Lacuri pe Culmea Pietricica

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Anticlinalul numit de geografi Culmea Pietricica reprezintă o substructură bine individualizată a Subcarpaților Moldovei, la acest aspect contribuind continuitatea sa morfo-geologică și depresiunile ce o înconjoară: Cracău-Bistrița, Tazlău-Cașin, Culoarul Siretului, …

 

 

 

 

 

 

… marginile fiindu-i udate de râuri majore, cele care au creat depresiunile în cauză: Bistrița și Siretul pe latura nordică, Tazlăul și Trotușul pe cea sudică; de structura montană adiacentă, Munții Tarcăului, o despart Racila/Rașila, Pârâul lui Bortă – afluenți ai Tazlăului, respectiv, Nechitului -, precum și acesta din urmă ! Să mai observăm că perimetrul îi este marcat de artere de circulație de prim ordin care facilitează accesul la cercetările de teren.
Din diverse motive dictate de criterii geografice și/sau metodice, Culmea Pietricica a fost … destructurată în trei componente: Dealul Baraboiu (greștit numit pe majoritatea hărților, Bărboiu), Culmea Principală (numită și, doar ea, Culmea Pietricica) și Platforma Păncești.

 

Așa cum am procedat în ceea ce privește prezentarea traseelor turistice, vom ține cont de această împărțire … teritorială a Culmii Pietricica și în dezvoltarea prezentului articol, cel puțin din motive de comoditate metodologică.

 

 

 

 

 

 

 

Precum am considerat de cuviință și în cazul celorlalte părți ale regiunii numită de noi Munții Trotușului (căreia i-am atașat și perimetrul subcarpatic adiacent, de exemplu, Culmea Pietricica) vom inventaria, separându-le, lacurile de baraj natural și cele formate pe trepte de alunecare; și nu doar pe cele active, ci și pe cele temporare ori secate, dacă au o oricâtă … notorietate, precum și pe cele antropice care reprezintă … ceva, din punct de vedere peisagistic sau turistic. Vom include și lacuri cunoscute – oricum -, pe care noi nu le-am văzut; încă ! Menționăm că, astfel, nu toate lacurile incluse în categoria “Lacuri pe trepte de alunecare” sunt de acest gen; în descrierea lor se vor face mențiunile necesare !

I. Dealul Baraboiu/Bărboiu

 

 

 

 

 

 

 

Lacuri pe trepte de alunecare

1. Lacul lui Murariu (46.739985N, 26.508702E, 326 m alt.)
Deocamdată, este singurul lac depistat de noi pe acest treritoriu; este marcat pe harta geoportalului ANCPI (Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară). Se pare că este un lac antropic. Deși nu l-am văzut, i-am estimat coordonatele și dimensiunile (300 m x 90 m) pe imaginea satelitară de pe Google Earth Pro. Un traseu ce trece pe lângă lac (despre care n-am știut la data parcurgerii, lacul fiind marcat pe harta acestuia ulterior) este schițat aici !

2. Antropic, sigur, este/a fost Iazul de la Pustiana (46.519123N, 26.784441E, 436 m alt.) pe care nu l-am vizitat (încă) și despre a cărei existență am aflat de la Liviu Alinei. Pe Google Earth Pro, conform fotografiilor recente, lacul pare a fi colmatat. Dimensiunile sale maxime ar fi fost de
275 m x 85 m.

 

II. Culmea principală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lacuri pe trepte de alunecare

1. Lacul Sărat (46.590133N, 26.757145E, 238 m alt.)
După cum se vede și din imagine, avem de a face cu un lăculeț (30 m x 20 m) antropizat … bine; dar lăsat în paragină ! Din păcate, scopul, nobil, pentru care a fost acumulată apa izvorui sărat ce-l alimentează, n-a putut fi susținut financiar ! Fotoreportajul unui traseu de drumeție în zonă, cu trecere pe la lac, este prezentat aici !

 

2. Iazul de la Helegiu (46.361635N, 26.734083E, 224 m alt.)
Cu dimensiuni modeste (90 m x 10 m) micul iaz, sălbăticit, are încă apă încât să arate măcar ca un lăculeț, reușind să-și creeze și un biotop propriu, cu o vegetație specifică variată. Cum se ajunge la el se poate înțelege de pe schița de hartă de aici !

 

 

3. Iazul Delenilor (46.337356N, 26.750873E, 217 m alt.)
E ca un frate, ceva mai mare (170 m x 30 m) al Iazului de la Helegiu, accesul la el fiind descris în aceeași postare (link-ul, mai sus). Când l-am vizitat, era … locuit de câteva rațe sălbatice !

 

 

 

4. Heleșteul Brătila (46.312503N, 26.760113E, 208 m alt.)
Acum sec, cu întreaga suprafață (170 m x 50 m) cucerită de stuf, heleșteul este consemnat pe hărțile vechi (de la începutul sec. IXX); mai mult de atât, dealul la poalele căruia se află e numit Dealul Heleșteului ! Foarte aproape de ea, sub malul drept al Tazlăului, se află …

 

… 5. Balta din Cot (46.309985N, 26.762624E, 207 m alt.)
E o baltă (70 m x 10 m) ce-și datorează existența, cvasiefemeră, poate preaplinului Tazlăului sau, mai degrabă, al unui pârâiaș ce confluează cu Tazlăul chiar lângă ea. Indicații de acces la ultimele două “lacuri”, aici !

 

 

În aceeași zonă, mai precis, pe dealul aflat la nord-est de satul Brătila (46.334072N; 26.798064E, 370 m), profund afectat de alunecări sau simple pornituri, primăvara îndeosebi, în alveolele terenului, se formează multe bălți, temporare, desigur ! Un traseu care trece pe la ele este descris aici !

 

 

 

 

 

6. Lacul Slobozia (46.278657N, 26.793844, 209 m alt.)
Se află în extremitatea estică a cartierului oneștean Slobozia Veche, la baza Dealului Chiorului, ce domină satul dinspre nord. Este cantonat într-o alveolă formată la baza unei vechi alunecări, în care s-a adunat apa provenită din pânza freatică ruptă de alunecare. Un firav pârâiaş o alimentează sporadic, în funcţie de regimul pluviometric. Nu are emisar, echilibrul volumetric fiind asigurat de balanţa izvoare subterane, pârâiaşul debitor, ape meteorice, respectiv, evaporaţie. Are o formă elipsoidală cu axele de 30 şi 20 m; apreciem că adâncimea nu depăşeşte 1 m. Vegetaţia specifică (papură, stuf, rogoz) este concentrată la gura pârâiaşului contribuient, în jurul lacului crescând un inel din sălcii. Panta sudică a Dealului Chiorului este, în cea mai mare parte, acoperită cu o pădurice deasă de salcâmi, solul marno-argilos fiind, astfel, relativ stabilizat şi în bună măsură înţelenit. În acest sens, are o contribuţie semnificativă şi sihla formată în special din arbuşti de păducel, ce au cucerit orice spaţiu liber din pădurea de salcâmi sau din preajma ei; astfel, procesul inevitabil de colmatare a lacului cu aluviuni torenţiale este oarecum mai lent. Accesul la acest lac, ca și la următoarele trei, e descris aici !

 

7. Balta Seacă de Sus (46.281871N, 26.794941E, 281 m alt.)
Dealul Chiorului este morfologic legat de Dealul Apărătoarea ce se înalţă cu încă 100 m în spatele primului. Între platourile somitale ale celor două dealuri se află o treaptă aproape orizontală destul de … spaţioasă, pe care s-a oprit fruntea unui mare val de alunecare, lat de 100 m şi gros de 4-5 m, ce a pornit de sub culmea Dealului Apărătoarea în urmă cu mai multe zeci de ani. La baza ei, dar şi pe una dintre treptele superioare de alunecare, s-au format mici lacuri ce au acumulat apa unor izvoare interceptate de valul de alunecare sau provenită din precipitaţii. Existenţa lor este însă efemeră, ne(mai)având o sursă permanentă de alimentare; în plus, vegetaţia lacustră specifică, reprezentată în special de stufărişuri, le-a sufocat total. Desigur, încă se mai adună, pe vechile funduri, apă meteorică, ce formează mici ochiuri, stagnante mai mult sau mai puţin timp, spre bucuria animalelor sălbatice: a căprioarelor şi mistreţilor, de pildă, aşa cum am putut observa.

 

8. Balta Călugăra (46.278763N, 26.803400E, 190 m alt.)
Pârâul Călugăra este primul afluent al Trotuşului de după confluenţa acestuia cu Tazlăul, distanţa dintre cele două guri de vărsare fiind de doar 100 m. Nu are decât 4 km, izvoarele fiindu-i sub Dealul Gogâlna, un fel de … turn de apărare aflat sub … donjonul Benea, cel care deţine superlativul altitudinal (740 m) al Culmii Pietricica. Albia, cel puţin în jumătatea sa inferioară, îi este înghesuită la baza Dealului Râpile, împinsă adesea de valurile de pământ pornite la vale pe versantul estic al dealului opus, Apărătoarea; Râpile, … lezat … fizic (a se citi erodat), a răspuns de mai multe ori în aceeaşi … manieră, păbuşind amalgamuri de stânci de gresie, movile de marne albe, mai albe decât creta, şi trunchiuri de copaci, doar-doar va putea stăvili obrăznicia micului pârâu. Cu puţina apă pe care acesta o duce la vale, când o are, (mai multă, şi atunci cu furie, la topirea zăpezilor sau cu prilejul ploilor bogate şi de durată) a reuşit să sape un minicanion adânc de 2-4 m şi foarte sinuos prin haosul de dărâmături  ce i s-a pus în cale.

O parte dintre acestea a împins-o la vale, creându-şi astfel un baraj propriu doar cu câţiva metri înainte de a se pierde în Trotuş. Atunci când are apă puţină şi foarte puţină (chiar şi în perioadele de secetă acerbă, câteva izvoare superficiale de pe ultimii metri ai … existenţei sale îl ţin în viaţă), sau prea multă, neputând-o trece prin baraj, o dirijează (toată sau doar din surplus) într-o alveolă a solului, alungită în lateral pe vreo 200 de metri, creată între strate de aluviuni mai vechi ale Tazlăului sau/şi Trotuşului. În cea mai mare parte a anului, balta formată astfel e lungă de aproape 100 de metri şi lată de 10.

Vegetaţia sa diversă (rogoz, pipirig, limbariţă etc.) dovedeşte că are o oarecare … vârstă. Desigur, distanţa de 100-120 m de albia Tazlăului ca şi de cea a Trotuşului n-o face să  se … simtă prea bine, ameninţată fiind de posibilele viituri ale unuia sau altuia dintre cele două răuri, ceea ce ar putea modifica morfologia microspaţiului în care fiinţează, şi ar duce la dispariţia ei.

 

9. Balta Seacă de pe Călugăra (46.283563N, 26.8029036E, 253 m)
Alunecările de pe versantul drept al văii Călugăra, despre care am făcut vorbire mai sus, au condus la apariţia unor mici bălţi, cvasipermanente, alimentate din apele de precipitaţie, formate pe unele dintre treptele alunecărilor. Sunt mai multe astfel de ochiuri lacustre, trei fiind mai răsărite ca dimensiuni (de la 13 m x 8 m la 40 m x 20 m ). Stuful şi rogozul ce le înconjură sau le acoperă parţial atestă însă o remanenţă semnificativă a apei, legitimându-le ca “bălţi”.

 

10. Iazul Parava (46.310474N, 26.958019E, 199 m)
Cu dimensiunile originare de cca 200 m x 80 m acumularea de apă din Iazul Parava avea, probabil mai multe rosturi: rezervă de apă pentru agricultură, piscicultură … Cum ambele domenii nu prea mai sunt de interes în zonă, cel puțin la nivelul care să susțină financiar întreținerea iazului, acesta, practic, nu mai există, distruse fiind și alte lucrări conexe, precum podul care exista la coada lacului. Accesul la fostul iaz, ca și la celelalte 3 ce sunt prezentate mai jos, este descris în fotoreportajul accesibil aici, …

… unde mai sunt înfățișate câteva bălți, temporare, întâlnite prin pădure, pe valea Paravei, cu prilejul drumeției ce constituie subiectul fotoreportajului.

 

 

 

 

 

 

11. Balta de Jos (46.311983N, 26.957013E, 201 m alt.)
Nevoia de apă, probabil pentru zootehnia locală, a impus amenajarea unor acumulări pe măsură, precum această baltă – de formă rectangulară cu latura de cca 20 m -, …

 

 

 

 

… 12. Balta de Sus (46.312825N, 26.957247E, 212 m alt.) …
… care are o formă aproape circulară, cu diametrul de 30 m, și …

 

 

 

… 13. Balta de lângă Drum (46.312695N, 26.950330E, 219 m alt.) …
… cu o formă ovală (30 m x 20 m). Conform criteriilor noastre, balta aparține Platformei Păncești, fiind situată pe malul drept al Paravei – cea considerată drept graniță între Culmea Principală și Platforma Păncești; fiind însă foarte aproape de celelate două (de Sus și de Jos) și având același rol, am preferat prezentarea ei aici !

Tot pe valea Paravei, aproape de capătul estic al satului Parava, chiar lângă șoseaua ce leagă satul de DN 2, mai ființează un iaz vechi: …

… 14. Iazul Boieru (46.307144N, 26.994948E, 168 m), …
… de formă trapezoidal-dreptunghiulară cu dimensiunile de 70 m, 30 m și 130 m.

 

 

 

15. Iazul Boca (46.347109N, 26.870983E, 387 m)
Format, în urma unor lucrări de dragare, din două cuvete de formă aproximativ trapezoidală ce au împreună dmensiunile de 130 m x 50 m, iazul reprezintă principala atracție – peisagistică și piscicolă – a Pensiunii Boca ! Accesibilitatea este asigurată de un drum forestier de 3 km, relativ bine întreținut, ce vine din satul Fundu Răcăciuni (Răcăciuni/BC). Noi am ajuns la iaz parcurgând un traseu mai complex, descris aici !

 

În apropiere de iaz, spre nord, putem întâlni vreo două bălți ce păstrează temporar apă meteorică !

 

 

 

 

 

 

Asemenea bălți se pot vedea și în pâlcul de pădure pe lângă care trece drumul de acces la pensiune înainte de a ajunge la ea (aflat pe dreapta acestuia). Mai consistentă este …

 

 

16. Balta din Drum (46.351304N, 26.874668E, 404 m alt.) …
… din a cărei apă se … îndestulează câteva răchite bine crescute aflate pe malul ei !

 

 

 

 

 

17. Balta de Vizavi (46.332475N, 26.865577E, 452 m alt.)
Pe versantul opus celui pe care se află Iazul Boca, într-un punct oarecum simetric în raport cu pârâul, ar putea exista o baltă permanentă, cu dimensiuni modeste: 70 m x 10 m !

 

18. Balta de la Stână (46.411902N, 26.866586E, 282 m)
Pe malul stâng al pârâului Cleja, proprietarii unei stâne au amenajat un mic iaz de formă dreptunghiulară (30 m x 20 m), ce a căpătat deja un aspect pitoresc, poate datorită vegetației care începe să-i cucerească malurile. Schița traseului de acces, aici !

 

 

19. Lacul de la Fosta Sondă Valea Rea (46.429593N, 26.786138E, 376 m alt.)
Numit astfel de localnici, “lacul” pare, mai degrabă, un iaz, având două dintre laturi betonate, probabil din cauza folosirii lui ca rezervor de apă de către sondori ! Traseul de acces, aici !

 

 

 

20.-23. Pe islazul satului Pietricica există 4 cuvete ale unor foste bălți/lăculețe care, azi, mai rețin doar apa din precipitații, deși, poate și din firave izvoare subterane, aspect reliefat de vegetația specifică care le acoperă fundurile.

 

Le-am numit Bălțile de pe Islazul Pietricica:
– Lac 1: 46.519073N, 26.784248E, 435 m
– Lac 2: 46.519008N, 26.785253E, 443 m
– Lac 3: 46.520651N, 26.787163E, 458 m
– Lac 4: 46.519564N, 26.787849E, 461 m

 

III. Platforma Păncești

– pentru a citi descrierile și a vedea fotografiile lacurilor aferente acestei zone, executați click aici !

Opisul, și al celorlalte lacuri din Munții Trotușului, poate fi accesat aici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !