Zidurile uriașilor !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Sintagma avansată în titlu are la bază un toponim … omonim, Zidul Uriașilor, cu un cert corespondent geografic, un martor de eroziune din Dealul Sărilor, deal ce domină principala obârșie a Câlnăului (afluent al Buzăului), Salcia. Cum fenomenul geologic din spatele toponimului nu este unul individualizat la zona precizată, ci se repetă pe o arie mult mai largă, regăsindu-se cu precădere chiar în vecinătatea ei, poate mai ales din cauza acestui ultim aspect, întâlnim și alte “Ziduri ale Uriașilor”.
Geologic vorbind, este vorba despre capete expuse la zi ale unor strate relativ subțiri (de la sub 1 m până la mai mult) din rocă sedimentară – de regulă gresii – de o duritate superioară celor ce alcătuiesc stratele ce le intercalează – exemplul cel mai frecvent, marnele – și, neapărat, redresate la verticală. Structurile de acest fel sunt frecvente în Subcarpați, noi întânindu-l cu deosebire în zona celor de Curbură: ai Vrancei și ai Buzăului. Probabil tectonica aparte a acestora să fi avut un rol major, ca și geneza specifică a stratelor; altfel, eroziunea diferențiată – cauzată de … difențele mari de duritate a stratelor – fiind factorul determinant ce a generat fenomenul !
Scopul acestui articol este însă de a-l semnala și, mai ales, de a-i preciza locațiile în care am avut posibilitatea să-i surprindem manifestările. Altele, deși nu le-am văzut încă, sunt consemnate totuși, mai ales dacă au o oarecare … notorietate. Așa cum se va vedea toponimia asociată este diversă sau … nu este. Evident, articolul este … deschis primenirii și îmbogățirii informației; din ambele categorii: “văzute” și “nevăzute … încă” !
1. Zidul Uriașilor din Dealul Sărilor
– acces auto pe drum comunal din satul Sările (Bisoca/BZ) sau pe drum forestier (aviz cicloturiștilor) din Jitia de Jos (Jitia/VN) până la baza dealului;
– prin dimensiuni și aspectul general ni s-a părut cel mai aproape de sugestia antroponimică a toponimului;
– o caracteristică aparte este prezența, în matricea grezoasă, a unui strat consistent de cochilii de scoici, astfel că zidul în sine reprezintă, mai degrabă, un strat de calcar cochilifer grosier.
2. Un alt zid, nu departe de cel al Uriașilor, descris mai sus, se află pe botul Dealului Secătura, aproape de confluența Văii Rele cu Râmnicul Sărat.
– accesul la el, pe drumul forestier de pe Valea Rea;
– gresia este principalul său … material de construcție !
3. Vizavi, de Dl Secătura, pe versantul stâng al Văii Rele, eroziunea puternică din șaua dintre Piatra Șoimului și Muchia Înaltă a scos la zi …
… trei mici ziduri paralele.
4. Pe Dealul Roșu, vizavi de gura Văii Rele, pe versantul stâng al văii Râmnicului Sărat, sunt etalate câteva capete de strate, regăsite în bibliografie ca Ziduri ale Uriașilor.
– cele de pe versant sunt ceva mai consistente în dimensiuni;
– cele câteva din albia Râmnicului Sărat sunt doar fragmente.
5. Astfel de resturi de strate, … zidite transversal în malul râului, alcătuiesc Strâmtoarea de la Jitia de Jos, …
… aflată cu 300 m mai jos de gura Văii Rele, …
… per ansamblu, un fenomen spectaculos !
6. Peste câteva dealuri (încă nu prea umblate) spre sud, la confluența Milcovului cu pârâul Reghiu (parte a rezervației Reghiu-Scruntari), …
… descoperim alte numeroase ziduri …
…, …
… unele, impresionante prin dimensiuni, al căror aliniament au obligat Milcovul să facă un larg ocol pentru a-și continua drumul !
7. Obrazul Milcovului a fost spălat însă de un pârâiaș – afluent al său -, Crețu, la Poarta Dracilor, …
… aflată la 1,5 km, în amonte, de gura Reghiului, …
… unde stâlpii … porții …
… și mai ales zidurile laterale …
… sunt chiar … ciclopice !
Iată-l însă și pe Crețu, luându-și avânt … și energie, puțin înainte de a forța Poarta Dracilor !
8. Unul dintre Zidurile de la Orbu, …
… aflate pe Milcov, cu 3 km în aval de gura Reghiului, în localitatea Șindrilari, are un pronunțat aspect antropomorfic !
9. Din Subcarpații Buzăului menționăm dealul cu trovanți al Cămăruței (accesibil din satul Muscelu-Cărămănești/Colți/BZ),
… și zidurile … oblice de aici !
10. Pe o altă culme cu trovanți, a Brădetului, (ce domină dinspre est satul Chiojdu/BZ), dar din Munceii Buzăului (Zmeuretul), …
… există un zid la fel de … oblic ca cele de pe Dealul Cămăruței !
11. Tot la granița cu Subcarpații Buzăului, în Munții Ivănețului, la Nucu/Bozioru/BZ, …
… sunt, poate, cele mai impresionante ziduri, …
… unele, adevărate creste montane, de sine stătătoare !
12. Deosebit de spectaculoase sunt “zidurile” ce alcătuiesc Piatra Mâței – în Subcarpații Vrancei, …
… pe valea Râmnicului Sărat, la Jitia/VN.
Detalii …
… ale “zidurilor” sale !
Alte “ziduri”, încă nevizitate de noi sunt cunoscute sub numele:
13. Stâlpii Colților – în Munții Ivănețu, pe valea Tainiței, aproape de Furtunești/Gura Teghii/BZ.
Distribuția teritorială a “zidurilor” descrise:
14. Un toponim de pe o veche hartă topografică militară/plan de tragere (foaia Cașin/1917), Zidul Smeilor, este, deocamdată, în stadiul de … așteptare; probabil, e prea aproape de casă: în Munții Vrancei, aproape de granița cu subcarpații omonimi, pe pârâul Zboina (>Cașin) !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !