Din Cheile Chediului pe Țuțuiatu (Munții Măcinului)
Pentru a citi descrierea traseului, executaţi click aici ! (în construcție)
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Mini-expediția <Dobrogea-2013>
Ziua 0 (10 mai): Onești-Brăila-Turcoaia
17:45
Trecem Dunărea, cu bacul, din Brăila în Dobrogea !
Dintr-un cot al șoselei Smârdan-Măcin, … contactăm vizual Culmea Pricopanului, “vizitată” de noi cu patru ani în urmă (click aici, pentru a vedea povestea expediției <Dobrogea 2009>) !
Ziua 1 (11 mai): Turcoaia – Greci (auto) – Circuit pe culmea Munților Măcin (per pedes) – Greci – Lacul Iacobdeal – Turcoaia (auto)
Circuit pe culmea Munților Măcin:
Greci – Drumul Grecilor – Cheile Chediului – Vârful Moroianu II – Vf. Ghinaltu – Vf. Țuțuiatu – Vf. Cavalu – Greci
6:15
Plecăm din centrul satului/comunei Greci, unde ne atrage atenția …
… un panou informativ despre șoimul-dunărean (Falco cherrug), o specie cam dispărută de la noi, cu o mică probabilitate putând fi întâlnit în Munții Măcinului !
Ne vom aminti mai târziu de el, când pe cerul de deasupra Poienii cu Foișor din preajma Cheilor Chediului, vom număra nu mai puțin de 7 …, sigur, nu de șoimi-dobrogeni ! Poate de vulturi-șerpari (Circaetus gallicus) ?!
Până atunci ieșim din sat, după 1 km de ulițe, la Drumul Grecilor !
Din … zona crepusculară …
… de sub Vîrful Călcata (407 m) …
… baleiem orizonturile mângâiate de lumina blândă a răsăritului: spre sud-sud-vest “ruinele”, cândva semețului, Iacobdeal; …
… către nord, dealurile ce se preling dinspre Culmea Pricopanu spre Greci; …
… iar înspre sud-sud-est, insolitele Pietre ale Mariei, cioturi ale unei străvechi culmi hercinice !
Trecem sub umbra Cetății, în timp ce soarele tocmai se ițește prin șaua dintre … Moroieni.
Ieșim, în fine, la soare, în marginea unei pădurici de stejari …
[Spre sud, dincolo de Pietrele Mariei, Vf. Sivrica de 261 m !]
… și de mojdreni (Fraxinus ornus).
Drumul ne duce spre … golful (din stânga) format de văile Chediului și Cozlucului, străjuit dinspre sud de Muntele Secaru. Fundalul imaginii coincide cu … fundul Depresiunii Greci.
Intrăm în golf !
Ne îndreptăm spre extremitatea stângă, către Cheile Chediului !
Traversăm Poiana cu Foișor, aflată la poalele Cozlucului …
8:15
… și pătrundem aproape imediat în Cheile Chediului, în fața primei cascade, ce se ocolește pe stânga !
[Atenție, localnicii pronunță Chedíu și nu Chédiu !]
Urmează imediat o a doua cascadă, de la care urcăm, tot pe stânga, …
… de pe un prag pe altul, …
… făcând un ocol pe o crestuță laterală de unde avem o imagine … panoramică a celei de a treia cascade, …
… dar și a crestelor din jur !
Depășirea Cascadei III e cea mai … delicată !
Mai departe … pare că drumul e doar … în sus !
Continuarea ne e totuși la … îndemână: un cotlon mascat de tufișuri, dincolo de care …
… cheile se termină ! Mai parcurgem doar câteva zeci de metri pe valea, acum liniștitită, a Chediului …
… până la confluența Otulului cu Burlacu – obârșiile Chediului – …
… de unde suim pe versantul drept al Burlacului spre culmea Moroianului II !
Cum ieșim din pădure, dăm … nas în nas cu bujorii (pentru care am și venit, de fapt, în Dobrogea) !
[Pentru a vedea și celelate flori întîlnite de noi în Dobrogea pe parcursul miniexpediției, executați click aici !]
Poteca traversează, un timp, o pajiște presărată cu arbuști rari, …
… apoi cu … grămezi de stânci !
De pe culme … ca de pe culme: priveliști !
– spre est, peste obârșiile Chediului;
– înspre … străfundurile văii Chediului !
La deal, către vârful Moroianului !
O ultimă privire înapoi, spre est, …
… înainte de a acorda … exclusivitate bujorilor !
Mai sus de … grădinile cu bujori mai e doar Vârful …
10:30
… Moroianu II, de pe care se poate face un tur de orizont complet !
– vest;
Stop cadru !
– sud;
Stop cadru !
– est;
– nord.
Pentru a continua traseul, executați click aici !
Sunteți extraordinari, ca întotdeauna. Am străbătut acești frumoși munți și cu pasul și cu bicicletele. Dar felul în care povestiți aceste minunății este unic. Mulțumim pentru aceste informații prețioase. Gânduri bune de la Ovidiu și Mihaela Bufnilă.
Gândurile voastre bune s-au întâlnit, demult, cu ale noastre, plecate înspre voi, și tot fac naveta, și unele, și altele, de la noi la voi și de la voi la noi !
Facand traseele, nu reusesti sa le deslusesti atat de bine. Voi ne puneti si mai mult in valoare drumetiile. Multumim!!!
E … măgulitor ce ne spuneți, dar, mai important pentru noi, este să constatăm că fotoreportajele noastre sunt citite; iar dacă … ochii care o fac au și o privire critică – binevoitoare sau nu – cu atât mai mult ne bucură faptul ! !
Un jurnal mult asteptat. Locuri “prea familiare” noua (ca localnici Br.-Gl.), dar ramane placerea re-descoperirii prin ochii oaspetilor (gen “Romania vazuta prin ochii strainilor”).
Se pronunta “Che-di-u” -cu accentul pe i. La fel, Chis-cu-ra [Chelului] cu accentul pe i (nu pe u). Sa-ri-ca [Niculitel] cu accentul pe primul a (nu pe i). Varful Ghinaltu e de fapt Ghiu-nal-ti cu accentul pe ultimul i (=i de la “roman”), ca la Ku-sa-da-si din Turcia. Iar vf.Calcata e de fapt […], iar Moroianu e de fapt C…Moroianului
Cat despre “bujorul romanesc”, “testoasa dobrogeana” si “clopotelul campanula romanica”, – s-o lasam mai moale cu nationalismele =reminescente ale izolationismului comunist; . Bujorul e mai degraba …bulgaresc ca areal, testoasa “dobrogeana” e in toata pen.Balcanica, Turcia, Siria. // floarea de colt, capra neagra, carstul, rododendronul, pelicanii, testoasa, sunt chestii foarte prezente pe-afara, nu prea mai avem nimic “unic” pe-aici…
Mulțumim mult pentru observațiile de ordin lingvistic; ne bucură faptul că precizarea noastră cu privire la pronunția lui “Chediu” o confirmați !
În legătură cu “naționalismele” despre care vorbiți, trebuie să facem totuși o diferențiere: Campanula romanica Săvul. este, așa cum se poate deduce și din numele științific complet, o descoperire a botanistului român Traian Săvulescu, care a menționat-o ca atare, dându-i și denumirea respectivă, în teza sa de doctorat, “Studiul asupra speciillor de Campanula L. …” susținută în 1916 la Universitatea București, în urma căreia a devenit primul doctor în botanică al acestei universități. Pentru că nu a mai fost, încă, găsită în altă parte, în afara Dobrogei, este considerată un endemism al acestei regiuni.
excelent!