Inadvertențe toponimice și altimetrice în Munții Tătaru !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Substanța acestui articol provine dintr-o dispută legată de conținutul … live al imaginii alăturate ce mai “imortalizează” și locul, și momentul fotografierii. Privind cele trei vârfuri pe care fuseserăm cu puțin timp în urmă, unuia dintre noi i s-a părut că vârful din mijloc nu e el, cum crezuserăm până atunci, cel mai înalt, ci cel din stânga lui. Dacă acesta din urmă este total anonim pe hărțile topografice și turistice (contemporane) – se va vedea ulterior rostul parantezei -, celălat are oarece … notorietate, fiind Vârful lui Crai. Cu cei 1.473 m ai săi e, cum găsim cam peste tot pe unde se vorbește despre Munții Tătaru, cărora le aparține, al doilea, după Tătaru Mare ce are cu trei metri mai mult ! În treacăt fie spus, al treilea vârf din fotografie este Gămălia care are doar 1.432/1.434 m (depinde de hartă). Bineînțeles, polemica legată de primele două vârfuri nu s-a putut tranșa pe teren ci acasă, la … birou/calculator ! Și … surpriză: pe harta topografică militară “anonimul” apare menționat, doar cu cota 1.502 m, dovedindu-se, astfel, a fi cel mai înalt ! Dar, adevărata surpriză este că nu e așa doar față de Vârful lui Crai, ci și față de Tătaru Mare; adică, e cel mai înalt al Munților Tătaru ! Desigur, concluzia are sens dacă sintagma “Munții Tătataru” acoperă o unitate montană de sine stătătoare; chiar și considerată fiind doar o componentă a unei structuri montane superioare, cum și este, de unii sau de alții (a Munților Siriu sau a Munților Buzăului).
Scotocind prin noianul de informații de pe NET, referitoare la geografia zonei, descoperim pe o hartă din 2020 a C.J. Prahova (Harta zonelor de risc la alunecări de teren a comunei Cerașu) și un nume pentru, de acum, fostul “vârf anonim”: Vârful Piciorul Dracului. Numai că alte informații, de ordin istorico-geografic, ne vor da peste cap și această ultimă concluzie, și anterioarele “certitudini”, cvasigeneral valabile legate de Vârful lui Crai. Un articol relativ recent, disponibil pe NET (Dan Ștefan, Magdalena Ștefan – Teledetecție subterană și arheologie montană în Carpații de Curbură. Fortificațiile de la Vârful lui Crai, Istros, XXIV, Brăila, 2018) pune lucrurile în ordine în ceea ce privește toponimia legată de zona noastră de interes, la bază stând hărțile topografice cele mai vechi (ridicările topografice austro-ungare-1). Astfel, cel mai înalt vârf , cel de 1.502 m (în articolul citat, de 1.496 m) este, de fapt, Vârful lui Crai (B[erg]. Kiraly Tetej – pe harta din 1773-1774 -, V. Krai – pe harta din 1855-1864). “Actualul” Vârf al lui Crai este numit, pe cele două hărți, Fatza Kraluluj, respectiv D. Mummi (?). De remarcat că pe harta pomenită ceva mai sus, a C.J. Prahova, este consemnat drept Fața lui Crai vârful imediat vecin, spre sud, Vârfului lui Crai (cel actual până acum)-2.
Mai există totuși o lucrare, a geografului Gh. Niculescu, despre Valea Teleajenului (Editura Sport-Turism, București, 1981), în care Vârful lui Crai este pomenit în triplă ipostază:
– la pag. 18, ca fiind vârful de 1.502 m;
– la pag. 158, atât cel de 1.502 m, cât și cel de 1.473;
– pe harta de sprijin de la pag. 159 … privilegiat este este cel 1.473 m; la fel se întîmplă și la pag. 161, precum și pe harta generală atașată lucrării.
În fine să mai consemnăm că pe aplicația PeakVisor, Vârful lui Crai este indicat cu altitudinea de 1.498 m, având coordonatele vârfului de … 1.502 m ! Și, totuși, încă ceva: pe harta nouă a Munților Buzăului de pe site-ul/aplicația Muntii Nostri, acest vârf are cota 1.476 m !

___________________
1 – Cea mai veche mențiune topografică apare pe Harta stolnicului Constantin Cantacuzino din 1700, denumirea fiind în limba greacă; aici, prezentarea hărții de către istoricul Constantin C. Giurescu.
2 – Despre acest vârf se vorbește și în Dicționarul geografic al județului Prahova (Paulina Brătescu, Ion Moruzi, C. Alessandrescu; 1897) ca fiind o poiană – Fața lui Craiu – “unde se zice că a avut loc un război între români și unguri și că în această luptă ar fi pierit un crai”. Curios este că în dicționar nu apare toponimul Vârful lui Crai și nicio altă variantă a sa.

Fotoconcluzii:

Vedere de pe Fața Craiului

 

 

 

 

 

 

 

Vedere de pe Vârful lui Crai

 

 

 

 

 

 

 

Împricinații …

 

 

 

 

 

… văzuți și de pe Gămălia !

 

 

 

 

 

 

 

Vârfurile de top ale Munților Tătaru !

 

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !