(Ne)numărate lacuri pe dealurile Dumitreștilor, în Subcarpații Vrancei !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Premize generale:
– cu studiul regimului hodrologic, termic, hidrochimic al lacurilor se ocupă o știință specializată, limnologia;
– există o Asociație Română de Limnogeografie care administrează un site, https://www.limnology.ro/, din păcate, cu un conținut foarte sărac în informație de fond;
– există o școală românească de limnologie al cărei fondator este Petre Gâștescu (n. 1931); în context, literatura aferentă este una extrem de vastă, dar foarte greu de accesat;
Premize particulare:
– umblând hai-hui prin România am întâlnit – am și provocat astfel de întâlniri – numeroase lacuri; dincolo de cele intrate în patrimoniul turistic, despre cele mai multe nu știu decât localnicii, doar despre unele, alți drumeți, dintre cei care au bunul obicei de a-și împărtăși impresiile;
– ca urmare, ni s-a părut firesc gestul/efortul de a le inventaria pe cele găsite, de a le căuta pe cele cunoscute sau necunoscute, dar nevizitate de noi și, apoi, de a ne face cunoscute demersurile.
Concretizări:
– rezultatul a fost un material motivațional pentru noi, Lacurile de alunecare din Munții Trotușului;
– din ambiția de a duce lucurile până la capătul la care putem noi ajunge, am publicat două articole concluzive: Lacurile din Munții Berzunți și Lacurile din Culmea Pietricica;
– despre alte lacuri, din ceilalți munți ai Trotușului și nu doar, am amintit în fotoreportajele drumețiilor, un exemplu fiind http://www.muntesiflori.ro/lacuri-greban/ !
Sub aceeași formă – fotoreportaj -prezentăm mai jos foarte multele lacuri, bălți, iazuri, zăcători – adăpători, naturale sau antropizate/antropice -, permanente sau temporare, altele mai mult sau mai puțin seci, din arealul comunei vrâncene Dumitrești. Cele 50 văzute de noi cu prilejul unei drumeții … tomnatice de o zi (17 decembrie 2022), … ineluctabil scurtă, cărora li se adaugă încă un potențial în valoare de vreo 60 de … bucăți ratate (ne)voit, sunt, chiar și așa, o parte din oferta zonei. De ce atât de multe într-un spațiu atât de restrâns ? Nefiind specialiști nu putem lămuri chestiunea; dar înțelegem că relieful specific, supus alunecărilor trecute și prezente (aceasta fiind cauza de formare a celor naturale, ce ocupă cuvete localizate pe trepte de alunecare), nivelul și volumul pânzei freatice, ocupațiile locuitorilor, sunt dintre factorii care au favorizat această particularitate; apropo de antropizare, față de ceea ce am mai văzut și în alte locuri, adică lăculețe amenajate ca adăpători, de regulă, la origine zăcători (ale apelor meteorice provenie din ninsori, ploi, șiroiri de pe versanți), aici am constatat o preocupare generală de a draga bălți naturale cu scopul de a le utiliza ca rezervoare de apă.
Traseul parcurs și fotodescris atinge periferia Dealurilor Carpenului/Gârbovei, …
… o substructură a interfluviului Milcov – Râmnic, parte a Subcarpaților Vrancei.
Drumeția a vizat vizitarea lacurilor din zonele de obârșie ale pâraielor Strâmba și Calița, urmând următorul traseu: GIURCARI (La Momâia Neamțului) – Islazul Poieniței – Dealul Monumentului – VALEA MICĂ – Coasta Caliței – La Poiana Lupului – Coasta lui Mârză – La Momâia Neamțului
Profilul altitudinal al traseului precum și o localizare mult mai precisă a lacurilor vizitate sunt prezentate în imaginea satelitară alăturată !
Din Dumbrăveni, localitate aflată pe DN 2 (București – Siret) la 17 km sud de Focșani, plecăm spre vest, pe DN 2N (Dumbrăveni – Jitia); după doar 14 km lăsăm drumul național și intrăm , spre dreapta, pe DC 171A, asfaltat, ce duce în satul Roșcari (de Dumitrești). Oprim după 1,35 km chiar în preajma intrării în satul Giurcari (acum, Biceștii de Sus), al aceleași comune, Dumitrești, pentru a vedea Lacul de la Șosea (45.567720N, 26.936391E, 419 m), cicular, cu diametrul de 20 m.
L-am găsit cu puțină apă, poate din cauza fântânii din apropiere – sic !
La doar 40 m de el (45.567318N, 26.935874E, 419 m) se află cuveta seacă a unui lăculeț, aproximativ circular, cu diametrul de 10 m.
Mai avem de mers pe asfalt, prin marginea de nord a satului Giurcari, încă 700 m; apoi, pe drum cu pietriș, 500 m până la o intersecție marcată de o troiță, aproape de locul numit La Momâia Neamțului. De aici începe traseul per pedes al drumeției !
Dar, înainte de a porni, ne facem o impresie asupra … realității ce ne așteaptă în comparație cu ce ne-am imaginat studiind hărțile și imaginile Google Earth-ului !
Alegem o muchie mai puțin noroioasă …
… având în minte (și pe GPS – 45.576724N, 26.920590E, 395 m) poziția primului lac !
Și nu-l ratăm ! E mic și de formă neregulată (extensia ochiului de apă fiind de 20 m), acoperit cu frunzele de broscăriță (Potamogeton natans); i-am spus Balta Veche !
Rămânem pe curba de nivel de sub malul, înălțat antropic, al lacului și trecem după câteva zeci de metri pe lângă o baltă seacă, ce se activează însă la topirea zăpezilor sau după ploi mai zdravene !
După alți 200 m, aproximativ pe aceeași curbă de nivel, dăm de Balta de la Stâna din Islaz (45.578828N, 26.917821E, 381 m).
Este de formă elipsoidală, având axele de 50 m și 20 m.
De la el, tot înainte, fără urcușuri sau coborâșuri; …
… vorba vine, dacă mai tăiem din ocolișuri !
Pentru a ajunge la Balta de la Izvoare (piriformă, cu axele de 20 m și 10 m) trebuie să traversăm zona mocirlită a … izvoarelor. Dacă o facem pe sub ea, putem observa ceva mai jos Balta de … Jos !
E una superficială, dependentă de precipitații !
La câțiva pași se află un drum pietruit ce unește satele Roșcari și Poienița. Mergând doar 40 m pe el spre Poienița putem vedea un iaz de curând săpat, …
… Lacul Nou din Poienița, de formă aproximativ dreptunghiulară (40 m x 10 m).
Revenim pe islaz și coborâm pe la marginea sa vestică, spre nord. Imediat, dăm peste cuveta rectangulară (l = 6 m), cu puțină apă, a Bălții Mici din Islaz.
Urmând direcția nord, coborâm pieziș cca 50 m diferență de nivel, …
… evitând o râpă de alunecare dar și vegetația arbustivă țepoasă ce-i îmbracă malurile, …
… la baza ei aflându-se o baltă superficială alimentată de izvoarele înmlăștinite scoase la zi de alunecare. Când (?) se umple de apă e lungă de vreo 30 m !
Ieșim din râpa de alunecare urcând pieziș spre nord-vest.
Zărim ceva mai la vale fundul unei alte bălți temporare !
După ce traversăm o vâlcea adâncită de eroziune, …
… dacă nu pierdem direcția nord-vest, …
… ajungem la Balta Mare, elipsoidală (45 m x 25 m) !
De aici avem … drum liber până pe Dealul Monumentului; … doar că va trebui să traversăm un vâlcel adânc, cu malurile râpoase și năpădite de cătină-albă și sălcioară, motiv pentru care vom pleca spre nord-vest pentru a prinde un drumeag cu vad …
… !
Trecem “vadul” …
… și suim la drumul comunal Poienița – Valea Mică, având drept reper stâna de sub el, …
… păzită de un cerber ca de … pluș !
Lângă drum descoperim Lacul din … Drum, rectangular, cu latura de 20 m.
Luăm apoi în colimator crucea electrificată de pe Dealul Monumentului !
Vom urca spre ea, …
… dar nu la ea, ci, pe sub ea, la Monumentul Eroilor !
Suntem deasupra satului Poienița !
Uriașa cruce-monument a fost ridicată în anul 1936 la inițiativa învățătorului Nicolae Caprițopol, sub coordonarea meșterului local Tudor Bulgaru și amintește ostașii căzuți în luptele de pe valea Râmnicului din 1916 – cu deosebire în Bătălia Crăciunului – soldate, pentru armata română, cu 1.000 de morți, 139 de răniți și 239 de dispăruți. Numele eroilor locali sunt înscrise pe fețele crucii. Din păcate, nu prea mai sunt lizibile !
Urcăm și la Crucea electrificată …
… de unde vom coborî doar câțiva metri pe muchia nordică a vârfului, …
… lăsându-ne sub ea înainte de a intra în păduricea care o acoperă !
Nu apucăm să coborâm prea mult astfel că reușim să observăm o mică baltă cu diametrul de vreo 5 m, pe care nu o văzuserăm la urcare; i-am spus Balta Ascunsă !
Tăiem coastele dealului, aproximativ pe la mijlocul său, …
… ajungând astfel pe o treaptă largă de alunecare unde apa directă din precipitații sau cea de șiroire de pe versantul dealului stagnează temporar în două bălți mai … răsărite, acum seci !
Coborâm apoi spre drumul ce vine de la Poienița și intră în satul Valea Mică (cândva, Strâmba); nu direct ci, de la cele două bălți seci, făcând întâi un ocol spre stânga. Vedem astfel, de sus, micul Lac cu Insulă; …
… e dincolo de drum !
Dintr-o sălcioară de lângă lac se aud trilurile unui măcăleandru (Erithacus rubecula).
Coborâm spre pârâul Strâmba, dar ne … răzgândim repede și ocolim gardul gospodăriei din stânga !
Continuâm paralel cu gardul gospodăriei și pe lângă Lacul cu Stuf, …
… o baltă cu puțină apă, dar înecată într-o mare de stuf. În vremurile ei bune avea lungimea de 65 m și lățimea medie de 15 m.
Dacă urcăm spre drumul ce străbate satul Valea Mică, vedem un vechi iaz rectangular (l = 8 m), cu izvor subteran, aflat acum în plin proces de … recondiționare !
Acum chiar coborâm spre valea Strâmbei !
De pe un tăpșan ce ne iese în cale …
… avem o amplă imagine a împrejurului: de unde venim …
… și încotro ne îndreptăm !
Coborâm rapid în valea Strâmbei. Teoretic, ar trebui să urmăm firul apei până la primul afluent de dreapta; …
… însă, din motive … neclare, hotărâm să încălecăm botul de deal dintre cele două văi, …
… dar nu chiar … inutil, căci de pe muchie sa surprindem un sfert de curcubeu !
După descălecare avansăm în amonte pe valea largă și seacă a afluentului.
… spre Coasta Caliței !
Sus, sub primele case ale satului Dumitreștiii-Față, pe stânga drumului ce suie pe Coasta Caliței, există o baltă în plin proces de dragare, …
… și încă una, pe partea dreaptă, în preajma unei case părăsite, în aceeași situație.
În curtea primei case, pe dreapta drumului, mai există o mică baltă !
În fine, odată ajunși pe ulița “principală” satului cotim spre dreapta; după câțiva metri, dincolo de gardul de pe dreapta drumului, se află o baltă mai răsărită (30 m x 8 m), Balta de pe Coasta Caliței !
Satul Dumitreștii-Față este format din două sectoare situate, unul, nordic, pe Coasta Caliței, celălalt, sudic, pe Coasta Sutilei. Dincolo de Balta de pe Coasta Caliței ieșim din sectorul nordic al satului; părăsim drumul ce duce spre sectorul sudic și cum coborâm spre obârșiile Caliței întâlnim alveola, acum seacă, a Bălții de la Cișmea.
De la ea ne vom îndrepta spre Bălțile din Livadă, aflate spre stânga, cam pe aceeași curbă de nivel cu Balta de la Cișmea.
Cele patru Bălți din Livadă sunt, cu excepția uneia, superficiale și, mai mult sau mai puțin, temporare …
…
… !
De la Bălțile din Livadă coborâm spre est, pe valea principalei obârșii a Caliței; sub primul prag întâlnim o baltă seacă (temporar).
Normal, ar fi trebuit să ne menținem pe direcția est ajungând la marginea unui grup de case aflate pe malul stâng al Caliței; dar fără vreo explicație, deviem spre dreapta, mai și urcăm un tăpșan, de pe care vom coborî spre valea Caliței …
… pentru a sui apoi pe malul ei stâng, unde ocolim gardul împrejmuitor al unei gospodării.
Lângă acareturile acestei se află un iaz, lângă care n-am ajuns; …
… și tot dincolo de gard mai există unul !
Din colțul gardului de unde am fotografiat ultimul iaz, …
… ne îndreptăm pe direcția N-N-V …
… pentru a ajunge la Lacul cu Scaun (4 m x 15 m) !
De la el schimbăm drastic direcția, mergând spre est; …
… nu prea mult, până să coborâm în valea Caliței, de deasupra unei mici confluențe de obârșii ale ei !
De aici vom schimba din nou direcția, mergând spre sud-est; cu coada ochiului (sic – !), zărim o mică baltă, sub malul pe care coborâm !
Ne dăm drumul în albia seacă a unei vâlcele …
… ca să urcăm pe malul opus; …
… sub creastă, două bălticele seci, …
… iar dincolo de ea, încă una !
De pe muchie, …
… coborâm între livezi de pruni de mult părăsite, un bun loc de popas de prânz, …
… lângă o mică baltă !
Traversăm un braț (activ) al Caliței, iar … dincolo, după ce trecem pe lângă o baltă seacă, …
… ajungem la un fost lac, acum îngropat în stuf, dar care mai păstrează un mic ochi de apă !
De aici o mținem de-a coasta, deci paralel cu valea Caliței, dar nu mai mult 5 minute, …
… după care coborâm spre vale, având ca reper marginea unei pădurici de salcâm ce îmbracă versantul drept al văii; chiar înainte de a ajunge la marginea pădurii trecem pe lângă o mică baltă temporară !
Vreo 10 minute urmăm Calița la vale, prin lunca formată din răchite și arini !
Drumeagul pe care l-am urmat se depărtează de firul văii conducându-ne pe lângă câteva case părăsite; …
… imediat, ajungând la capătul … cozii Sutilei, în Poiana Lupului, vom schimba brusc direcția cu 90 de grade; …
… de cum trecem de ultima gospodărie, și ea pustie, lângă care a ființat mult timp un iaz, acum părăsit și el de apă !
Un stol de cocoșari (Turdus pilaris) parcă mai înviorează atmosfera locului, puțin tristă altfel !
Continuăm, suind pe o vâlcea largă ce ne scoate pe o muchie de pe al cărui vârf aflat în stânga …
… se vede jos, lângă o gospodărie, un iaz măricel (30 m x 17 m), alimentat din izvoare subterane !
Descălecăm de pe muchie, coborând la un drum comunal ce vine din stânga de la câteva gospodării aflate în preajma Iazului de Jos; …
… spre dreapta, ne duce la o intersecție unde, …
… în curtea locuinței din dreapta se află un mic iaz, iar în livada locuinței părăsite din stânga două bălți !
De la intersecție, spre dreapta, se poate ajunge la grupul de case părăsite din Poiana Lupului, dar și în satul Dumitreștii-Față. Noi mergem spre stânga cca 150 m până în dreptul unei gospodării (unde drumul se și termină) lângă care se află un iaz cu dimensiuni mai răsărite: 33 m x 28 m !
De aici ne întoarcem cu fața spre nord-vest, aceasta fiind noua direcție de urmat. După câțiva pași ajungem la o mică baltă folosită … intens ca adăpătoare !
Vom continua, după un binemeritat popas, …
… cum spuneam, suind ușor spre nord-vest, pe un drumeag de căruțe așternut pe șleaul unei vâlcele evazate. Zărim, mai mult sau mai puțin departe/aproape, o baltă pe care, desigur o trecem în inventar !
Drumul ne scoate pe un prag larg, …
… unde se află două bălți despărțite printr-o prispă lată, una seacă, cealaltă în curs de … reamenajare !
De aici suim spre vest; de pe următorul prag pe care ajungem putem vedea că lângă cele doă bălți de mai jos mai exista una, ascunsă în spatele unui pâlc dens de răchite !
Ne menținem în urcuș și pe direcția vest, trecând astfel pe lângă o mică baltă; …
… dincolo de ea ajungem curând pe muchia unui interfluviu ce desparte vâlceaua de unde am tot urcat în ultimul timp de cea spre care vom coborî, amândouă , ca și următoarea, sunt afluente ale Văii lui Pancă, una din obârșiile importante ale pârâului Calița !
De sus, ne orientăm spre o baltă mare cu un ochi de apă ascuns în stuf.
Coborâm pe lângă baltă și încă mai jos, nevoiți să ocolim gardul cu care este înconjurată o mare livadă de gutui și meri !
De dincolo avem o imagine de ansamblu asupra ocolului făcut, central având imaginea Iazului din Plantație (25 m x 20 m) !
Suim pe un nou interfluviu, …
… dincolo de care ne așteaptă Lacul Lung. De sus, de pe muchia interfluviului, ne putem fixa un important punct de reper, drumul comunal Giurcari – Dumitreștii-Față și, din dealul ce-l mărginește, două cocoașe, între care se află cel mai mare lac de pe plaiurile Dumitreștilor !
Mergând către acesta, …
… trecem la o oarecare distanță de o baltă temporară ascunsă într-o alveolă ceva mai adâncă, …
… apoi suim …
… la drumul comunal !
Imediat dincolo de malul din dreapta drumului …
… ajungem pe malul Lacului lui Dogean (al cărui nume provine de la localnici) !
De la lac suim spre Coasta lui Mârză.
Suntem deja prea sus ca să mai trecem pe la Balta Oilor; …
… așa că ne concentrăm atenția asupra Coastei lui Mârza, …
… pe care ajungem îndată !
Curând, împrejurul se scăldă într-o lumină aproape ireală …
…
… care persistă …
…
… până la finalul drumeției !
Anexă: Lista bălților depistate “satelitar” și nevăzute de noi !
Nr. crt. / Coordonate | |||
1. | 45.574983N, 26.921470E, 433 m | 33. | 45.592639N, 26.944345E, 289 m |
2. | 45.576382N, 26.919107E, 399 m | 34. | 45.593160N, 26.942798E, 297 m |
3. | 45.575310N, 26.915083E, 445 m | 35. | 45.594665N, 26.942863E, 311 m |
4. | 45.578212N, 26.913563E, 403 m | 36. | 45.594640N, 26.941900E, 316 m |
5. | 45.580400N, 26.917595E, 369 m | 37. | 45.593655N, 26.939398E, 324 m |
6. | 45.583079N, 26.920182E, 321 m | 38. | 45.592965N, 26.938330E, 328 m |
7. | 45.585439N, 26.918345E, 320 m | 39. | 45.593745N, 26.938694E, 329 m |
8. | 45.591466N, 26.914802E, 317 m | 40. | 45.593228N, 26.936820E, 339 m |
9. | 45.591669N, 26.919486E, 291 m | 41. | 45.596418N, 26.936047E, 363 m |
10. | 45.594178N, 26.913811E, 331 m | 42. | 45.591042N, 26.936537E, 331 m |
11. | 45.596548N, 26.919354E, 294 m | 43. | 45.593001N, 26.935216E, 344 m |
12. | 45.597445N, 26.921575E, 275 m | 44. | 45.593113N, 26.935441E, 344 m |
13. | 45.590414N, 26.929645E, 360 m | 45. | 45.593300N, 26.936242E, 342 m |
14. | 45.587894N, 26.930740E, 367 m | 46. | 45.593209N, 26.935683E, 343 m |
15. | 45.586305N, 26.929861E, 379 m | 47. | 45.594047N, 26.933870E, 355 m |
16. | 45.585364N, 26.930838E, 378 m | 48. | 45.593697N, 26.932944E, 356 m |
17. | 45.585210N, 26.932808E, 372 m | 49. | 45.593853N, 26.932981E, 357 m |
18. | 45.585917N, 26.934197E, 359 m | 50. | 45.594667N, 26.931769E, 373 m |
19. | 45.586789N, 26.932211E, 359 m | 51. | 45.594370N, 26.933590E, 360 m |
20. | 45.587163N, 26.931631E, 361 m | 52. | 45.594038N, 26.935871E, 348 m |
21. | 45.588210N, 26.935292E, 335 m | 53. | 45.595031N, 26.934354E, 363 m |
22. | 45.586360N, 26.936441E, 343 m | 54. | 45.595877N, 26.924497E, 370 m |
23. | 45.585604N, 26.936655E, 347 m | 55. | 45.595807N, 26.934617E, 369 m |
24. | 45.585278N, 26.936585E, 350 m | 56. | 45.596034N, 26.935342E, 366 m |
25. | 45.586427N, 26.938735E, 332 m | 57. | 45.591737N, 26.934084E, 337 m |
26. | 45.586179N, 26.942967E, 314 m | 58. | 45.597478N, 26.933777E, 369 m |
27. | 45.586989N, 26.941304E, 317 m | 59. | 45.586142N, 26.952133E, 260 m |
28. | 45.587824N, 26.941389E, 312 m | 60. | 45.582860N, 26.951755E, 242 m |
29. | 45.587757N, 26.942640E, 307 m | 61. | 45.580753N, 26.945964E, 273 m |
30. | 45.588441N, 26.943890E, 297 m | 62. | 45.581683N, 26.946050E, 273 m |
31. | 45.588523N, 26.946043E, 282 m | 63. | 45.581258N, 26.940718E, 317 m |
32. | 45.589696N, 26.945015E, 285 m | 64. | 45.580574N, 26.937667E, 335 m |
Observație:
Așa cum am spus la început, majoritatea bălților enumerate în articol sunt temporare, iar unele secate, poate, pentru totdeauna ! Desigur, ne putem doar imagina cum ar arăta toate aceste bălți la mijlocul unei primăveri, după o iarnă bogată în zăpezi; și ce ar mai rămâne din lunga lor listă !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !