Drumeții la cetățile dacice din Munții Orăștiei

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Sintagma <Cetățile dacice din Munții Orăștiei> acoperă un set format, în … principiu, din 7 cetăți ce au constituit un sistem defensiv, edificat în perioada de înflorire a centrului de putere/regatului getodac cuprinsă, aproximativ, între domniile lui Burebista și Decebal: sec. I î.Cr.- sec. I d.Cr. Numitorul lor comun este așa-zisul “murus dacicus” – referitor la tehnica de construcție – deși, elenistică – a zidurilor de apărare și a temeliilor diverselor clădiri. Un alt aspect comun îl reprezintă modalitatea de amenajare a suprafețelor prin realizarea de platforme și de terase sucesive.
Nucleul complexului de fortificații, fiind și cel mai vechi construit, se află în localitatea actuală Costești/HD, fiind reprezentat de cetățile de pe dealurile Cetățuia și Blidari; aici, se presupune că ar fi fost, la un moment dat, reședința lui Burebista (82-44 î.Cr.). Ulterior, odată cu edificarea Sarmizegetusei, care a devenit capitală politică și religioasă a regatului dac – înfloritoare, cu precădere, în timpul lui Decebal (87-106 d.Cr.) -, majoritatea celelorlalate cetăți au căpătat un rol de “tampon”, de  apărare a noii capitale.
Deși am precizat că este vorba despre 7 cetăți (Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Fețele Albe, Sarmizegetusa, Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna), inelul proteguitor al centrului de putere de la Sarmizegetusa cuprindea și alte cetăți, unele despre care există anumite date, precum cele de la Prisaca (Ludeștii de Sus/HD), Vârful lui Hulpe (Grădiștea de Munte/HD), Tapae (?-Zeicani/HD), Singidava (?-Cugir/AB) și Tilișca/SB; posibil și altele încă nedescoperite.

Trebuie să mai menționăm că  subsintagma “Munții Orăștiei” este de natură nu atât geografică, cât … arheologică, necorespunzându-i o încadrare clară, morfologico-geografică, în spațiul ocupat de Munții Șureanu, de care țin zonele unde se află cetățile dacice și de care oronimul în cauză este legat organic și semantic.

 

 

 

 

 

În cele ce urmează vom descrie vizitele/drumețiile făcute de noi la și în preajma doar a primelor cinci cetăți, apropierea dintre ele permițând abordarea lor în … bloc. Am ajuns în zonă venind dinspre Orăștie, punctul nodal de unde pot fi atacate cetățile fiind gura pârâului Făereagu (>Grădiștea) aflat în extremitatea sudică a localității Costești, punct menționat și de indicatoarele rutiero-turistice ca fiind cel de acces la cetățile de pe dealurile Cetățuia și Blidari. De aici pornesc drumuri asfaltate – în bună stare – spre celelalte trei cetăți, Sarmizegetusa – in subsidiar, spre Fețele Albe – și Piatra Roșie. În ceea ce privește cazarea, menționăm că de-a lungul văii Grădiștea – de la Costești la Grădiștea de Munte -,  ca și pe valea Luncani – în perimetrul localității omonime -, sunt numeroase pensiuni. Noi am preferat să campăm în poienile de la gurile văilor Albă și Roșie.

Fotoreportajele vizitelor noastre la cetățile dacice pomenite sunt disponibile astfel:
– pentru Cetățuie-Costești, mai jos !
– pentru Blidaru, aici !
– pentru Fețele Albe, aici !
– pentru Sarmizegetusa Regia, aici !
– pentru Piatra Roșie, aici !
– câteva imagini de pe traseul spre cetatea Căpâlna, și din incinta sitului, aici !

O firească addenda la setul de fotoreportaje privind aceste cetăți dacice o constituie fotoreportajul vizitei noastre la Colonia Ulpia Traiana Dacica Sarmizegetusa, capitala Daciei romane; click aici  !

 

Cetatea de pe Dealul Cetățuie – Costești

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– reconstituire virtuală

 

 

 

 

 

 

Traseu:
– L = cca 5 km
– D totală pozitivă  = cca 200 m
– T = cca 2 h

 

 

 

 

 

Cum spuneam, accesul la cetățile Cetățuie și Blidaru se face de la ieșirea (sudică) din Costești, marcată de trecerea pe sub o poartă alegorică, dincolo de care cotim spre dreapta, traversăm Grădiștea și parcăm …

 

… în intersecția imediată, …

 

… sau continuăm spre dreapta vreo 600 m – ani am făcut-o însă per pedes – , …

 

… până la primul cot drastic, spre stânga, al drumului, care, pietruit, …

 

… este accesibil oricăror autovehicule, încă 1, 5 km.

 

Chiar înainte de ultima curbă a drumului se poate parca, renunțând la cei vreo 300 m “auto” …

 

… de până la mica parcare ce ar putea fi neîncăpătoare în caz de aglomerație; de aici ne mai lipsesc doar 50 de metri …

 

… până la intrarea, actuală, în cetate ! Cât depre peripluul prin incinta cetății trebuie spus că nu există – la data vizitei noastre – un traseu marcat și că vom fi supravegheați cvasipermanent de paznici – salariați ai Consiliului Județean Hunedoara; cei pe care i-am cunoscut noi, foarte amabili !

 

De cum intrăm în cetate, ne … lovim de temelia turnului-bastion nr. 5 (conform schiței de mai sus).

 

Ceva mai în dreapta se află turnul nr. 4.

 

Ruinele sale sunt în bună măsură să ne dea o idee despre ceea ce înseamnă “murus dacicus” !

 

Imediat în dreapta turnului 4, pe aceeași curbă de nivel se află desfășurat zidul cu contraforți, de fapt, resturile lui, iar și mai în dreapta, …

 

… turnul 3; de la el, poteca ajunge …

 

la templul 2 din care – precum din toate celelalte – n-au rămas decât plintele de piatră pe care erau înălțați – în urmă cu 2.000 de ani – stâlpi de lemn. De aici ne întoarcem la turnul 4 …

 

… pentru a urca pe platforma superioară a cetății.

 

Trecem întâi pe lângă turnul-locuință 2, prevăzut cu o scară de acces din dale masive mărginite de jgeaburi pentru scurgerea apei.

 

Baza e un zid gros de 3 m construit în stilul “murus dacicus”, peste care s-au ridicat pereți din cărămizi slab arse sau doar uscate la soare; acoperișul era realizat din țigle.
Remarcăm noua structură de protecție în comparație cu cea veche …

 

… pe care o vedem la celălalt turn-locuință (3) din latura estică a platformei !

 

Împresionează la acesta grosimea pereților, realizați, cum spuneam, din cărămizi de lut uscat la soare.

 

Din colțul de sud-est al platformei coborâm pe o cărare ce ne conduce, spre stânga, la urmele templului 2; …

 

… spre dreapta, poteca coboară ușor, …

 

… trecând pe lângă turnul-locuință 1, …

 

… de unde, ajunge apoi la templul 3. De aici spre dreapta-sus s-ar ajunge repede la templul 4; neștiind de el noi n-am mai mers până acolo, …

 

… ci am coborât spre stânga, dând într-o mare poiană. Din colțul său sud-estic …

 

… un vechi drum de căruță taie coastele Cetățuiei …

 

…, …

 

… dând după doar 400 m în drumul auto pe care am suit la cetate, la 1 km de gura Făereagului, punctul terminus al traseului !

Important:
– informații esențiale despre cetățile dacice din Munții Orăștiei, în speță, despre Cetatea Costești-Catățuie, pe https://www.cetati-dacice.ro/ !

Traseul la cetatea Blidaru este descris pe http://www.muntesiflori.ro/blidaru/ !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !