La două lacuri străvechi din … străvechea Bucovină !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Expediția <Bucovina-2017>, în Obcinele Bucovinei și în Munții Țibăului.
“Fiind băiet [pe la 5-6 ani] păduri cutreieram”; pădurile Deei sau, mai … precis – dar cam impropriu, așa cum le-am localizat la vremea aceea -, din … spatele Câmpulungului Moldovenesc. O făceam, adesea, cu scop … lucrativ, culegând – într-un săculeț de pânză albă – conuri de pin pentru foc și, poate mai des, … pur și simplu ! Și într-un caz, și în … celelalte nu lipseau mici plăceri … colaterale, precum gălbiorii, fragii, coacăzele (roșii), agrișele, frunzele fragede sau boabele coapte de … dracilă ! Cam atât a însemnat Bucovina copilăriei mele – ca … munte; și numele Rarăului ! S-a tot amânat … întoarcerea la acea imagine … inocentă (cu excepția componentei Rarău), ani și ani, fără un motiv anume; până … acum ! [Radu Pușcarciuc]
5 zile, 25-29 iulie 2017,
în Obcinele Bucovinei
– fotoreportajul traseului din prima zi, la lacurile Iezer și Bolătău din Obcina Feredeului, e prezentat … mai jos !
– fotoreportajul traseului din ziua a II-a – din Munții Țibăului în Obcina Mestecăniș – poate fi vizionat aici !
– obiectivele zilei a III-a, în principal, Vârful Lucina, sunt prezentate aici !
– ziua a IV-a a fost destinată Obcinei Feredeului, cuceririi secundului celui mai înalt vârf al ei; click aici pentru a vedea fotoreportajul !
– pentru a accesa fotoreportajul ultimei zile a expediției (pe Obcina Mare, la Pietrele Muierilor) executați click aici !
Ziua 1: Onești – Sănduleni (DN 11, nota 7) – Florești (DJ 118, nota 8) – Ardeoani (DN 2G, nota 8) – Roznov (DJ 156A, nota 8) – Dobreni (DJ 156A, nota 8,5) – Târgu Neamț (DN 15C, nota 8,5) – Fântâna Mare (DN 15C, nota 8) – Spătărești (DN 2, nota 8) – Gura Humorului (DN 2E, nota 8,5) – Sadova (DN 17, nota 8) – Pensiunea Severin (DN 17A – 2 km, nota 8; DC 88 – 1 km, nota 7) – Lacul Iezer (DC 88 – 4,5 km, nota 7; DF – 3 km, nota 6)
Traseu: Sadova (Lacul Iezer) – Valea Iezerului – Vf. Obcina Feredeului – Lacul Bolătău – Dl. Pietriș – Vf. Holohoșca – Lacul Iezer
– lungime: cca 8 km;
– denivelare: cca 400 (+150) m;
– durata: cca 6 ore.
Lângă lacul de baraj natural Iezer, primăria comunei Sadova …
… a amenajat un spațiu de agrement inaugurat în mai 2016 !
Lacul însuși a suferit transformări, devenind unul “de baraj artificial” ! Documentat, lacul are cel puțin 500 de ani, iar dacă aceptăm că vârsta unor sedimente – datate cu metoda Carbon 14 la cca 1.000 de ani – este aceeași cu cea a lacului …, ne întrebăm dacă argumentul că barajul artificial era necesar pentru ca emisarul să nu-l străpungă decisiv pe cel natural și astfel lacul să piară e foarte … pertinent ?!
Interesul nostru pentru lac consta tocmai în (stră)vechimea sa, care-l face cel mai bătrân lac de baraj natural din țară, vizavi de informația extrem de săracă în ceea ce-l privește, abia de curând intrând în atenția limnologilor: http://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/39.pdf !
Faună … lacustră !
Urmăm pe lângă lac și dincolo de coada sa …
… drumul forestier de pe valea Iezerului.
2 km, …
… deloc monotoni, …
…
…
… care se termină pe cumpăna de ape dintre pâraiele Iezerului și Bolătăului !
Întâiul țel este atingerea culmii principale a Obcinei Feredeului, …
… spre care urcăm pe o cale … lăturalnică, …
… prin afiniș, …
… apoi prin … pietriș …
… !
Stație … intermediară, …
… pentru belvederi …
…
…, …
… puțin înainte de a ajunge …
… pe Vârful Obcina Feredeului (1.364 m); …
… sub privirile unei veverițe, pe care am cam deranjat-o din … treabă !
Periplul nostru pe culmea obcinii nu durează decât 5 minute, timp în care apucăm să … remarcăm un străvechi semn al marcajului turistic care o însoțește (cvasiteoretic) !
Părăsim culmea coborând pe vechiul drum pastoral ce urcă la ea din valea Iezerului; …
… caracter ce și-l păstrează !
Prindem, fugitiv, imaginea țelului următor: Lacul Bolătău !
Nu ne rămâne decât să coborâm …
… la el !
Bolătăul este, ca și Iezerul, lac de baraj natural, documentat, mai … tânăr decât acesta din urmă, având doar vreo 200 de ani, dar … matusalemic față de același, dacă ținem cont de vechimea sedimentelor determinate cu C14: 4.000 (după alte surse, 7.000) de ani !
[Un fapt interesant: în sedimentele prelevate s-a descoperit vivianit, un mineral semiprețios, relativ rar (http://ghiziiromaniei.ro/atgr/inedit/42-atgr/inedit/135-vivianitul-din-lacul-bolatau)]
Studiul citat la descrierea Lacului Iezer (http://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/39.pdf) oferă multe alte amănunte interesante privind contextul istoric, geografic, geologic în care s-a format și ființează Lacul Bolătău !
Din flora și fauna periferică …
… sau … (foarte) atașată lacului !
Spre obiectivul 3 al zilei, Dealul Pietriș: coborâm pe drumul de exploatare de pe valea Bolătăului atât timp ( câteva minute) cât acesta nu … coboară; imediat ce o face îl părăsim urmând o potecuță …
… ce traversează pârâul Bolătău și apoi, de-a coasta, o zonă defrișată, …
… prin care vom urca …
… până la limita sa superioară, o poieniță …
… cu … două flori !
De aici, o potecă, bine conturată, ne afundă în pădure, …
… ducându-ne pe vârful Dealului Pietriș !
Un timp culmea Pietrișului e o creastă îngustă, …
… apoi se lățește, poienindu-se din când în când; …
… fiecare poiană cu … floarea ei !
Calmul drumului …
… nu e tulburat decât de două episoade mai … dramatice – pentru pădure, desigur -, …
… fiind chiar … plat, …
… înainte de coborârea …
… finală !
Addenda:
– pe baza experienței și a … cunoștințelor acumulate sugerăm două variante ale unui traseu ceva mai … articulat !
a) (varianta lungă): Lacul Iezer – Vf. Holohoșca – Dl. Pietriș – Lacul Bolătău – Șaua Steregoaiei – Vf. Pietriș – Vf. Obcina Feredeului – Poiana Prislopului – Lacul Iezer
– lungime: cca 10 km
– denivelare: cca 350 (+ 200) m
– durata: cca 7 ore
b) (varianta scurtă): lacul Iezer – Poina Prislop – Vf. Obcina Feredeului – Șaua Iezerului – Lacul Bolătău – Dl. Pietriș – Vf. Holohoșca – Lacul Iezer
– lungime: cca 9 km
– denivelare: cca 400 (+ 150) m
– durata: cca 6 ore
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
Interesanta postare. O plimbare pe munte prin zona e de neegalat!!! Cateva corectii: vivianit se gaseste si in sedimentele Lacului Iezer. Ca si la Bolatau, este foarte putin vivianit si nu se pune problema de vreo exploatare. Pur si simplu s-au intrunit conditiile de formare a mineralului respectiv in sedimentele celor 2 lacuri. Nimic deosebit. Apoi,nu inteleg reticenta si lipsa de incredere in rezultatele datarilor cu radiocarbon. Metoda respectiva ofera niste varste fundamentate stiintific pentru lacuri, iar ceea ce e si mai frumos, e ca varstele respective sunt confirmate de structura sedimentelor din lacuri -laminatii sezoniere. Deci da, 1000 si respectiv 7000 ani, asta e varsta lacurilor, nu e nicio indoiala. Si mai mult, soarta lacurilor de acolo e colmatarea, mai ales din cauza faptului ca in zona se exploateaza padurea, iar roca de baza e friabila. Bolatau e mai izolat, are versanti foarte impaduriti, si de asta se va colmata mai greu. Pe cand la Iezer….au fost necesare decolmatarea si indiguirea. Pacat totusi ca au intrat in circuitul turistic larg; inante, lacurile erau adevarate oaze de liniste si relaxare
Mulțumim frumos pentru precizări care chiar îmbogățesc informația, încă săracă, despre cele două lacuri. “Reticența” noastră relativă la datările respective cu C14 e doar … descartiană; pur și simplu ne-am întrebat dacă între ceea ce s-a datat și momentul formării lacurilor chiar este o legătură; în lipsa unor cunoștințe și informații suntem tentați să ne răspundem doar “probabil că da” !