati de un zgomot asurzitor, care provenea din copaci. Analizand cu atentie zona, pe un copac am gasit o asemenea cicada care, vibrand din coada, scotea un sunet ca de sarpe cu clopotei.
Merita reținut momentul printr-un filmuleț ! Spunem asta raportându-ne la nenumărate situații când, surprinși de insolitul unora dintre ele, le-am urmărit desfășurarea uitând că avem (câte) un aparat foto în mână !
Atentie in wikipedia ni se atrage atentia ca cicadele nu “striduleaza” ci “cimbalizeaza”. Si semnalizez ca au aparut si la Tunari, la noi in gradina!
“La cymbalisation est produite chez le mâle et a pour fonction d’attirer les femelles. Dès que la température est suffisamment élevée (environ 25 °C), le mâle « chante », ou plus exactement, il cymbalise. Une erreur fréquente est de dire que les cigales stridulent comme le criquet. En effet, la stridulation est produite par le frottement de deux parties du corps d’un insecte (ou plus généralement d’un arthropode, car les mygales stridulent aussi, par exemple), alors que le mâle cigale possède un organe phonatoire spécialisé, les cymbales, qui est situé dans son abdomen.
La cymbalisation est le résultat de la déformation d’une membrane (un peu comme le couvercle d’un bidon) actionnée par un muscle. Le son produit est amplifié dans une caisse de résonance et s’évacue par des évents. La fréquence et la modulation de la cymbalisation caractérisent les différentes variétés de cigales. Le but de cette cymbalisation est d’attirer les femelles de la même espèce.”
https://fr.wikipedia.org/wiki/Cicadidae
Mulțumim pentru … atenționare, cu atât mai mult că se referă la un … amănunt, chiar important !
[Ne cerem scuze pentru postarea atât de târzie și, implicit, pentru răspunsul nostru așișderea, vina – principală – având-o plugin-ul care administrează comentariile și care a dirijat unele dintre ele, absolut aleatoriu, nu doar în Spam, ci și în Trash. L-am … prins la timp, deși destul de târziu, înainte de a goli Trash-ul !]
vara sunt ceva comun in paduricile (silvostepe) din mtii.Dobrogei,
“parea ca toate insectele din lume s-au adunat in acea poiana”
larma serioasa, coruri reunite de sute-mii de …”mitraliere”
De fapt, ne-am întâlnit cu cicadele … dobrogene datorita ție, de aceea, e firesc sa-ți mulțumim !