Din Albele (Bârsăneşti/BC), înconjurul obârşiilor pârâului Albele/Lupului

19. Albele – Dl. Zebea – Dl. Bolţunu Mic – Dl. Runcu Samei – Plaiul Rupturi – Dl. Runcu Calului – Dl. Mocirlele – Dl. Albele – Dl. Adămoaie – Albele

Caracteristici:
– circuit;
– lungime: circa 11 km; durata: cca 5 h;
– demivelare: cca 250 m

Acces:
În satul Albele se ajunge din satul Helegiu, aflat  pe DN 11/E 574, Braşov-Bacău, din care pleacă, chiar de lângă podul de peste Tazlău (la 10 km de Oneşti), un drum pietruit ce duce spre satul Poiana/Livezi (BC), intersecţia fiind prevăzută cu indicator. Mergem pe acest drum, paralel cu râul Tazlău, 4 km, ultimii 2 asfaltaţi, până în centrul satului Poiana şi, la o intersecţie prevăzută cu indicatoare, cotim la stânga, spre Albele (înainte, se merge spre satul Scăriga/Livezi şi spre comuna Berzunţi). După 2 km asfaltaţi şi alţii 6 pietruiţi pe drumul trasat paralel cu pârâul Albele/Lupul, intrăm în satul Albele. Imediat facem o curbă de 90 de grade spre dreapta (din cotul curbei un drum pietruit de aproape 4 km se îndreaptă spre Bârsăneşti, de unde se prelungeşte cu un drum asfaltat ce se opreşte în DN 11; distanţa până la Oneşti pe această variantă este egală cu cea a variantei de acces descrise). Punctul terminus al traseului de acces este cu 500 de metri mai sus de curbă, chiar înainte de a traversa unul dintre cele două braţe de obârşie ale pârâului Albele, Pârâul Bisericii, unde este spaţiu pentru parcare. Cei care nu folosesc mijloace de transport personale pot călători cu autobuzele “Transmoldova”  cu plecare din Onesti la orele: 7.30, 12.30, 15.30, 19.30, 23.30, iar din Albele la orele 5.30, 8.30, 13.30, 17.00, 21.30. (http://www.barsanesti.go.ro/albele.html  )

foto: Google Earth
toponimie: geo-spatial.org

Descrierea traseului:
De lângă podul de peste Pârâul Bisericii o luăm spre stânga pe o uliţă, care, apoi, se transformă în drum de căruţe, ce urcă pe culmea dealului Zebea, reprezentând versantul drept al Pârâului Bisericii şi interfluviu între acesta şi pârâul Lupu (pe valea căruia suie drumul Albele-Bârsăneşti). Culmea dealului este un platou unde albenii îşi au loturile agricole cultivate, îndeosebi, cu vii şi livezi. Trecem, la început,  prin mijlocul loturilor,  cam 500 de m, iar ulterior, 1,5 km mergem pe platoul somital al interfluviului care se reduce la o coamă, având în dreapta pâlcuri de pădure sau tufe de mărăcini, iar spre stânga, încă loturi agricole, din ce în ce mai multe lăsate pârloagă. La mijlocul distanţei precizate am pierdut puţin din altitudine, coborând un mic prag, dar o vom recupera, ba chiar mai mult de atât, vom sui în plus vreo 50 de metri, odată cu traversarea  unui sector de pădure ce tinde să se extindă tot mai mult în jurul nostru. Ieşim însă repede într-o poiană, de fapt o păşune întinsă peste zona de obârşii ale pârâului Zebea, afluent al Lupului, aflată în stânga interfluviului pe care am mers. Urmează un mic urcuş ce ne ridică la nivelul izvoarelor Zebei pe care le vom ocoli spre stânga, de-a coasta, spre versantul drept al Zebei, de unde drumul se bifurcă. Alegem braţul drept şi suim, printr-o pădurice, până pe linia de maximă altitudine a culmii de deasupra izvoarelor Zebei, Piscul Bolţunu Mic, cumpănă de ape între Zebea şi izvoarele pârâului Bârsăneşti, numit aici, la originile sale, Chicera. Drumul ne trece dintr-o şa de pe plaiul Bolţunului Mic în bazinul Chicerei, înconjurând pe curbă de nivel unul dintre izvoarele acesteia deasupra căruia este o mică şa. Aici drumul se bifurcă şi trebuie să o luăm la dreapta. Dar înainte de aceasta  remarcăm, pe marginea ramurii din stânga, cuveta unui mic lac ce adună apă dintr-un izvor (posibil, sec în perioadele cu regim pluviometric redus), dar mai ales din şiroirile de pe versant sau din ceea ce se strânge în urma precipitaţiilor. Continuăm, aşadar, spre dreapta şi coborâm uşor, pieziş, pe sub meterezele înalte ale unui donjon al Măgurii Berzunţiului, Piscul Bolţunu Mare, spre zona de izvoare ale Pârâului Bisericii. Traversăm unul dintre pârâiaşele care îl alimentează, Slatina, apoi o zonă despădurită şi răvăşită de alunecări şi, în fine, firul de apă al Runcului Samei, un alt izvor al Pârâului Bisericii. Dăm, îndată, ocol unui bot de deal poienit al Piscului Runcu Samei  ce găzduieşte un mic adăpost pastoral,  posibil loc de popas. Trecem pe lângă acesta şi, câţiva metri mai sus, ne înscriem pe un drum forestier de coastă, numit, în jargon, axial, ce “adună” drumurile de exploatare a parchetelor din zona pe care o străbate. Axialul parcurge integral poalele estice al Măgurii Berzunţiului, menţinându-se aproximativ la altitudinea de 500 m, având capătul dinspre sud racordat la drumul de pe valea Bârsăneştiului, iar cel nordic legat de drumul de pe valea Calului, al doilea braţ principal al pârâului Albele. Fiind la o altitudine atât de mică (înălţimea Măgurii este între 800 şi 900 m), drumul se pliază pe toate văile şi văiugile ce brăzdează versantul Măgurii, suind larg toate interfluviile dintre ele. Străbatem astfel 2 km, lăsând în urmă două picioare proeminente ale Măgurii, unul pomenit deja, este Runcu Samei, al doilea, numit Plaiul Rupturi, este interfluviu între Pârâul Bisericii şi Pârâul Calului. Punctul terminus al traseului pe axial se află deasupra izvoarelor Pârâului Calului (Runcu Calului),  îndată ce ne înscriem pe versantul stâng al pârâului şi drumul începe să coboare lent. Vom observa cu uşurinţă capătul unui drum de exploatare pe care mergem oblic spre stânga, către linia de pantă maximă a Runcului Calului, interfluviu între pâraiele Calu şi Puşcaşu (afluent indirect al Tazlăului prin intermediului pârâului Moreni şi care străbate satele Berzunţi şi Moreni). După 200 m, suntem pe coama interfluviului, numit în continuare Dealul Mocirlele, în dreptul bornei II 25, la o intersecţie de drumuri. Cotim pe cel ce coboară spre dreapta ghidaţi de marcajul silvic al hotarului dintre două districte (unităţi de producţie) format din câte două benzi roşii. Timp de aproape jumătate de oră înaintăm doar prin pădure. Cu cca 5 minute înainte da a ieşi din pădure, în dreptul bornei II 20, părăsim hotarul marcat cu benzile duble şi o luăm spre dreapta pe un drum de exploatare ce se ţine de o muchie laterală a Dealului Mocirlele. Ajungem astfel în marginea superioară a unui vast platou, parcelat în fâneţe şi terenuri arabile, deasupra izvoarelor unui afluent din jumătatea inferioară a pârâului Albele, pârâul Prelunca. Pe stânga evantaiului de izvoare (urmând hotarul silvic pe care l-am părăsit) un drum de căruţe se duce la gura pârâului Puşcaşu, în Berzunţi. Continuăm spre dreapta, pe deasupra văii Calului de unde avem o bucolică privelişte, înlesnită de lipsa pădurii de pe anumite porţiuni ale versantului stâng, către satul Albele ce îşi răsfiră casele de o parte şi de alta a Dealului Rupturi – continuarea Plaiului Rupturi –, de-a lungul pâraielor Calu şi Bisericii. Traversăm un drumeag ce urcă din sat şi se îndreaptă către valea Puşcaşului şi suim pe fruntea Dealului Albele (Adămoaie). Intrăm în marginea pădurii, trecem doar tangenţial printr-o mare poiană din stânga noastră şi, în dreptul bornei I 359, reintrăm în pădure, fiind acompaniaţi de benzile roşii verticale ale marcajului silvic. Pentru început coborâm, apoi urcăm, înconjurând larg izvoarele Preluncăi. Pădurea dinspre izvoare (spre stânga) a fost, de curând, defrişată. Pentru scurt timp trecem pe deasupra unei fâneţe deschise pe versantul drept, spre Albele. Dacă nu ne-am abătut de la marcaj, pe vreun braţ lateral, vom aprecia apariţia bornelor 363, 265, 375 pe care le trecem în revistă cu titlu de inventar şi ca semn al menţinerii noastre pe drumul cel bun. Importantă este borna 371, căci, la câteva minute după depăşirea ei, drumul se apropie foarte mult de o nouă fereastră deschisă în dreapta, spre satul Albele, şi, mai ales pentru că , după ce ne retragem din cadrul ferestrei, vom renunţa la drumul ce însoţeşte marcajul silvic (ce continuă pe culme, trecând printr-o şa, de pe Dealul Adămoaie pe Dealul Frăsineţu) şi ne ducem la vale, spre dreapta, pe un drumeag ce debuşează în marginea superioară a unei pajişti cu deschidere spre sat. O luăm în jos pe latura dreaptă, apoi ocolim prin marginea pădurii o mică vie, pentru a prinde un alt drumeag, transversal pe direcţia coborârii, şi pe care mergem spre stânga, continuându-ne coborârea spre sat. Trecem pârâul Calu pe un podeţ, mai mult din leaţuri decât din scânduri, şi închidem circuitul chiar lângă podul de peste Pârâul Bisericii, de unde l-am început.

Merită însă o addenda la traseu, vizitarea bisericii din Albele. Pentru a ajunge la ea, mergem în amonte 100 de m  pe uliţa principală a satului, până unde aceasta se bifurcă, adică până la staţia ce marchaeză capătul de linie al curselor de transport public ce vin din Oneşti. O luăm pe uliţa din stânga şi, după 100 de metri, suntem la biserică. Se apreciază că biserica, având  hramul ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, a fost construită prin anii 1857/1863, ctitor fiind un anume călugăr Ioachim de la Mânăstirea Berzunţi. Impresionează prin cei opt contraforţi ce sprijină nava dinspre părţile laterale şi dinspre altar, zidiţi pentru a consolida construcţia.

Precizări privind toponimia şi hidrografia:
Numele actual al satului provine de la cel al văii pe care s-a ridicat, Alba, redenumită Albele după numele de mai târziu al satului (sic!), pârâu care va primi şi numele Lupu, de la un anume logofăt Lupu ce avea în stăpânire mori pe Valea Albă. De fapt, localnicii numesc Albele pârâul format după confluenţa dintre principalele sale două braţe de obârşie (pe care este aşezat şi satul), Pârul Calului şi al Bisericii, nume pe care şi-l păstrează şi după confluenţa ce urmează imediat ce iese din sat, cu Pârâul Lupului. Acest din urmă nume este însă preferat de unii cartografi şi geografi.
Ca o curiozitate, menţionăm existenţa unui sat cu numele Albeni, format, probabil, de locuitori ai satului Albele, înglobat ulterior în satul Bârsăneşti.

Bibliografie:
1. Stoica, Corneliu Gh. – Valea Trotuşului: enciclopedie, Editura Magic Print, Oneşti, 2006
2. http://www.birsanesti.ro/index.htm

Pentru a vedea imagini de pe traseu, executaţi click aici !

Pentru a parcurge şi alte trasee din Munceii Berzunţiului/Munţii Berzunţi, executaţi click aici !