Gândaci, fluturași, păsărele și … alte cele de pe valea Vârghișului !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

[Parte dintre fotografii sunt nereușite – ne cerem scuze pentru postarea lor -, prevalând, în acest sens, rolul documentar !]

foto: Marelena Pușcarciuc

Cercopis sanguinolenta

Face parte dintr-un grup mai larg de insecte (cercopoidee) care au obiceiul să facă sărituri mult peste ceea ce pare a fi … normal. Astfel, sărind de pe o plantă pe alta, unele salturi pot depăși 70 cm în înâlțime, iar accelerația în primii 2 mm ai saltului poate ajunge la 4 km/s2, echivalentul a 400 g (g – accelerația gravitațională = 9,8 m/s2; la 12 g omul își pierde cunoștința) !
[Conform, https://en.wikipedia.org/wiki/Froghopper]

foto: Marelena Pușcarciuc

Pisaura mirabilis – femelă

Masculul are un obicei întâlnit și la alte specii de animale (la găini, de pildă), acela de a face pe … mortul ! În acest caz scopul nu este de a se apăra, ci de a atrage o femelă. Simularea morții este însoțită de oferirea unui dar nupțial, o pradă învelită în mătase și impregnată cu feromoni.
[Mai multe amănunte, pe https://en.wikipedia.org/wiki/Pisaura_mirabilis]

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Pararge aegeria tircis – mascul

Dacă masculii acestui fluture sunt poligami, femelele sunt mai mult decât monogame, având de a face cun singur partener, o singură dată ! Pentru găsirea unei partenere, masculul adoptă una sau alta dintre o strategie de supraveghere a unui teritoriu – restrâns la un spațiu însorit – sau de patrulare a unui teritoriu mai vast. Masculii cu patru ochi pe aripi sunt de primul tip, cei cu trei, de al doilea !
[Mai multe amănunte, pe https://en.wikipedia.org/wiki/Speckled_wood_(butterfly)]

foto: Marelena Pușcarciuc

Pseudopanthera macularia

Este o molie diurnă !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Podarcis muralis

Dimorfismul sexual este și unul coloristic, dar observabil pe partea ventrală,; femela prezentând culori mai pale. În general însă, specia prezintă un larg spectru de modele și nuanțe de culoare.
[Alte aspecte interesante, pe https://en.wikipedia.org/wiki/Podarcis_muralis]

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Lacerta agilis 

Variația modelului petelor și a culorilor este dependentă de anotimp și de ciclul vital (de ex., masculii devin verzi în perioada de reproducere) ! Instinctual, femelele știu să se ferească de … rude în perioada reproducerii !
[Mai multe informații, pe https://en.wikipedia.org/wiki/Sand_lizard]

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

O cinteză și o rândunică !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Cinteză – Fringilla coelebs – mascul

Este o pasăre cu un frumos cântec, cu care masculul atrage femelele. În Flandra (Belgia) se practică un … sport curios, vinkenzetting, care constă în atragerea a cât mai multor cinteze într-o oră, folosind instrumente muzicale. Femela (doar ea migrează) e cea care construiește cuibul (care nu e parazitat de cuci) și clocește ! Rata anuală de supraviețuire a puilor, ca și al adulților, este în jur de 50%, vârsta medie, 3 ani, iar cea maximă înregistrată la o cinteză din Elveția, de 15 ani și 6 luni !
[Alte informații, pe https://en.wikipedia.org/wiki/Common_chaffinch]

foto: Marelena Pușcarciuc

Rândunică – Hirundo rustica

– zborul rândunicii nu este, în general, foarte rapid – cca 40 km/h, dar poate ajunge ușor la 70 km/h și, excepțional, la 100 km/h;
– rândunica este, genetic, poligamă, dar social, monogamă, masculul fiind relativ agresiv (strigăte de alarmă, zbor agitat) când partenera sa se lasă curtată de un alt mascul;
– construcția unui cuib (participă, uneori, ambii parteneri, adesea, doar femela)  durează cel puțin 8 zile, fiind necesare peste 1.000 de zboruri dus-întors pentru transportul materialului;
– viața unei rândunici este destul de scurtă, 2-4 ani; în Anglia a fost documentat cazul unei rândunici care a trăit 15 ani;
– traseele de migrație ale rândunicilor sunt extrem de lungi, cele europene ajungând până în Africa de Sud.
[Acestea și alte informații pe https://en.wikipedia.org/wiki/Barn_swallow]

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

? Ciocârlie-micăAlaudala rufescens

– indeterminarea … determinării e legată și de faptul că specia poate trece pe la noi doar întâmplător, cuibărind totuși, cel mai aproape de noi, în Turcia !
update: după Silviu Panțâru, e mai probabil a fi o ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea) !

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Cuib de … ?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Colonie de lilieci (Myotis sp.) pe tavanul Peșterii Merești !

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Porc-cu-blană (Sus scrofa domesticus rasa Mangalița)

– rasă obținută în sec. XVIII, din încrucișarea unor rase de porci domestici din Ungaria și Serbia cu porcul-mistreț; se consideră că face parte din patrimoniul național al Ungariei;
– este apreciat atât pentru slănină, cât și pentru carne, zice-se, materia primă pentru Salamul de Sibiu.

 

Pentru a parcurge traseele noastre de pe valea și prin Cheile Vârghișului, executați click aici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.