De pe Bran, pe Arcer, peste Țibleș !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Expediția <Maramureș-2017>, în Munții Gutâi, Țibleș, Lăpușului
Motivații:
– o anume atracție … maramureșeană, în speță pentru Gutâi; [Marelena Pușcarciuc]
– o fixație pentru Țibleș cauzată de o ilustrată, văzută cu vreo … 40 de ani în urmă, a Refugiului Arcer. [Radu Pușcarciuc]
Munții Lăpușului s-au potrivit să fie … la mijloc și să poată răspunde necesității completării celor două zile destinate <dus-întorsului> !
Participanți: Sara & Carmen Petrescu, Lucia & Dominic Csudor, Gheorghe Istrate, Marelena & Radu Pușcarciuc
4 zile, 13-16 august 2017,
pentru 3 … superlative altitudinale maramureșene !
– Ziua I: în Munții Lăpușului, la Groapa lui Cotoz și la Piatra Totoșului [click aici pentru fotoreportaj!]
– Ziua a II-a: în Munții Gutâi, pe culmea principală până la Creasta Cocoșului [click aici pentru fotoreportaj !]
– Ziua a III-a: în Munții Țibleș, pe cele trei vîrfuri emblematice, Bran, Țibleș, Arcer [fotoreportajul, mai jos !]
– Ziua a IV-a: a Munților Lăpușului, pe primele două, cele mai înalte vârfuri ale lor, Prislop și Văratec, și la Tăul Văratec [click aici pentru fotoreportaj !]
Munții Țibleșului – context geomorfologic
[Treimile, nordică și sudică, incluse, pe hartă, în cadrul structurii montane – din considerente … morfologice -, aparțin Depresiunii Maramureș, respectiv, Depresiunii Colinare a Transilvaniei]
Traseu: Dragomirești (Cabana Sfundău) – Valea Sfundău – Poiana Pleșcuț – Piciorul Mesteacănului – Vf. Bran – Vf. Țibleș – Vf. Arcer – Preluca Tomnatecului – Cabana Sfundău
În legătură cu altitudinile <Triadei Țibleșului>: pe harta topo austriacă cea mai precisă (a III-a ridicare topografică a Imperiului Habsburgic din anii 1869-1887, baza hărților topo militare românești contemporane) găsim Vf. Țibleș cu 1840 m, Bran cu 1846 m și Arcerul cu 1828 m; ultima ediție a hărții topo militare (1:25.000) precizează pentru cele trei vârfuri: 1839 m, 1853 m, respectiv, 1830 m; pe Open Street Map, găsim 1839 m, 1840 m și 1829 m, iar pe cea mai recentă hartă turistică (Istvan Dumitru et alii – Munții Țibleș, 2013), 1840, 1839, 1829 m ! GPS-ul nostru ne-a arătat: Țibleș – 1836 m, Bran – 1834 m, Arcer – 1828 m ! Care să fie realitatea ?
Drumul de la Dragomirești la Cabana Sfundău este practicabil pentru orice mașină!
Mașinile rămân la 500 m mai sus de cabana silvică Sfundău (aflată imediat după confluența Sfundăului cu Tomnatecul); noi continuăm per pedes …
[7:30]
… pe valea Sfundăului, încă 1,8 km, …
… până unde drumul auto (greu practicabil de la Cabana Sfundău) se termină.
De aici, suim pe versantul din stânga (drept al Sfundăului) urmând un drum ce duce la stânele din Poienile Pleșcuței.
Străbatem pieziș Poiana de Jos a Pleșcuței; …
… din capătul ei de sus, urcăm scurt, dar … susținut, până pe culmea Mesteacănului, parte din cea principală a Munților Țibleș, marcată, normal, cu bandă roșie !
Puteam ajunge aici și prin Poiana de Sus a Pleșcuței și credem că ar fi fost de preferat, pentru posibilele panorame pe care ni le-ar fi oferit !
Intrăm pe traseul magistral al Carpaților, “banda roșie” arătându-se din când în când.
Din când în când ni se arată creasta alpină a Țibleșului; …
… până când, traversând un fost vast parchet, iar marcajul dispărând, trecem pe fața estică a Mesteacănului, …
… de unde ni se deschid alte orizonturi !
Deși fără marcaj, cât urcăm, …
… rămânănd relativ aproape de linia culmii, …
… nu ne facem probleme, mai ales că Branul …
… pare destul de aproape; …
… de altfel, reintrăm pe traseul marcat !
[10:00]
[Detalii]
Fără ajutorul marcajului, de ne(re)găsit, reușim să dibuim poteca ce traversează Piciorul Mesteacănului de pe fața sa estică …
… pe cea vestică, …
… deasupra văii Izvorul Sfundăului !
Vechea potecă pastorală ce taie de-a coasta vasta … pădure de ienuperi e încă … decelabilă !
Scăpați la … afiniș …
… ne avântăm spre Curmătura Țibleșului, …
… urcând, în serpentine din ce în ce mai largi!
Care cum ajungem, fără a slăbi ritmul, luam în piept …
… Branul …
… !
Pentru unii ambiția e (mai) mare: se prea poate ca Branul să fie Nr. 1 al … triadei; alții se mulțumesc doar cu fratele … siamez al Branului !
Tur de orizont:
[12:15]
… spre sud, de la est la vest …
… și spre nord, de la vest la est !
În timpul acesta, cei mai din urmă …
… par a dori să fie cei dintâi … pe Țibleș !
Se trage tare pentru recuperare; …
Ceilalți … recuperează și ei !
[12:45]
Ne lăsăm privirile …
… să dea o (semi)roată împrejurului, …
… reperându-ne țelul … imediat !
Ne despart de el un vârf …
… și … încă două; …
… dintre care … mai rămâne, curând, doar unu; …
… și apoi … niciunul, adică doar … el, …
… Arcerul !
[14:00]
Bonus !
Putem privi înapoi cu … mândrie; …
… iar spre înainte …
… cu … interes; …
… îl și punem în practică …
… !
După prima treaptă …
… primele impresii !
Cu o treaptă …
… mai jos, …
… alte impresii … din aceeași … gamă !
După un ultim sector stâncos trecem de pe un versantul sudic …
… pe cel nordic și coborâm de pe o … prispă, cam înaltă, …
… pe o … bătătură largă acoperită cu un covor gros de afin !
Mai jos, …
… cărarea, după ce ne … anevoiește printr-un desiș de ienuperi, …
… răzbate în final, printr-un molidiș mai … cumsecade, …
… în Curmătura Tomnatecului !
[15:15]
Părăsim marcajul turistic – refăcut, cel puțin până aici, începând din Vârful Arcer – și ne îndreptăm către Preluca Tomnatecului.
Drumul de exploatare forestieră ne coboară …
… prin mijlocul unui … lan de zburătoare (Epilobium angustifolium) care s-a instalat pe locul unei foste păduri !
Lunga și … rapida coborâre …
… se calmează considerabil, decum intrăm în pădure, …
… ținând-o așa, …
… până … jos !
[17:00]
Addenda (cu referire la harta, pomenită ceva mai sus, de Dumitru Iștvan et alii, 2013):
Pentru că am și beneficiat efectiv, adică pe teren, și destul de curând (2017) de informațiile minimonografiei ce conține harta, din confruntarea implicită au apărut și câteva inadvertențe (generate de tehnoredactarea hărții); fiind însă legate de zona de maximă altitudine a masivului, totodată de maxim interes turistic, e bine să fie știute:
– nu știm în ce măsură traseul 3.1, Fitod – Vf. Bran, mai este accesibil (marcaj – triunghi roșu -, drumuri forestiere) între Fitod și Piciorul Mesteacănului (apropo, în descrierea traseului, este o mică eroare: traseul 3.4 pleacă din 3.1 spre stânga, nu spre dreapta !), dar de pe Piciorul Mesteacănului până pe Vf. Bran nu mai există, pur și simplu (spun și autorii, din cauza acoperirii părții superioare a Piciorului Mesteacănului cu jnepeniș; de altfel, tot ei, finalizează, în descriere, traseul prin ,,, transbordare pe traseul 1, bandă roșie, dar fără a face această ultimă mențiune);
– cu triunghiul roșu, corespunzător traseului pomenit mai sus, apare pe hartă marcată poteca dintre Vf. Bran și Tarnița Nedeii, ceea ce nu corespunde cu realitatea;
– apoi, numărul de ordine al aceluiași traseu, 3.1, apare, pe hartă, atașat traseului 3.3 (descris în monografie, dar nemarcat); având în vedere impractibilitatea finală a traseului 3.1, ar fi o idee să se finalizeze (cu marcaj pe teren) folosind, pentru aceasta, traseul 3.3 !
– o altă soluție ar fi folosirea sectorului Drumul Doamnei – Tarnița Nedeii, al traseului nemarcat 3.6 (descris însă).
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !