De pe Muntele Arnota pe Plaiul Govorii din Munții Căpățânii
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Expediția <Căpățânii-Buila-Vânturarița-2014>
De 40 de ani ne stă … pe/în cap ideea unei expediții pe plaiurile și crestele Munțtilor Căpățânii. Dacă mulți, mulți ani, „dosarul” a stat în adormire, fiind clas(ific)at și etichetat „Munți <de făcut>”, odată intrați în Era Internetului, bombardați fiind de noianul de informații și imagini aferente – documentare, sugestive, incitante – am scos dosarul de la naftalină, repunându-l pe rol. Ne-am îndreptat atenția, cu precădere, spre „personajul-cheie” din dosar, pus, în noile condiții descrise, în mod deosebit în lumină: Buila-Vânturarița; cu atât mai mult cu cât, atacarea sa (și a altora ca el, cu caractere preponderent alpine) tinde să se cam … prescrie pentru noi. I-am acordat două zile (pline) pentru spre a ne dovedi ce … hram, de renume, poartă ! În economia timpului alocat … anchetei (citește „expediției”) nu ne-a mai rămas decât o zi în care să putem extinde … cercetările și asupra largilor și înaltelor plaiuri ale Munților Căpățânii; iar din motive de … celeritate a trebuit să renunțăm la un alt „personaj” cu greutate al „cazului”: Piatra Târnovului (precizările din urmă sunt menite să sugereze un posibil context, mai larg, pentru virtuali amatori de abordare a masivului Căpățâna).
Pentru a vedea ce obiective culturale am vizitat în prima și în ultima zi a expediției, cele în care am străbătut lunga distanță de la Onești până dincolo de Râmnicu Vâlcea, la Bârzești/Bărbătești, și înapoi, executați un click aici !
Traseul din ziua a II-a (11 august), care a vizat atingerea celor mai înalte vârfuri ale masivului, Vioreanu și Vânturarița, este descris aici, …
… iar cel din ziua a III-a (12 august), al drumeției de la Schitul Pătrunsa pe culmea vestică a munților Builei, aici !
Obiectivele zilei a IV-a (13 august) au fost, în principal, de ordin geologic: Trovanții de la Costești și Piramidele de la Slătioara; fotoreportajul poate fi accesat de aici !
Ziua V-a (14 august) a fost dedicată Munților Căpățânii – in sensu strictu – vizînd, cu predilecție, două obiective: atingerea culmii principale a masivului și străbaterea Cheilor Bistriței; fotoreportajul poate fi văzut în … continuare !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Traseu: M-rea Bistrița – Sch. Păpușa – M-rea Arnota – Vf. Arnota – Șaua Târnicior – Valea Costești – Cantonul Silvic Prislop – Izvorul lui Ignat – Gura Plaiului – Plaiul Neteda – Curmătura Lespezi – Curmătura Govora – Mt. Govora – Plaiul Govora – Valea Bistriței – Între Râuri – Cheile Bistriței – Între Râuri – Șaua Târnicior – Valea Costești – Pietreni
Detalii, intrare/ieșire în/din traseu !
Găsim mai greu primele benzi albastre (poate din cauza luminiii slabe a disdedimineții), …
[6:15]
… care, urmate de altele, mai vizibile, ne conduc, …
… pe o mică platformă a unui promontoriu unde se află schitul Păpușa !
[6:45]
De aici, suim pe o potecă ce scurtcircuitează …
… serpentinele drumului auto …
… ce duce la Mânăstirea Arnota …
…, …
[7:30]
… ctitoria a lui Matei Basarab (1580-1654, domn al Țării Românești în perioada 1632-1654), considerat cel mai de seamă ctitor de așezăminte religioase din ortodoxia românească (46 lăcașe de cult, față de 45 ale lui Ștefan cel Mare).
Oficial, biserica Arnotei a fost ridicată în 1636 pe locul unei bisericuțe de lemn, ctitorie a tatălui domnitorului, vornicul Danciu; și mânăstirea este mai veche de anul construirii bisericii.
Ansamblul pictural a fost realizat între 1642-1644 de către un anume Stroe din Târgoviște (catapeteasma este una de dată recentă; cea originară a fost reconstruită de Constantin Brâncoveanu și dusă apoi, în 1913, la Muzeul de Artă din București).
Chiliile actuale datează de la reconstrucția mânăstirii din 1852-1856, datorată lui Barbu Știrbei.
Ne întoarcem la poteca-drum marcată cu bandă albastră …
… care, după ce ne … plimbă … preț de două serpentine, …
… ne lasă la marginea golului de sub vârful Arnotei, …
… marcat de un sistem de doline, martore ale substratului calcaros !
Urcușul, cu ceva valențe pisagistice, …
… ne apropie, ușor, ușor, …
… de platoul somital al Arnotei; …
Pe vârf: un … bătrân stâlp indicator căzut la pământ, …
[9:30]
… câteva flori …
și … puțină panoramă !
Ne dăm drumul la vale, …
… pe piciorul nordic al vârfului …
…, …
… ajungând în Șaua Tărnicior, unde părăsim “banda albastră” – ce rămâne fidelă interfluviului Bistrița-Costești – …
… și coborâm în valea Costeștiului !
