Câteva … rectificări la hărțile turistice ale Munților Nemira !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Drumețul ce-și propune să hălăduiască pe culmile Munților Nemira are la dispoziție trei hărți turistice, dintre ele, două accesibile pe NET (ex. http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/nemira-32/ !):
– cea mai veche (1:70.000), pendinte de ghidul publicat de Mihail Albotă în 1983 la Editura Sport-Turism din București, în colecția Munții Noștri (nr. 29);
– o alta (1:100.000), de fapt, o schiță, avându-l ca autor – credem noi – pe Nae Popescu și publicată în volumul Acțiunea patriotică pionierească “Asaltul Carpaților”. Marcaje turistice în Carpați (București, 1985);
– și cea mai … în vogă (1:60.000), dar și cea mai actuală și mai completă, fiind realizată de Zsigmond Enikö și Editura DIMAP (Budapesta, 2007).

Toate au … mici erori și, obiectiv, din cauza … uzurii … morale, neconcordanțe cu realitatea, dar care pot provoca neajunsuri … mari în orientare și, implicit, în economia parcurgerii unor trasee ! Precizările ce urmează sunt menite, în primul rând, să diminueze astfel de, eventuale, … neplăceri, constituind, apoi, (încă și nu numai dinspre noi) un semnal de … alarmă vizavi de responsabilitatea (sau iresponsabilitatea unora) celor (azi, se pare, doar auto-) implicați în acțiuni de marcare turistică montană și de diseminare de informații: aferente, dar și, în general, despre traseele de drumeție montană. Apropo de sintagma “auto”; cât oare vom mai … deplânge (cei numiți, în derâdere, dar inconștient din motive de ignoranță, “nostalgici”) lipsa unui organism (centralizat și, de ce nu !?, personalizat, gen Nae Popescu, că tot veni vorba de … nostalgie, și nu doar generic și disipat, … gen ba Ministerul … nu știu care, ba Consiliul Județean cutare etc.) responsabil de activitățile de marcare turistică ?! Dar, așa-zisa întrebare e una retorică … de-a binelea !

Concret, în acest articol, ne vom referi, cu deosebire, la una dintre zonele “de creastă” … de interes sporit, cea care are în centru Vârful Șandru Mare (cu cei 1.640 m, al doilea din masiv, după Nemira Mare, de 1.649 m). Pe Șandru Mare se poate ajunge, fie pe trasee special marcate pentru el:
– “punct roșu”, cu plecare din Lemnia și
– “cruce roșie”, cu plecare din Estelnic, …
… fie ieșind din traseele magistrale ale masivului:
– “bandă roșie”, același cu traseul “crestei Carpaților” – aici legând Munții Nemira și Munții Ciucului -, și
– “bandă albastră”, cel destinat crestei principale, sectorului ei înalt, a masivului – secundară “crestei Carpaților”.

“Punctul roșu” lipsește cu … cvasidesăvârșire pe porțiunea Lemnia-Muntele Negru, dar, de aici, până pe Șandru Mare, este refăcut (recent) și bine realizat; pe acest tronson, însă numai până pe Vârful Capul Vitei, este dublat de “banda roșie”, corect … tehnic (ambele semne apar împreună), refăcut fiind odată cu “punctul roșu”; tot cu această ocazie, banda roșie a fost … deviată, greșit, dincolo de Capul Vitei, spre Șandru Mare, dar ulterior, majoritatea semnelor …

… (nu toate !) fiind șterse !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Despărțirea celor două marcaje este însă … ambiguă:
– Venind dinspre Muntele Negru și ajunși în zona Vârfului Capul Vitei (care nu este foarte bine individualizat) “crucea roșie” dispare brusc, lăsând punctul roșu să continue singur … înainte; lateral, spre dreapta, se formează o potecă unde, peste câțiva pași, se află un indicator ce arată direcția  spre Pasul Oituz ! Nu departe, de aici spre Șandru Mare, pe poteca, acum, doar a “punctului roșu”, vom întâlni, în dreptul unei noi intersecții cu o potecă ce se desprinde spre dreapta, …

… un undicator cu săgeată dublă de pe care informațiile sunt șterse, fiind totuși (încă) vizibile semnele punct roșu, respectiv, punct roșu și bandă roșie.

 

 

 

 

 

 

 

Și mai sus, adică tot spre Șandru Mare, …

… se remarcă o altă intersecție de poteci și datorită apariției, pe cea din dreapta, a pătratelor albastre ce marchează hotarul rezervației naturale “Nemira” (ce include și Vârful Șandru Mare); culmea este că aici se ajunge venind pe traseul “bandă roșie” (chiar apare un semn lângă pătratul albastru) dinspre Pasul Oituz, dar pe care marcajul apare extrem de sporadic, pe lungi distanțe, aproape deloc !

 

 

 

 

Cu “crucea roșie”, mai bine spus, cu poziționarea traseului ei pe hărți, este o problemă mai gravă: vorbim aici despre porțiunea de traseu cuprinsă între gura pârâului Ursu (afluent al Românului – și nu al Romanului – cum apare pe două dintre hărțile pomenite) și Cabana Ungurească, refugiu aflat puțin sub punctul de întâlnire al “crucii roșii” cu “punctul roșu” (dar și cu “banda albastră”). De sub acest loc, plecând spre vest, izvorăște pârâul Ursu, versantul său drept fiind un interfluviu relativ major, Jávoros (posibil, cu înțelesul de al Arțarului, dar românizat, Javaroș/Javoroș), iar cel stâng, unul minor, Ursu (Medve, în maghiară). Marcajul este trasat pe culmea Ursului, coborând în valea emisarului său, Românul, chiar în amonte de confluență (de ce ? – pentru că există o potecă bună pe linia culmii până la la confluență !); ca o (altă) curiozitate, există o ramură a potecii de pe culme – pe stânga în coborâre – marcată tot cu cruce roșie ce, probabil, se lasă și mai în amonte în valea Românului ! Problema este că, pe hărți, traseul este înscris pe culmea Javaroșului, de pe care, la un moment dat, coboară pe valea Ursului urmărind-o până la confluența cu Ursul (și de aici, mai departe, pe valea Românului – ca în realitate de această dată). Un comentariu suplimentar: recomandăm traseul – nemarcat – de pe culmea Javaroșului, de pe care se trece pe cea a Fuveșului (românizare din Füves, însemnând, de fapt, Ierboasa), pentru panoramele cu totul de excepție spre depresiunea Apa Lină și … barierele muntoase de dincolo de ea, traseul de pe valea Românului fiind anost din punctul de vedere al priveliștilor !

[Așezarea pe harta aferentă ghidului Munților Nemira a traseului incriminat mai sus este în aceleași contradicții cu situația (actuală) de pe teren !]

 

 

 

Alte inadvertențe între teren și hărți sunt cele aferente “benzii albastre”, un traseu, în general, bine marcat de la un capăt (Slănic-Moldova) la celălalt (coada Lacului Poiana Uzului). Ieșirea sa pe creasta înaltă a Nemirei și, implicit racordul cu “punctul roșu” se petrece aproximativ la jumătatea distanței dintre Capul Vitei și Șandru Mare, poate mai aproape de acesta din urmă, dar înainte (urcând) să apară în creastă, venind din stânga, “crucea roșie”.

Și, ceva nou: a apărut de curând un … traseuț care șuntează racordul “benzii albastre” cu “punctul roșu”, marcat cu punct albastru !

 

 

 

 

 

 

 

 

Vorbind în continuare despre “banda albastră”, să mai precizăm că, pe teren, poteca marcată astfel ocolește, prin vest, nu numai Șandru Mare – cum apare pe toate hărțile – ci și Vârful Nemira Mică/Țiganca (părăsirea crestei se face în șaua Porțile de Vânt – sau, altfel, Poarta Vântului ori Șaua Șandrului) – păcat, căci platoul somital al Nemirei Mici oferă cele mai impresionante belvederi din toată Nemira -, apoi, după ce trece prin Poiana de Vânt – sau Șaua Nemirei -, și Vârful Nemira Mare – dar cine poate … ignora în felul acesta cel mai înalt vârf al masivului ?! Este ocolit, tot pe versantul vestic, și vârful Farcului Mic.

Finalul traseului, parcurs de la sud la nord, a fost de o bună bucată de timp, modificat, nemaicoborându-se pe valea Secăturii (în aval de coada lacului) – ca pe hărți – ci, ceva mai în amonte, pe pârâul Izvoarele/Izvoarelor/Izvorului. De la gura sa (mai corect spus a … drumului forestier de pe valea sa), mergând spre coada lacului, putem trecem pe la cascada Nasolea Mare de pe Uz !

 

 

 

 

 

 

Tot ca o noutate – mai de ultimă oră – menționăm asfaltarea drumului forestier care suie din Lemnia pe valea omonimă până în Șaua Apa Roșie; asfaltul continuă de aici spre valea Apa Roșie încă aproximativ 2 km. Mai departe, drumul e practicabil doar cu 4 x 4 !

În fine, pentru că e bine de știut, refugiul “amenajat” în baraca metalică de pe Vârful Șandru Mare …

 

 

 

 

 

 

… este relativ practicabil (există o sobă și schelete metalice, mai mult sau mai puțin complete, ce țin loc de paturi, dar și … gunoaie cât cuprinde), …

 

 

… însă cel numit Cabana Ungurească, din lemn, …

 

 

 

 

 

 

 

… este îngrijit și prevăzut cu sobă și prici pentru cca zece persoane; l-am văzut de curând, imediat după ce câțiva silvicultori îl … primeniseră, în urma lor rămânând și o sarcină bună de lemne uscate, o lanternă, alimente !

Vor urma – sperăm, cât de curând – observații și despre celelalte trasee marcate !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !