Dobrogea … la bani mărunți !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

<Drumeții montane în Dobrogea  – 9 – 11 august 2015>: un … coktail rezultat din trei zile de vacanță, două nepoțele … montaniarde,  hârșite cu peisajul și … clima dobrogeană  și niște … mărunțișuri ale peisajului dobrogean, înglobate în proiectele noastre privind Dobrogea, la capitolul “poate data viitoare”  !

Fotoreportajul primei zile a miniexpediției – ascensiune pe Pietrele Mariei și pe Cozluc, după străbaterea Cheilor Chediului – poate fi accesat aici !

 

 

 

 

Ziua a II-a (10 august):
– fotoreportajul părții I a zilei – cucerirea Țuguiatelor Podișului Babadag –  poate fi accesat aici !

– partea a II-a a zilei a însemnat deplasarea din punctul de intrare/ieșire în/din traseul de pe Țuguiate (fostul sat Omurlar/General Dragalina) până în rezervația Gura Dobrogei:
– Omurlar – satul G-ral Praporgescu (DN 22D), 4,5 km pe drum de pământ circulabil cu orice mașină (probabil, nu și pe ploaie);
– G-ral Praporgescu – sat Caugagia (DN 22), 48 km pe DN 22A, stare bună, nota 7-8;
– Caugagia – sat Gura Dobrogei (DC 81), 34 km pe DN 22, stare bună, nota 8-9;
– Gura Dobrogei – M-rea Gura Dobrogei, 4 km pe drum asfaltat din DN 22 până în sat, stare proastă, nota 4, apoi 5 km pe drum de pământ cu piatră, stare foarte proastă, nota 2 !

Traseu: M-rea Gura Dobrogei – circuit pe dealul cu “bănuți” din estul mânăstirii
– durata: cca 1 h.

 

 

 

 

După autoportarea de cca 2 h, de la Omurlar la Gura Dobrogei, apucăm să ne tragem cât de cât sufletul …

 

 

 

 

 

 

… pe malul Visternei …

 

 

 

 

 

 

 

… și o și luăm din loc …

 

 

 

 

… având ca țintă Mânăstirea Gura Dobrogei (înființată în 2011), de unde vizăm dealul de … vizavi, …

 

… pe care ne … grăbim să urcăm; …

 

 

 

 

… așa că străbatem … imediat brâul de vegetație ce …
încununează platoul somital !

 

 

 

 

 

 

Apropo de … vegetație !

 

 

 

 

 

 

 

 

Sus, de pe platou, …

 

 

 

 

 

 

 

… realizăm întâi un larg tur de orizont, …

 

 

… focusându-ne atenția asupra câtorva detalii, precum podul de cale ferată de peste Casimcea sau … pădurea de eoliene de pe dealurile Casimcei, …

 

 

 

 

 

 

… pentru a ne concentra apoi asupra scopului principal al … plimbării: descoperirea “bănuților Dobrogei” !

 

 

 

 

 

 

Nu sunt ceea ce sperau … unii să fie, ci martori de eroziune ai unor depozite calcaroase de origine coraligenă, a căror formă preponderent circulară o sugerează pe cea a atolilor; de aici și denumirea sub care mai sunt cunoscuți.

Ne întoarcem, … poate doar obosiți, poate chiar … dezamăgiți; …

 

 

 

 

 

 

 

… dar asta e: nu tot ce zboară e… avion !

 

 

 

 

 

O privire … anticipativă !

 

 

 

 

 

 

 

Ziua a III-a (11 august): Tabără – Urmele Noului Ester – Dealul Tașli Bair – Atolii de pe valea Visternei – Peștera La Adam – Tabără

 

 

 

Gimnastica de înviorare !
[8:15]

 

 

 

Prima … aventură: trecerea Visternei !

 

 

 

 

 

A doua e traversarea câmpului de scaieți care … urmează !

 

 

 

 

Ascunse printre scaieți !

 

 

 

 

 

 

 

Hai-hui prin Ester !

Este vorba despre urmele (căci ruinele este cam mult spus) satului Ester, numit pe primele hărți (1829, 1835, 1869, 1917) ce-l consemnează, respectiv Ister, Novoi Visteriki, Nov. Ister, Yeni (= nou, din turcă)-Wisteri. Satul – dispărut după Primul Război Mondial – luase locul unui vechi oraș, aflat la cca 3 km spre vest, în apropierea Târgușorului. Despre acest oraș se vorbește întâia dată în 1538, când Soliman Magnificul a întreprins o expediție militară de pedepsire a domnitorului moldovean Petru Rareș; era numit Istrabaghî. În documente ulterioare apre ca Astrabad/Astarabad/Asterabad, Istrabad/Isterabad, Ester-Abad (abad = oraș în persană), Ister/Ester; apoi, Vistuar/Vistiar/Wistwar, Wister/Vister/Visteri. Orașul a dispărut (părăsit, distrus ?) la începutul sec. XIX. [Istoricul amănunțit și documentat al Esterului se poate citi aici !]

Amprenta unei biserici …

 

 

 

 

… și un … locuitor … grăbit, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… bârfit de două Dumbrăvence (Coracias garrulus) !
[http://www.hbw.com/ibc/species/european-roller-coracias-garrulus]

 

 

 

 

 

Ieșim din … sat …

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

… luând-o la deal, …

 

 

 

 

… pe Tașli Bair …

 

 

 

 

 

 

 

… unde căutăm …

 

 

 

 

 

 

 

… bănuți …

 

 

 

 

 

 

 

… și alte … comori !

 

 

 

 

 

De pe … vârful Tașli Bair-ului …
[10:15]

 

 

 

 

 

 

 

… schimbăm direcția, …

 

 

 

 

 

… traversând un pâlc de mojdreni (Fraxinus ornus) !

 

 

 

 

 

 

 

… Trecem astfel …

 

 

 

 

 

… pe versantul drept …

 

 

 

 

 

… al derelei ce … udă Dealul Tașli Bair !

 

 

 

Ne … grăbim, …

 

 

 

 

 

 

 

… îndreptându-ne …

 

 

 

… spre valea Visternei !

 

 

 

De pe … jos …

 

 

 

 

 

 

 

… culegem flori !

 

 

 

 

 

 

 

 

Printre atoli …

 

 

 

 

 

 

… coborâm prag după prag, …

 

 

 

… vizând gura Peșterii La Adam !

 

 

 

Trecem Visterna, …

 

 

 

 

 

… aruncăm o privire spre …. măruntaiele peșterii, …

 

 

 

 

… trecem iar Visterna, …

 

 

 

 

 

 

 

… ca, după câțiva pași, …

 

 

 

 

 

… și câteva flori, …

 

 

 

 

 

 

 

… s-o facem din nou !
[12:15]

 

 

 

Pe drumul întoarcerii:

 

 

 

 

 

 

În apropierea Târgușorului, unde speram să vedem ceva urme ale fostului oraș Ester, n-am dat decât de … ruine ale epocii … contemporane, …

 

 

… precum turnul de apă din gara Târgușorului, …

 

 

 

 

 

 

 

… dar și de altele stră-străvechi, cele mai … bătrâne roci de suprafață de pe teritoriul Dobrogei, implicit, al României: șisturi verzi de acum 600.000.000 ani; …

 

 

 

 

… iar în loc de … fantome, … primprejur, bântuie grauri, …

 

 

 

 

 

 

 

 

… pescăruși …

 

 

 

 

 

 

 

… și prigorii !

 

 

 

 

 

 

După cei 4,5 km de drum de pământ, pietruit cândva, acum desfundat, dintre tabără și Târgușor (DC 83) au urmat:
– 12 km până la Pantelimon pe DJ 225 și încă 12 km până la Crucea pe DJ 226B, asfaltați (nota 7);
– la Crucea părăsim DN 2A, pe care tocmai intrasem, pentru DJ 224 – asfaltat, dar deteriorat (nota 4) – ce ne-a scos prin Băltăgești în Siliștea (20 km);
– de la Siliștea, după 6 km pe un drum de pământ cu pietriș (pregătit pentru asfaltare ?) – DC 61 -, ne racordăm la DJ 223, pe al cărui asfalt de nota 8 ajungem după 11 km la Capidava (de aici, după alți 16 km ai aceluiași DJ 223, ne vom reîntoarce pe DN 2A).

Un ocol cvasiinutil (40 km în plus), căci cetatea Capidavei (geto-dacă, romană și apoi bizantină, distrusă după anul 1.000) este un mare șantier. Sunt lucrări de refacere – …

… în paralel cu noi săpături arheologice …

 

 

 

 

 

 

 

 

… care poate vor schimba fața cetății, mutilată de anterioarele reconstituiri !

 

 

 

 

Ultimul episod: La vreo 20 km după ce am trecut Dunărea, în marginea pădurii de lângă localitatea Mihail Kogălniceanu, descoperim o frumoasă plantă de sărătură: sică (Limonium platyphyllum).

 

 

 

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !