În Munții Ciucului, pe Vârful Viscolu și pe la izvoarele Trotușului

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Vârful Viscolul (1.494 m) este unul dintre vârfurile emblematice ale Munților Ciucului în condițiile în care celelalte ale sale, mai înalte, sunt relativ izolate din punct de vedere turistic:
– Vârful Gura Muntelui/Șoiul Mare (1.553 m), cel mai înalt din Munții Ciucului, este izolat de-a binelea de traseele turistice, (încă) greu abordabil cu mijloacele de transport și, în plus, complet împădurit;
– Vârful Cărunta (1.516,94 m), al doilea ca înălțime, deși … la șosea, e … hăt, la o margine a Munților Ciucului, având palide veleități peisagistice;
– în fine, ocupantul locului 3 în clasamentul altitudinilor, Vârful Ascuțit (1516,66 m), e într-o situație asemănătoare cu Cărunta.

Vârful Viscolul nu are niciuna dintre … tarele celorlalte, dar (sic !):
– este punct de interes pentru mai multe trasee turistice;
– are o ofertă peisagistică mai mult decât satisfăcătoare;
– beneficiază și de un refugiu montan aflat în imediata apropiere.

Izvoarele Trotușului, 4 principale, dintre care unul (2) semnalat ca “izvor turistic”, fiind și cel mai depărtat de vărsarea Trotușului în Siret, sunt puncte de interes chiar și doar pentru că există; însă Trotușul este un râu suficient de important ca să intre, chiar dacă mai la … margine, în categoria râurilor cărora li se caută/vizitează izvoarele !

Traseele pe care le vom descrie/propune sunt inedite în cadrul ofertei turistice legate de Munții Ciucului, cel puțin ca punct de plecare, dar și prin pitorescul unor plaiuri mai puțin sau aproape deloc călcate de turiștii interesați de cele două mari obiective tocmai precizate și, în general, de Munții Ciucului.

În satul Coșnea/Agăș/BC se ajunge pe drumurile comunale 135 și 137 cu plecare din DN 12A (Miercurea Ciuc – Onești), mai precis, din Agăș, respectiv Palanca. Primul are 19 km, din care doar primii 5 sunt asfaltați; al doilea are 20 km, fiiind asaltat pe 8 km.
Să mai menționăm că, tot din DN 12A, de la coada Lacului Frumoasa, pornește drumul comunal 101, care ajunge pe culmea principală a Munților Ciucului, fiind asfaltați toți cei 8,5 km ai săi. Din punctul său terminal se poate coborî în satul Coșnea pe un drum forestier ce însoțește Valea lui Petru de-a lungul a 5 km.

Opisul traseelor:
– executând click pe numele traseului accesați un fororeportaj al lui ! – în construcție

1. Coșnea – Piciorul Pietrosul Mare – Culmea Tăieturii – Obcina Coșnea – Drumul Cailor – Mt. Vițeilor – Mt. Viscolul – Mt. lui Petru – Dl. Berbecilor – Coșnea
2. Coșnea – Piciorul Lung – Vf. Coșnea – Vf. Bereț – Deasupra izvoarelor Trotușului – Vf. Viscolul – Mt. Vițeilor – Drumul Cailor – Obcina Coșnea – Culmea Tăieturii – Piciorul Pietrosul Mare – Coșnea
3. Coșnea – Piciorul Ursului – Drumul Cailor – Mt. Vițeilor – Vf. Viscolul – Izvoarele Trotușului – Mt. Bereț – Vf. Coșnea – Vf. Piciorul Lung – Coșnea – fotoreportajul este prezentat mai jos !
4. Coșnea – Dl. Berbecilor – Mt. lui Petru – Vf. Viscolul – Mt. Vițeilor – Piciorul Bradului – Coșnea
5. Coșnea – Vf. Coșnea – Vf. Bereț – Izvoarelor Trotușului – Mt. lui Petru – Dl. Berbecilor – Coșnea

Traseul 3. (23 martie 2019) – Caracteristici tehnice:
– Durată: cca  12 ore;
– Lungime: cca 19 km;
– Denivelare pozitivă absolută: cca 850 m;
– Dificultate: medie.

 

Fotoreportaj:

Intrăm în ambele trasee prin același punct – marcat pe schița satelitară -, de unde un podeț ne trece apa dincolo de care ne preia un drumeag zdrumicat de copitele vitelor ce-l folosesc.

 

Ușor, ușor și cu … spor – la urcat -, …

 

… ne scoate pe spinările (sic !) Piciorului Ursului …

 

…

 

… din ce în ce mai sus, cu perspective din ce în ce mai largi !

 

Dar și mai sus ne înghite pădurea !

 

E însă doar un fel de a vorbi, …

 

… căci nu e decât un scurt intermezzo …

 

… înaintea unui nou episod de … gol, să-i spunem … alpin, având în vedere urcușul ce vine !

 

Suntem în Curmătura Cailor; luăm act de noul context peisagistic: macro …

 

… și micro !

 

Din Curmătura Cailor ne-am înscris pe un lung interfluviu al Munților Ciucului, Ciobănuș – Sulța, care pleacă din Muntele Viscolul și se termină cu Muntele Cărunta; între ele, Muntele Vițeilor, Obcina Coșnea, Burda,  Cristeș, Șolintaru.

 

Panta pe care trebuie să o dovedim ne împrăștie … cât cuprinde: de jos …

 

…

 

… până sus, …

 

… unde, rând pe rând, ajungem cu toții !

 

Ne bucurăm imediat de o coborâre rapidă, …

 

… dar care, normal, precede un nou urcuș; …

 

… pe un vârf cu … popas !

 

Ici-colo, semne  de desprimăvărare …

 

…

 

… !
[Puteți vedea mai multe – informații, poze, un filmuleț – pe muntesiflori.ro/purici-de-zapada !]

 

E însă timpul să ne vedem de drum ! Ademeniți de imaginea vârfului ce-l … pohtim …

 

… parcă avem ceva mai mult spor; cu viteze diferite !

 

Ne regrupăm pe ultimele, cele mai de sus, … zvârcoliri telurice ale Muntelui Viscolu …

 

… țintindu-le vârful !

 

De jur împrejur …

 

…, …

 

… tot alte … zvârcoliri !

 

Însă pe vârf e liniște și pace !

 

Coborând de astălaltă parte a vârfului …

 

… îi completăm corola peisagistică cu ce-i mai lipsea până la 360 de grade !

 

De la poalele vârfului ne înscriem pe drumul culmii principale a Munților Ciucului, mai mult teoretic, marcată cu bandă roșie !

 

Drumul, de coastă, trece curând prin șaua de unde drumul asfaltat ce vine de la coada Lacului Frumoasa coboară – neasfaltat -, pe Valea lui Petru, în Coșnea.

 

Nu după mulți pași și ajungem la capătul … asfaltului !

 

De la intersecția cu drumul asfaltat urmează să ne instalăm pe Muntele lui Petru, …

 

… tăindu-i coastele pieziș, după ce părăsim marcajul bandă roșie care, pe culmea principală a Munților Ciucului, ajunge în Pasul Ghimeș.

 

Trecem astfel pe sub un vârf al Muntelui lui Petru, Capul Frumos.

 

Ignorăm apoi un braț al drumului nostru care vizează muchia culmii, râmânând pe cel principal, de curbă de nivel, ce înconjoară izvoarele Trotușului; …

 

… de altfel, suntem chiar deasupra unuia dintre ele !

 

Ne mulțumim să-l privim cam … de sus !

 

Încălecăm interfluviul dintre primele două izvoare, …

 

… țintindu-l, bineînțeles, pe al doilea.

 

De aici, de sus, nu putem trece cu vederea imaginile mai mult sau mai puțin estompate de depărtări, limpezite puțin cu zoom-ul aparatului foto, ale celor doi … uriași cu fruntea-n soare: …

 

… Hășmașul …

 

… și Ceahlăul !

 

Continuându-ne peripluul pe marginea amfiteatrului de deasupra celor 4 izvoare ale Trotușului ajungem negreșit la indicatorul turistic ce ne îndreaptă pașii spre

 

… Izvorul 2, aflat cu 100 m mai jos față de drum !

 

Drumul ne poartă mai departe, …

 

… în amfiteatrul Izvorului 3. Vom defila însă pe deasupra lui – deși nu l-am dibuit încă – …

 

… pentru a ajunge în șaua de sub Izvorul 4. De acolo vom părăsi marcajul bandă galbenă, pe care, teoretic, îl vom reîntâlni pe Vârful Bereț, dar după ce vom trece pe la izvor !

 

În drum spre acesta aproape că uităm care ne e scopul, furați …

 

… de unele …

 

… sau altele !

 

Izvorul e atât de firav încât mai că poate fi secat dintr-o sorbire !

 

De la izvor, suim direct spre platoul somital al Muntelui Bereț, …

 

… de pe care cotim spre dreapta trecând pe deasupra câtorva dintre izvoarele Comiatului – primul afluent mai serios al Trotușului.

 

Zăpada mare de pe versantul vestic al culmii ne obligă să trecem pe versantul estic, mai … curat, …

 

… ceea ce ne și scurtează  traseul, căci părăsim interfluviul Comiat-Sulța pentru a ne înscrie pe Piciorul Lung, pe interiorul curbei de racord …

 

… !

 

Ne înșirăm pe noua culme cât e ea de lungă, …

 

…

 

… până (re)simțim nevoia unei … regrupări; sub Vârful Coșnea !

 

Luăm și aminte ce mai e primprejur …

 

… !

 

Coborârea ce urmează …

 

… ne scoate din primăvară și ne duce în iarnă, …

 

… când pe plai, când prin pădure !

 

Mai jos pare s[ fi ajuns pe <veșnicele plaiuri> …

 

… ale … primăverii …

 

… de pe care nu-ți mai vine să mai pleci !

 

Dar primăvară e și mai jos: urmăm drumul de căruțe ce coboară printr-un pâlc de pădure, dincolo de care cotim drastic, cu 90 de grade spre dreapta.

 

Jos, la baza pantei, din drumul de căruțe putem traversa o mică vâlcea pentru a ocoli gospodăriile ce ne despart de ulițele satului.

 

Altfel, va trebui să trecem printr-una dintre curți, bineînțeles, cu acordul …

 

… gospodarului !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !