Alisma plantago-aquatica
Executând click pe numele familiei, aflaţi informaţii despre aceasta !
foto: Marelena Pușcarciuc
Mt. Ciocanul/Munceii Uture/Munții Tarcăului
– 16 august 2009
Alisma plantago-aquatica L. (limba-bălţilor, limba-broaştei, limba-oii, limbariţă, limba-vacii, pătlagină-de-apă, podbal-de-apă) – ALISMATACEAE
Sinonime: Alisma angustifolia Hoppe, A. brevipes Greene, A. cordifolium Murray, A. coreanum H.Lév., A. flavum Thunb., A. jianshiensis J.K.Chen, A. latifolia Gilib., A. major Gray, A. orientale (Sam) Juz., A. paniculatum Stokes, A. parviflorum Pursh, A. subcordatum Raf., A. triviale Pursh, A. verticillatum Dulac, Echinodorus vulgaris Bubani.
Este o plantă perenă ce poate creşte în înălţime până la 0,90 m, întâlnită pe malurile bălţilor, sau la marginea şanţurilor. Înfloreşte din iunie până în august şi fructifică în perioada iulie-septembrie. Florile sunt hermafrodite, fiind polenizate de insecte. Numele îi subliniază în două rânduri atracţia pentru solurile îmbibate cu apă: termenul “alisma” ar putea proveni dintr-un cuvânt de origine celtică însemnând “apă. Linné a numit-o Alisma pentru că acesta este numele folosit de Dioscoride pentru plantele iubitoare de apă. Cât despre primul termen al numelui specific, “plantago”, acesta subliniază asemănarea frunzelor pătlaginei-de-apă cu cele ale pătlaginei.
Frunzele şi rădăcinile proaspete sunt toxice, dar toxina principală este distrusă prin încălzire sau uscare. Despre seminţe se spune că sunt fie provocatoare de sterilitate, fie că sunt promotoare ale concepţiei. Planta este diuretică, diaforetică, astringentă. Este folosită pentru tratarea litiazei biliare, a dizenteriei sau a epilepsiei. Oricum, ca multe alte remedii naturiste, poate avea efecte secundare serioase şi chiar toxice. Este toxică pentru animale şi poate produce iritaţii ale pielii omului. Rizomii devin comestibili după tratarea termică prin fierbere sau coacere. În America de Nord are reputaţia că poate anihila veninul unor şerpi, printre care şi pe al crotalului (şarpele-cu-clopopţei).
Este cultivată ca plantă decorativă, în grădini, la marginea lacurilor.
Despre pătlagina-de-apă John Ruskin(1 afirma că nervurile frunzelor au curbura hotărâtă de legile proporţiei divine(2, aceleaşi pe care le regăsea guvernând şi principiile arhitecturii gotice.
(1 – John Ruskin (1819-1900) – cunoscut poet şi artist englez, a cărui principală activitate a fost în domeniul gândirii şi chiar al practicii sociale (a înfiinţat o fermă-falanster) şi, în mod special, în cel al eseisticii de artă şi de arhitectură.
(2 – proporţia divină sau de aur este cea determinată de rapoartele ce au ca valoare “numărul de aur”, un număr iraţional, aproximativ egal cu 1,68, implicat în mod … natural în proporţiile corpului uman şi, implicit, în sculpturile anticilor greci, avându-l în frunte pe Phidias (iniţiala numelui său a şi fost aleasă pentru a reprezenta numărul de aur), în picturile renascentiştilor, cu deosebire în cele ale lui Leonardo da Vinci, dar şi în felul în care cresc unele plante (dispunerea frunzelor pe tulpină, a seminţelor de floarea soarelui, a solzilor conului de pin etc.) sau organismele animale (cochiliile melcilor, de exemplu). Este interesant de știut că dispunerea celor trei părţi (pronaos, naos, altar) ale mânăstirilor moldoveneşti clasice (Putna, Voroneţ etc.), respectă regula proporţiei divine.
Alte fotografii:
foto: Marelena Puşcarciuc
Muntele Ciocanul-Munceii Uture/Munţii Tarcăului
16 august 2009
foto: Radu Puşcarciuc
Valea Tarniţei [Vermeşti/Comăneşti/BC] – Munţii Berzunţi
17 iulie 2011
foto: Radu Puşcarciuc
Balta Călugărei [Slobozia/Oneşti/BC] –
Culmea Pietricica/Subcarpaţii Moldovei
12 septembrie 2012
foto: Marelena Puşcarciuc
Lacul Cuejdel – Munţii Stânişoara
8 iulie 2012
foto: Marelena Puşcarciuc
Casinu Nou/Plăieşii de Jos/HG – Munţii Ciucului
26 iunie2011
Alte locaţii:
– Valea Tarniţei [Vermeşti/Comăneşti/BC] – Munţii Berzunţi (17 iulie 2011)
– Mt. Păgânilor, Mt. Frumos/Munceii Năşcălatului/Munţii Hăşmaş (17 iunie 2012)
– Lacul Slobozia; Balta Călugărei [Slobozia/Oneşti/BC] –
Culmea Pietricica/Subcarpaţii Moldovei (12 septembrie 2012)
– Lacul Cuejdel – Munţii Stânişoara (8 iulie 2012)
– Lacurile Seci [Târgu Ocna/BC] – Dl. Feţele Târgului/Munţii Berzunţi (12 august 2012)
– Balta de la Unguraşu [Motoceşti/Gura Văii/BC] –
Culmea Pietricica/Subcarpaţii Moldovei (23 septembrie 2012)
– Balta Roşie [Brătila/Helegiu/BC] – Subcarpaţii Tazlăului (16 septembrie 2012)
– Casinu Nou/Plăieşii de Jos/HG – Munţii Ciucului (26 iunie2011)
– Depresiunea Apei Line – Munţii Nemira (12 iunie 2011)
Dacă vreţi să aflaţi informaţii şi despre alte specii de plante, executaţi click aici !
