Atracție … păgână: Muntele Păgânului din Munceii Nășcălatului/Munții Hășmaș

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

păgân (aici) – 1. (subst.) nume dat de creștini celor de altă religie; 2. (adj.) pătimaș. [conform dexonline.ro]

Întâia întâlnire mai consistentă, dar livrescă, pe care am avut-o cu Muntele Păgânului, s-a întîmplat pe un site de prezentare a 7 minuni ale Ținutului Secuiesc (7csoda.zoldszekely.ro) ! De aici am aflat, în primul rând, despre raritățile floristice, precum papucul-doamnei (Cypripedium calceolus) sau stirigoaia-neagră (Veratrum nigrum), dar și despre altele, a căror prezență e determinată esențial de substratul petrografic (dolomitic) cu caracter relativ insular în peisajul Munceilor Nășcălatului; pe același site am descoperit și aspecte de ordin istorico-religios și, în context, o legendă de care se leagă chiar numele muntelui.  Atracția către acest munte vine de mai înainte, determinată fiind de dominanța sa altitudinală în cadrul peisagistic pomenit, restrâns însă la zona Pasului Ghimeș. Ca urmare, până la excursia care constituie subiectul prezentului reportaj, am urcat pe vârful Păgânului – acum realizăm, când numărăm – de nu mai puțin de 6 ori, la care se mai adaugă încă o drumeție ulterioară. Descrise pe site mai sunt 3:
– muntesiflori.ro/la izvoarele trotusului;
– muntesiflori.ro/din valea frumoasa pe muntele pagânului;
– muntesiflori.ro/papucul doamnei și cetatea mihăileni !

O sinteză a tuturor traseelor ce au ca obiectiv (inclusiv tranzitoriu) Muntele Păgânului – parcurse și descrise de noi – o puteți vedea aici !

Pentru precizări privind sistematizarea teritoriului montan ce cuprinde Munceii Nășcălatului – cărora le aparține Muntele Păgânului -, executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Pentru  a citi descrierea traseului (4), executaţi click aici – în construcție !

 

 

 

 

 

Traseu (2 august 2015): Frumoasa – Băile Cibre – Valea Cibre – Interfluviul Cibre-Pârâul Cetății – Vf. Păgânului – Capela Sf. Laszlo – Poiana Lungă – Drumul Muntelui [Foișorul cu belvedere, Troița cu pălărie] – Frumoasa [Cimitirul vechi, Biserica romano-catolică]

 

 

7:45

Spre Băile Cibre, pe câmp, printre ogoare, lanuri și pajiști …

 

 

 

 

 

 

… cu flori, …

 

 

 

 

 

 

… venind de la Frumoasa !

 

 

 

O troiță marchează vatra unui fost sat, Cibre, … strămoșul Mihăileniului de astăzi!

 

8:15

La Băile Cibre, căutăm întâi o … geocutie, …

 

 

 

 

 

… apoi ne … relaxăm în incinta băilor, …

 

 

 

 

 

 

… înconjurată de un … zid viu …

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

Pe valea Cibre, …

 

 

 

… la … deal !

 

 

 

 

 

 

Ici, colo, flori !

 

 

 

 

 

 

Cele mai multe s-au … îngrămădit în mlăștinirile de sub și de la coada Dealului Cetății, …

 

 

 

 

… unele, formând adevărate … lanuri !

 

 

 

 

Întoarcem spatele Dealului (cu) Drumul Muntelui …

 

 

 

 

 

… și trecem, …

 

 

 

 

 

 

… dincolo de Valea Cibre, …

 

 

 

pe interfluviul dintre dintre ea și Valea Cetății.

 

 

 

Puțin … remember … de mai … adineaori !

 

 

 

 

Drumul urcă ușor, …

 

 

 

 

… traversând poieni …

 

 

 

 

… de … soare pline și cu izvoare … cristaline …

 

 

 

 

 

… de care se bucură, din plin, … vitele, …

 

 

 

 

 

 

 

… florile și gâzele …

 

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

Se deschid orizonturile; …

 

 

 

 

 

 

 

… iar cu cât urcăm mai sus, ..

 

 

 

… din ce în ce mai larg …

 

 

 

 

 

Intrare … de gală …

 

 

 

 

 

… în … odăile de sus ale … Păgânului, …

 

 

 

 

 

 

… populate cu mult dorita …

 

 

 

 

 

 

 

… stirigoaie-neagră (Veratrum nigrum) !

 

 

 

 

 

12:00

 

Urcăm pe vârf (geoobiectiv) …

 

 

 

 

… pentru … belvederi …

 

 

 

… !

 

 

 

Coborând pe versantul opus (sud-vestic), remarcăm cochetul refugiu instalat, relativ recent, sub vârf !

 

În larga poiană (geoobiectiv) din șaua de sub Vârful Păgânului Mare, din care se formează picioarele Păgânul Mic – Sermasău și Păgânul Mic – Drumul Muntelui, se află ruinele “recondiționate” ale Capelei Sf. Laszlo, dar și noua capelă închinată aceluiași sfânt (informații și poze mai multe găsiți pe muntesiflori.laszlo) !

 

În jur, prin pădure, e … plin de orhidee; …

 

 

 

 

 

 

… de pe margini ne îmbie …

 

 

 

 

 

… felurite alte flori !

 

 

 

 

 

Drumul Muntelui …

 

 

 

 

… trece pe lângă Poiana Lungă – geoobiectiv -, unde este amenajat, ergonomic și cu gust,  un loc de popas, …

 

 

 

 

… ocolind apoi, pe o curbă de nivel, unul dintre izvoarele pârâului Cibre; noi îl părăsim vremelnic, rămânând pe linia de cea mai mare altitudine a culmii, …

 

 

 

 

… pentru un … regal peisagistic !

 

 

 

 

Detaliu !

 

 

 

 

 

 

O … cărare printre brazi, …

 

 

 

 

 

… bordată cu răzoare de flori …

 

 

 

 

 

…, …

 

 

 

 

 

… ne readuce …

 

 

 

 

 

… pe Drumul Muntelui !

 

 

 

Coborând pe el …

 

 

 

 

 

… remarcăm, în treacăt, un foișor de … vânat …

 

 

 

 

… belvederi; …

 

 

 

 

… iar înainte de a ajunge în Frumoasa,

 

 

 

 

 

… oprim câteva clipe lângă o cruce cu … căciulă (geoobiectiv) !

 

 

 

 

 

Ultimii pași ai traseului … montan !

 

 

 

 

În capătul uliței prin care intrăm în sat descoperim un vechi cimitir unde este instalat un monument închinat eroilor satului căzuți în războaie …

 

 

 

… și … două plante … insolite – fiecare în felul ei: o cicoare albă (Cychorium intibus) – pentru a vedea și alte flori … albinoase, executați click aici ! – și o cucurbitacee adusă din America de Nord, scăpată din cultură și, acum, subspontană, bostănașul-spinos (Echinocystis lobata) !

 

 

Prin sat, trecem pe lângă biserica romano-catolică – construită între anii 1880-1892, în locul unei capele de prin 1694. În față, e un alt monument, pentru eroii satului -, …

 

 

 

Mai remarcăm o casă armenească. În Frumoasa, comunitatea armeană – trecută la catolicism din 1668 – a fost, cândva, una numeroasă, ca și cea româno-ortodoxă; merită vizitate bisericile, cea armeano-catolică, având în curte cimitirul, specific … armean. [Amănunte și fotografii pe muntesiflori.ro !]

 

 

 

 

Aflăm amănunte despre traseul parcurs de pe Vârful Păgânului până jos, …

 

 

 

 

16:30

… dar nu putem afla nimic despre biserica ascunsă în spatele porții ferecate și a zidului lângă care parcaserăm mașinile !

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !