Colosul din Munții Ciucului
Pentru a citi descrierea traseului, executaţi click aici ! (în construcție)
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
2 noiembrie 2014
Traseu: Coada Lacului Frumoasa – Culmea Ciutacoș – Culmea Dealului – Vf. lui Alexandru – Pintenul Lung – Vf. Coloș – Capul Paloșului – Mt. Gozoru Mare – Lacul Frumoasa
Facem … cunoștință cu … capetele traseului !
Plan de atac asupra Ciutacoșului !
Din marginea pădurii …
… urcăm … de voie …
… la culme !
Curând, un “punct roșu” ne … fură, ducându-ne pe un drum, totuși, paralel cu aceasta, …
… numai că, brusc, … totuși, destul de repede, ne lasă … de izbeliște !
Revenim, lejer, …
… pe drumul cel bun !
După un cot brusc spre stânga (est) …
… ieșim pe plai, …
… la Capul Pârâului, de unde …
… ne instalăm pe Culmea Dealului …
… cu largi deschideri spre nord …
…și nord-est !
Urcăm …
… pe Vârful Culmii !
Mai aproape de Vârful lui Alexandru !
Evităm vârful și traversăm tarlalele unei stațiuni experimentale pentru cultivarea cartofului; suntem la 1100 m altitudine !
Tur de orizont:
– de la sud-vest la nord-est și …
– de la nord-est la sud-est; …
… și încă o dată, doar de la nord la est !
Părăsim … sectorul agricol, …
… luând ca țintă Muntele Coloș !
Suntem … devansați !
Ajungem și noi, curând, …
… pe vârf !
[Numele maghiar Kolos nu are nici o legătură cu sensul comun al paronimului românesc (deși, pronunția în maghiară este <coloș>), ci, poate, cu cel de mânăstire (= kolostor), chiar dacă pe unele hărți vârful e numit Înalt, probabil, prin contaminare semantică !]
După ce amenajăm un geoascunziș pe Vârful Coloș, stabilim noi … azimuturi!
Pe drumul dintre Coloș …
… și Piricica, … circulația …
… e intensă !
Pe sub Piricica, ocolim obârșia Paloșului, pentru a trece pe Gozoru Mare !
La stâna de sub Capul Paloșului întâlnim, doar … vizual, mai … vechi cunoștințe !
De la stână, ne așternem pașii pe culmea Gozorului Mare !
Suntem cu ochii pe tot …
… ce-i frumos …
… de jur împrejur, …
… între … înainte …
… și înapoi !
Drumul părăsește plaiul Gozorului Mare, coborând pe versantul său stâng, …
… dinspre Gozoru Mic, …
… dar trece, …
… pe celălat, dinspre … km 0 !
Culmi mai domoale decat Muntii Baiului, dar cu vaste perspective lamuritoare pentru ochiul expert care identifica tot ce se vede, sau doar amatorul peisagist de atmosfera alpina (pentru care, iata, nu-i nevoie sa mergi in munti inalti si celebri, mii de alte coltisoare din Carpatii nostri oferind aceleasi satisfactii.
—————————–
Poienile largi, cu molidisuri de limita, seamana cu peisajele de la obarsiile Lotrului.
// Araturile acelea (pentru cartofi?)la ce altitudine se afla ?? (poate sa creasca porumb la nivel de molidisuri?)/ imi amintesc de muntii Dobrogei, pe alocuri arati chiar pe culmile principale. Dar si in Muntii Apuseni sunt mici loturi arate, suspendate pe coaste inalte, pe linga casele motzesti.
Remarcile dv. ne fac … bine, adăugând o … plus-valoare “satisfacțiilor” oferite de parcurgerea unor astfel de “colțișoare” !
____________
Loturile stațiunii experimentale pentru cultivarea cartofului, de pe Muntele lui Alexandru (cu altitudini în jurul a 1100 m), au luat locul unor pașuni înțelenite și cumulează cca 50 ha. Parte din ele au fost semănate cu cereale (presupunem, cu secară, căci n-am văzut decât arătura post-recoltare). Mici parcele cultivate cu cartofi pot fi întâlnite în jurul multor odăi de vară răspândite pe plaiurile înalte (dincolo de 1000 m) ale Munților Ciucului, Tarcăului ori Hășmaș, de genul celor din Bihor, despre care amintiți, și pe care le-am văzut și noi !