Cetatea Costești-Blidaru

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Informații generale despre cetățile dacice din Munții Orăștiei precum și fotodescrierea traseului la Cetatea de pe Dealul Cetățuie din Costești, pe http://www.muntesiflori.ro/cetati-dacice/ !

Cetatea de pe Dealul Blidaru – Costești

Traseul spre cetatea de pe Dealul Blidaru pornește – ca și cel spre Cetatea Costești-Cetățuie – din gura pârâului Făeragu. Suie pe sub culmea Dealului Făeragu urmărind chiar anticul drum de acces la cetate.

 

 

 

 

 

Blidaru a fost  reprezentat cel mai militarizat avanpost al sistemului de apărare al Sarmizegetusei. O dovedesc, pe lângă utilitățile militare ale cetății însăși (de exemplu, așa-zisele cazărmi-cazemate ce formau zidurile vestic și nordic ale incintei II), multiplele construcții auxiliare, în speță, turnurile de pază de pe culmile pe care se putea ajunge la cetate, dar și cele ce străjuiau valea Grădiștei, de la poalele Dealul Blidaru.

 

Constantin Daicoviciu, arheologul care a condus cel mai vast și mai prolific program de cercetare arheologică ale ruinelor cetăților din Munții Orăștiei (anii 1940-1960), a avansat chiar ipoteza identificării ansamblului militar de pe Dealul Blidaru cu așezarea fortificată numită de istoricul roman Tapae și unde romanii sau confruntat în două rânduri cu dacii (87 și 101 d.Cr.).

 

Descrierea traseului

Traseul spre cetate este marcat, pentru comoditatea orientării, cu bandă albastră.

 

Urcușul pe botul Dealului Făeragu …

 

… este, în prima sa parte, din … fericire, scurtă, ceva mai abruptă, câteva serpentine, scurte însă, mai potolindu-ne efortul.

 

După cele 10 minute de urcuș susținut ajungem pe o mică terasă unde întălnim primul artefact antic: platforma unui turn de apărare realizată prin spargerea și orizontalizarea unui bloc de stâncă cu preexistență naturală; pe circumferință se pot observa mici nișe în care fuseseră încastrați stâlpii de lemn ce susțineau turnul.

 

De aici, poteca, după un sector cvasiorizontal, reia suișul, …

 

… dar mai tot timpul moderat, cu câteva ruperi de pantă atenuate de câte o serpentină, două !

 

Un cot mai pronunțat al potecii spre stânga marchează trecerea de pe culmea Făeragului pe Dealul Blidaru, unde pădurea, tânără fiind, e ceva mai luminoasă.

 

Poteca se curbează în continuare ușor  spre stânga, ajungând curând pe terasa de la baza cetății !

 

Traseul prin cetate …

 

… pornește din fața porții …

 

… comune pentru cele două incinte – construite în intervale de timp diferite; pătrundem în incinta I, …

 

… unde se mai văd câteva urme ale turnului-locuință din centrul ei.

 

De aici coborâm puțin spre dreapta pentru a vedea ce a mai rămas din turnul 3.

 

Dincolo de ruinele turnului 4 ocolim cetatea prin exteriorul ei, …

 

… pe sub zidul nordic al incintei I, …

 

… ajungând astfel la turnul 5 …

 

…, iar după el …

 

…, …

 

… turnul 6 !

 

Dincolo de el, …

 

… firește, ceea ce se mai vede din turnul 1; terminăm astfel, înconjurul cetății !

 

Drumul de întoarcere e cel pe care am urcat. În curba de trecere de pe Dealul Blidaru pe Făeragu …

 

… observăm acum câteva blocuri prelucrate antropic provenite, probabil, de la unul dintre turnurile ce supravegheau accesul spre cetate.

 

Coborârea de pe culmea Făeragului încheie scurta incursiune la Cetatea Blidaru, după 4,5 km parcurși (dus-întors) pe o diferență de nivel pozitivă absolută de cca 400 m, în cca 3 ore și un sfert (cu popasuri cu tot) !

Important:
– informații esențiale despre cetățile dacice din Munții Orăștiei, în speță, despre Cetatea Blidaru, pe https://www.cetati-dacice.ro/ !
– amănuntele de ordin arheologic și cele privind toponimia au fost preluate din C. Daicoviciu, Al. Ferenczi – Așezările dacice din Munții Orăștiei, Editura Academiei R.P.R., București, 1951.

Update:
– o excelentă completare la informația cuprinsă în fotografia satelitară din debutul articolului (bazată pe lucrarea precizată mai sus) o aduce Gheorghe Popa-Radu aici !

 

 

 

 

 

 

 

Drumeția la cetățile Fețele Albe și Sarmizegetusa este prezentată aici, iar la cetatea Piatra Roșie, aici (în construcție) !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !