Prin Cheile Tișiței și pe Tisaru Mare

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Prolegomene: <Cheile Tișiței reprezintă unul dintre obiectivele turistice de prim ordin al Munților Vrancei> ! E o frază-loc comun care, având acoperire în realitate, din fericire, în acest caz, cea prezentă, merită ceva mai multe specificări:
– spectaculozitatea și accesibilitatea sunt principalele atribute ce le conferă atractibilitate;
– facilitățile de infrastructură – esențiale pentru a transforma un “obiectiv” într-un “brand” – … sunt: o bază de cazare excepțional de dezvoltată – în toate sensurile, bune ale termenilor, inclusiv în cel al diversității și, implicit, al prețurilor – și o rețea rutieră de acces, la un standard peste media … așteptărilor.
Concretizând:
– spectacolul cheilor e asigurat de maiestuozitatea lor – comparabilă, de pildă, cu cea a Cheilor Bicazului -, consecință a eroziunii apei: adâncime și lărgime; scara mai redusă, mai atenuată ca sălbăticie, în cazul Cheilor Tișiței, a celor două aspecte, se datorează tipului predominant de rocă ce definește … substratul geologic al acestora: gresia; ceea ce le apropie – apropo de monumentalitate – este doar tectonica, ale cărei legi generale – în subsidiar, efecte majore – transcend specificitățile litologice;
– accesibilitatea e datorată, pe de o parte,  factorilor naturali locali – vezi mai sus referirile la litologie -, pe de alta, celor antropici: încă din sec. XIX a fost construită de-a lungul cheilor o linie ferată forestieră cu bifurcație pe ambele brațe de obârșie ale Tișiței, atât pe cea Mare, cât și pe cea Mică (tronsonul de pe Tișița Mare a fost racordat la cel de pe Tișița Mică, printr-un tunel ce străpunge interfluviul dintre cele doua Tișițe); ulterior, locul căii ferate a fost luat de drumuri forestiere, dar care au fost, în cele din urmă, date uitării: se spune că, oricum, pe la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX, nu mai era mare lucru de exploatat din punct de vedere forestier, iar după regenerarea pădurilor zona a fost declarată rezervație forestieră, apoi parc național. Neutilizarea și, mai ales, inundațiile au distrus fragmente importante din terasamentul drumurilor forestiere și poduri, fiind înlocuite cu poteci temporare și/sau dificile în multe locuri, podețe și punți improvizate, provizorii, în consecință. În ultimii, doar câțiva, ani, podețele s-au înmulțit și, mai ales, par a avea șanse mai mari de … persistență ! Una peste alta, vizitarea cheilor e acum posibilă oricui … știe să meargă … conștient ! În contextul acestor observații ne exprimăm punctul de vedere legat de genul de amenajări existent: ni se pare că asigură o valoare relativ optimă dublului raport cost/rezistență/întreținere și nici nu distonează, ca aspect – inutil sau excesiv -, cu mediul; ba chiar i se integrează în mod … prietenos !
– despre oferta de cazare nu mai e nimic de adăugat dincolo de ceea ce am sugerat anterior;
– legat de infrastructura rutieră, fiind vorba de transformări recente, menționăm reabilitarea DN 2D (Focșani – Târgu Secuiesc) pe sectorul Lepșa -Tg. Secuiesc; calității complexului de lucrări recente (unele încă în curs, dar spre finalizare, la data scrierii acestor rânduri) i se adaugă pitorescul de excepție al zonei străbătute; și tot ca punct de vedere personal, ne exprimăm regretul abandonării în uitare a fragmentului de doar 15 km din DN 2L (Panciu – Lepșa), dintre Soveja și Lepșa – acum interzis circulației publice, din motive de stare -, care ar integra, impulsionându-i reabilitarea, fosta stațiune Soveja, în mai dezvoltata zona turistică a Lepșei, dându-i, la rându-i, și acesteia, un elan spre progres. În același sens, s-ar putea vorbi despre actualizarea unui străvechi proiect de transformare a drumurilor forestiere de pe văile Lupchianu (afluent al Oituzului din apropierea Poienii Sărate) și Lepșa în șosea turistică; moderând ambițiile, credem că ar fi suficientă amenajarea lor până la rangul unui traseu de off road de nivel mediu !

Ei bine, reportajul prin care sugerăm drumeților de munte, un traseu în circuit prin Cheile Tișiței (de regulă, străbătute pe aceeași cale, … bătută și apoi … răzbătută, adică, dus-întors), are și menirea de a învigora, diversificând oferta, și domeniul, cam de nișă, al turismului montan din zonă. Aceluiași scop îi este dedicat și fotoreportajul ce descrie un traseu pe culmea muntoasă a Lepșei (muntesiflori.lepsa), ca și cel ce prezintă un circuit având ca obiectiv un fenomen natural relativ nou în peisajul  zonei, lacul de baraj natural de pe pârâul Condratu. (muntesiflori.condratu) !

 

Curios lucru, lipsesc indicatoarele rutiere de pe DN 2L, care să arate direcția spre Cheile Tișiței !

 

 

 

 

 

23 august 2015
Traseu: Gura Tișiței – Cheile Tișiței – Cheile Tișiței Mici – Tunelul Tișița Mică-Tișița Mare – gura Văii Caprei – Plaiul Seninurilor – Vf. La Seninuri – Plaiul Văcăriei – Poiana Văcăria – Șaua Tisarului – Vf. Tisaru Mare – Culmea Tisaru – Piciorul Tisarului – Talpa Tisarului – Podul I din Cheile Tișiței – Gura Tișiței

Descrierea traseului o găsiți aici (în construcție) !

8:30

La intrarea în chei, ne atrag atenția abrupturile Pietrei Ciutei, sub … privirile căreia Tișița, abia scăpată din strânsoarea muntelui se ostoiește în brațele … unduioase ale Putnei !

 

 

Piatra Ciutei, la fel de insidioasă, cu ani în urmă !

 

 

 

Dincolo de poartă, panourile informative captează curiozitatea … novicilor !

 

 

 

Imediat apoi, intrăm în … rol: începe spectacolul (The show must begin ! – ca să ne facem mai bine înțeleși, sic !): …

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

După tumultuosul pasaj de debut urmează un … piccolo andante …

 

 

 

 

… cu finalul într-o poieniță cu … acorduri …  ‘nalte !

 

 

 

 

 

 

Reapare apa cu un … scherzo vigoroso …

 

 

 

 

 

 

 

… și iar o poiană, cu un … ambitus mai … larg ..

 

 

 

 

 

 

 

și cu … note … informative (ale unei … game în … contrapunct cu o parte a traseului) !

 

 

 

Primul pod peste Tișița (e de reținut, căci, imediat dincolo de el este capătul potecii pe care vom coborî de pe Tisaru !); …

 

 

 

 

următorul e … pe lângă râu !

 

 

 

 

 

 

Prin același loc, cu exact trei ani în urmă (22 august 2012) …

 

 

 

 

 

sau cu 8 (3 iunie 2007) !

 

 

 

 

În schimb, punțile așternute prin prundiș au fost abandonate – …

 

 

 

 

… în 2007 punțile abia se … inventau -, …

 

 

 

 

… tăindu-se cărare nouă pe versant, …

 

 

 

… șli legându-se, astfel, nemijlocit, porțiunile mai calme …

 

 

 

 

sau mai plate ale traseului.

 

 

 

 

 

Peisajele sunt însă aceleași: …

 

 

 

 

… versantul nordic al Porcului …

 

 

 

 

 

… – detalii -, …

 

 

 

 

 

 

… sau ”napolitanele” Tișiței; …

 

 

 

 

… iar după o surplombă … antropică, …

 

 

 

 

 

 

… o muchie … naturală a Tisarului !

 

 

 

 

 

 

 

O traversare, relativ, banală, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… cum a fost și în 2012, …

 

 

 

 

 

 

 

 

… era în 2007 punctul cel mai … fierbinte al traseului!

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai … răcoroasă puțin, în cazul … metodei “nodul gordian”, a fost retraversarea, …

 

 

 

 

 

… care, ulterior, avea să devină banală !

 

 

 

 

Mais où sont les … ponts d’antan ?!

 

 

 

 

Ne mai răsfirăm, …

 

 

 

 

… ne mai … însingurăm, ori ne grupăm, sau ne-adunăm, …

 

 

 

 

 

 

… și adunăm …

 

 

 

 

 

 

 

 

… (cu ochii – mai … preaplini de lumină – …

 

 

 

 

 

 

… din 2012 …

 

 

 

 

… și din 2007), din risipa de frumusețe și energie a Tisarului …

 

 

 

… și Tișiței !

 

 

10:00

 

 

 

În poiana “La Pândar” – la jumătatea traseului prin chei.

 

 

 

 

 

Partea a doua debutează cu traversarea pârâului Văcăria al cărui curs, inferior, este accesibil, după o sucesiune de săritori, până la o una dintre cele mai frumoase cascade din Munții Vrancei (click aici pentru un fotoreportaj al traseului; puteți solicita, printr-un comentariu atașat acestei postari, varianta completă – cu animație și muzică – și o veți primi prin mail) !

 

Un scurt pasaj, ceva mai … sălbatic, …

 

 

 

 

…
[Confirmare de la Adrian Schlesinger: http://plantlist.ro !]

 

 

 

 

 

 

… este urmat de o lungă alee de parc … citadin !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Confluența Tișițelor …

 

 

 

 

 

 

 

 

… e supravegeată dintr-un … colț al … Grădinii !

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe valea Tișiței Mici …

 

 

 

 

 

 

… drumul trece dintr-un tunel …

 

 

 

 

 

 

 

… spre … altul, …

 

 

 

 

 

 

 

… vizavi de … stratele aceleiași Grădini …

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

Și dincolo de al doilea tunel …

 

 

 

 

… Grădina își etalează … răzoarele …

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

Un pod peste Tișița Mică, …

 

 

 

 

 

… o cărare surplombată, …

 

 

 

 

… o retraversare, pe pietre, a pârâului …

 

 

 

 

… și un du-te-vino prin tunelul care leagă cele două Tișițe, …
[Tunelul e … prevăzut cu o geocutie la un capăt și alta la celălalt capăt !]

 

 

 

12:00

… sunt ultimele acțiuni, care încheie prima parte a traseului – “clasica” traversare a Cheilor Tișiței !

 

Pentru a continua, însă, traseul drumeției actuale, executați click aici !