Arborele carbonificat de pe valea Borghezului (Culmea Pietricica/Subcarpaţii Tazlăului)
Borghezul este una dintre obârşiile principale ale pârâului Căprianu/Căpreanu, afluent al pârâului Răcăciuni ce curge în Siret. Îşi trage apele de sub Culmea Pietricica, mai precis, de sub versantul estic al acesteia, sectorul flancat de vârfurile Capăta (745 m – cel mai înalt al Pietricicăi) şi al Muntelui (734 m).
Fântâna “La Borghez”
foto: Radu Puşcarciuc – 6 aprilie 2013
Unul dintre izvoare este mineralizat (slab sulfuros, necarbogazos), în parte captat şi dirijat spre două bazine de beton construite în anul 1968 de locuitori ai satului Dumbrava (Gura Văii/BC).
foto: Radu Puşcarciuc – 6 aprilie 2013
Cu circa 1 km mai jos de acest izvor, Borghezul primeşte pe dreapta un mic afluent. Confluenţa celor două pârâiaşe se petrece la baza unui mal abrupt, înalt de circa 5 m, ce prezintă la zi un pachet din strate de gips (probabil), gros de vreo 4 m şi acoperit cu o pătură de sol de 1 m grosime.
foto: Radu Puşcarciuc – 6 aprilie 2013
Eroziunea de care se fac vinovate, în primul rând, cele două pârâiaşe a permis etalarea stratelor, dintre care iese la lumină un fragment dintr-un trunchi de arbore carbonificat cu diametrul de circa 30 cm şi lung de aproape 2 m. Nu putem aprecia lungimea totală a bucăţii de trunchi, deoarece baza este încă ascunsă între stratele de rocă, iar vârful s-a rupt odată cu malul.
foto: Radu Puşcarciuc – 6 aprilie 2013
Segmentul vizibil, rămas în mal, a fost, la rândul lui, secţionat longitudinal, fragmente din el găsindu-se încă în albie, de unde deducem că prăbuşirea malului a avut loc destul de recent.
Se apreciază că stratele din zonă, inclusiv cele puse în discuţie, aparţin miocenului, având vârsta între 5 şi 20 de milioane de ani.
foto: Marelena Puşcarciuc – 9 aprilie 2013
Raportându-ne la stadiile carbonificării şi, implicit, la criteriile de clasificare ale cărbunilor, presupunem că trunchiul descoperit de noi reprezintă un cărbune brun, poate lignit.
Bibliografie:
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Culmea_Pietricica
3. Brânduş, C. – Subcarpaţii Tazlăului. Studiu geomorfologic, Ed. Academiei, Bucureşti, 1981
Pentru a vedea şi alte formaţiuni geologice, de pe Valea Trotuşului sau din ţară, descrise de noi, executaţi click aici !
Pentru a vedea alți arbori similari, prinși între străvechi strate geologice, executați click aici – vezi finalul postului !