După 1 km de drum forestier trecem pe lângă Cantonul Prislop (Costeștiul fiind numit în sectorul superior Prislop), …
… iar după aproape alți 2 km ajungem la confluența cu Izvorul Larg, unde traseul nostru se întâlnește cu cel marcat cu “punctul galben”.
Observație: Placa aferentă traseului nostru (“triunghi galben”) conține informații valabile pentru intersecția cu “crucea albastră”; corect, aici, la gura Izvorului Larg, timpii aferenți sunt:
Satul Pietreni – 2 – 2½ h
Șaua Zmeuret – 5½ – 6½ h.
Mai sus, la nici 1 km distanță, e confluența Costeștiului cu Izvorul lui Ignat (prima pe stânga, în sensul de mers). Drumul forestier ce-l urma cândva e, acum, distrus de viituri și de alunecările de pe versanți.
[11:15]
Avansăm … în forță, …
… suind, direct prin albie, 1 km … într-o oră și jumătate !
Marcajul a dispărut de mult, de la intrarea pe valea Ignatului – pe care o părăsim pentru primul drum de tractor, …
… ce urcă pe versantul ei drept !
La prima intersecție lăsăm să plece spre dreapta un braț tentant, pe curbă de nivel, și urcăm mai departe o pantă mai dură, …
… efort răsplătit !
Curând …
… vom reatinge culmea; …
… e a interfluviului Bistrița-Costești, părăsit după ce am coborât de pe Arnota !
[14:00]
Sub … Gura Plaiului se află Stâna – de vaci – Neteda !
Spre plaiurile … de sus ale Netedei !
De pe versantul său vestic …
… trecem pe cel estic, unde interceptăm unul dintre capetele traseului “bandă albastră” (ca și al nostru, ceea ce nu e normal !), …
… celălalt capăt fiind la Cabana Cheia de la poalele Stogșoarelor !
Ocolul plaiului somital al Muntelui Neteda …
… se termină sub vârful Lespezi, în Curmătura Govorii !
[16:00]
Urmăm drumul care suie, ocolind o primă obârșie a Bistriței, …
… apoi încă una, și duce – pe sub fruntea Govorii – spre Plaiul Govorii, …
… pe care și ajungem, renunțând la Vârful Govorii !
Observație: De la Gura Plaiului până la părăsirea traseului … marcat n-am văzut decât una-două benzi albastre și un triunghi galben !
Urcușul pe Plaiul Govorii, inutil, în principiu, a fost compensat de descoperirea unui sisinel-de-munte (Pulsatilla alpina) întârziat – ca și noi (17:00) !
Așa că ne dăm drumul la vale cu toată viteza …
… și cu încrederea, susținută de drumul forestier la care ajungem (18:15) pe valea Bistriței, că cei cca 12 km de până la capătul traseului îi vom termina pe lumină !
Numai că socoteala … din deal nu s-a prea potrivit cu cea … de pe vale: printre ravagiile provocate de inundațiile de la începutul verii numărându-se și distrugerea multor drumuri forestiere, spre ghinionul nostru – și cel de pe valea Ignatului, …
… ca și acesta, de pe valea Bistriței; …
… nu în totalitate, …
… mai mult …
…
… sau mai puțin !
Și totuși, Valea Bistriței mai are încă o doză de … pitoresc; … colateral !
Ajungem la Între Râuri (21:30) cu o oră și jumătate mai târziu, astfel că, cel mai … pitoresc dintre obiectivele văii Bistriței, cheile, le vom parcurge pe întuneric; adăgând însă dezastrul din ele – drumul distrus în cvasitotalitate, arborii și stâncile căzute pe fragmentele de drum neprăbușite, podurile rupte sau dărâmate – n-am reușit să … învingem decât vreo 3 km. Din ultimul pod, cel mai înalt, lipsea jumătate, singura soluție de traversare fiind prin apă, dar după ce am fi coborât la nivelul ei, în … rapel, pe cablurile electrice; așa că am făcut cale întoarsă, iar de la Între Râuri am trecut prin Șaua Târnăcior în valea Costeștiului. După o oră de marș eram la Pietreni, de unde cu amabilitatea gazdei noastre din Bârsești ne-am autotransbordat la Mânăstirea Bistrița unde lăsaserăm mașinile.
Addenda [comentarii – necesare- privind (i)responsabilitatea celor care administrează Parcul Național Buila-Vânturarița] – aici !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
Felicitari. Intersant traseu. Intrebare: de ce ati parasit marcajul banda albastra pentru valea costesti (daca tot ati revenit pe el) si de ce la sfarsit nu ati optat pentru culmea dreapta a cheilor bistritei (pt o inaintare rapida). Multumesc in numele tuturor cititorilor pentru efortul depus in elaborarea schitelor.
1. Citiserăm undeva despre “spectaculoasa” vale a Ignatului. A fost puțin sub așteptări, dar, cum speranța de a reveni în zonă era – cel puțin teoretic – mică, … nu se făcea să râmânem fără … coledzi !
2. Am preferat un traseu pe drumuri forestiere pentru a nu risca prea mult; date fiind întunericul și oboseala !
Mulțumim pentru întrebări, care ne-au … răscolit amintiri, oricum, de neuitat; și pentru apreciere: “efortul depus” e … acoperit de satisfacția gândului (sau a confirmării) că nu e în van !