La Cotești, în … cotul Carpaților !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Sistemtizare (proprie) a Subcarpaților Vrancei:
I – Interfluviul Trotuș – Șușița;
II – Interfluviul Șușița – Putna;
III – Interfluviul Putna – Milcov;
IV – Interfluviul Milcov – Râmnic.

 

 

 

 

 

Sistematizare a Zonei IV a Subcarpaților Vrancei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Subzona <Dealurile Deleanului>

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acces Cotești

Reședință a comunei omonime (cuprinzând și satele Budești, Goleștii de Sus, Valea Cotești), localitatea și-ar trage numele de la cel al căpitanului Stan Cotea Odobescu ce ar fi primit o moșie în zonă, din partea domnitorului Radu cel Frumos (se vorbește și despre un zapis în acest sens); se întâmpla prin anii 1470. Căpitanul Stan ar fi fost ctitorul unei biserici din bârne de stejar, în jurul căreia se va forma  …

 

 

 

… satul Odobasca – azi înglobat în Cotești.

 

 

 

 

Biserica încă mai dăinuie ! Nu există însă date certe cu privire la ctitorirea bisericii de către căpitanul lui Radu cel Frumos (nu se știe nici de ce se vorbește despre <Schitul Odobasca>), cu atât mai puțin despre anul ctitoririi (considerat a fi 1471, zice-se, inscripționat sub scândura ce acoperă exteriorul bisericii); unii cercetători consideră că biserica este de secol XVIII, chiar XIX !
[Este monument istoric și … geoobiectiv !]

Pe o cruce monumentală, un text în limba română, dar cu litere chirilice …

 

 

 

 

 

… spune:
<CU VREREA TATĂLUI ȘI A DUHULUI SFÂNT, RIDICATU EU ACEASTĂ SFÂNTĂ CRUCE ÎN ZILELE PREAÎNALTATULUI (?) NOST[RU] DOMN, IOAN ALICSANDRU, ROBUL LUI DUMNEZEU, TEODORAKE …>; …

 

 

 

 

 

 

 

 

… restul … își așteaptă … tălmăcitorul !]

 

 

 

 

 

8:00

 

Punctul de intrare în traseul per pedes: Lacul Schitului (referința este la Mânăstirea Cotești, un timp, schit); în mod normal, cu un diametru de vreo 50 de metri, dar puțin adânc – sub jumătate de metru -, acum însă, atins de secetă !

 

 

 

 

Peste vreo 10 zile, când am revenit la Cotești, pentru a vedea celalte lacuri, l-am găsit pe cel al Schitului … la limita … existenței !

 

 

 

 

Intrarea în incinta Mânăstirii Cotești (geoobiectiv) este marcată de o intersecție, din care, spre dreapta, un drum de căruțe se bifurcă după câțiva metri, ducând spre Lacul Negru, respectiv valea Dâlgovului.

 

Și despre Mânăstirea Cotești sunt puține date certe, arhiva fiindu-i distrusă în timpul Primului Război Mondial. Mai mult de prin documente apocrife, se  avansează ca dată a înființării anul 1720, iar drept ctitor pe Ștefan II, episcop de Buzău. Conform lui Nicolae Iorga, mânăstirea a fost populată, o vreme, de călugări ruși; din 1833 devine mânăstire de maici, acestea fiind aduse de la schitul, desființat, Bonțești.

Mânăstirea a fost desființată în anul 1959; cele 80 de maici locuiau în vreo 40 de case, din care au mai rămas doar 8. Într-una dintre acestea, amenajată ca paraclis, …

 

 

 

 

… se află o interesantă icoană, Maica Domnului cu Pruncul – într-o postură mai puțin întâlnită, aceea de “Hrănitoare” (Galaktotrophousa) – pictată de Matache Orășanu/Orășianu (din Brăila), în 1865.

 

 

 

 

 

 

Din intersecția de la intrarea în mânăstire …

 

 

 

 

… plecăm pe Valea Dâlgovului, …

 

 

… traversând o așa-zisă pădure: ceea ce a rămas în urma defrișărilor sălbatice din ultimii ani peste care s-a înstăpânit un soi de lăstăriș – în parte, deja pădure -, tot sălbatic, dar natural, însă, per total, un dezastru economic pentru câteva zeci de ani buni (noua pădure care s-a instalat, … de capul, ei e un amestec de esențe fără valoare, îndeosebi, carpen și plop) !

 

Apropo de plopi: nu li se poate nega, totuși, aspectul … decorativ !

 

 

 

Poienile, … variațiuni pe aceeași temă !

 

 

 

După un intermezzo … insolit, …

 

 

 

 

 

… pe Dâlgovul … sec și … însorit, …

 

 

 

 

 

 

revenim … prin pădure pe cărare …

 

 

11:15

… și ieșim într- o poiană … mare, …

 

 

 

 

… un prilej de … desfătare; …

 

 

 

 

 

 

 

… fiecare …

 

 

 

 

 

 

… cu ce-l … doare …

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

Prin capătul de sus al poienii

 

 

… ajungem imediat în alta, unde se află Lacul Smicioc … și câțiva nuci !

 

 

 

Trebuie să-i dăm ocol pentru a vedea ochișorul de apă ce-i dă totuși dreptul să se mai numească lac !

 

 

 

 

 

 

 

Ne întoarcem în prima poiană, …

 

 

 

 

 

… trecem Dâlgovul, îi suim versantul stâng …

 

 

… și ajungem în Poiana Chirițari.

 

 

Depășim zona poienilor, excludem două derivații spre stânga, traversăm albia Dâlgovului …

 

 

… și urcăm Dealul Pietros – interfluviu dintre Dâlgovu și Dălhăuți !

 

 

Ținem culmea Pietrosului
până la borna III 183, …

 

 

 

… de unde coborâm …

 

 

 

14:15

 

… în livada de pruni a Mânăstirii Dălhăuți, …

 

… lângă ruinele unei biserici (geoobiectiv); a fost ctitorită prin anii 1850 de Smaranda Periețeanu și Constantin Angelescu (exponenți ai protipendadei focșănene din acele vremuri), fiind biserica seminarului monahal din cadrul mânăstirii (înființat prin 1870 și a cărui clădire, nu mai există). Cutremurele care au șubrezit-o (biserica neavînd o structură de rezistență), uitarea în care a fost lăsată după desființarea mânăstirii în 1959, neglijarea clădirii și după reînființarea acesteia în 1986, au transformat biserica într-un morman de moloz.

 

 

La 50 m distanță, dincolo de ceea ce a mai rămas din Lacul Racilor, se află celelalte două biserici ale mânăstirii …

 

 

 

… și celelalte clădiri ale așezământului monahal, înființat, conform tradiției … legendare, pe la mijlocul sec. XV, de de doi ciobani dobrogeni, frații Dălhăuș.
[Satul Dălhăuți este documentat  începând cu anul 1615.]

 

Prima biserică, cea de piatră, a fost ridicată, tot conform tradiției, în perioada 1461-1468, iar cea de lemn, în 1625. Deteriorate în timp (cea din lemn a și ars), ambele au fost refăcute la începutul sec. XIX. Cea de piatră, deși, practic, reconstruită, inclusiv repictată, – în timpul Primului Război Mondial, armata germană a folosit-o ca temniță pentru prizonierii ruși – a fost declarată monument istoric; probabil, de aceea, este închisă !
[Informații suplimentare, pe manastiri-vrancene.ro !]

 

 

 

Părăsim mânăstirea, ieșind pe poarta … prin care n-am intrat, …

 

 

 

 

 

… și coborâm rapid în valea Dălhăuțiului.

 

 

 

Urmăm, în amonte, drumul forestier trasat prin albia Dălhăuțiului, …

 

 

 

… până puțin mai sus de confluența Dălhăuțului Sec cu cel cu Apă, urcând apoi …

 

 

 

 

… pe interfluviul dintre cele două pâraie; după două trepte în suiș continuu, …

 

 

… culmea se muchiază și se ferestruiește un … timp, …

 

 

 

… lățindu-se apoi și calmându-și totodată panta …

 

15:45

 

… la racordul ei cu coama Deleanului, deasupra obârșiilor Dălhăuțului Sec.

 

 

 

După un scurt parcurs pe culmea Deleanului, …

 

 

 

 

 

… ajungem într-o poiană largă, cu deschidere nordică, spre Valea Rea – un afluent importrant al Milcovului, …

 

 

 

 

 

… deasupra unei imense alunecări, …

 

 

 

… cu versanții râpei formate, erodați după modelul “piramidelor” din Subcarpații Olteniei.

 

 

 

 

Vom părăsi Plaiul Deleanului imediat ce ajungem …

 

 

 

… în următoarea poiană, cu belvedere spre … Focșani !

 

 

 

Din poiană, unde am întâlnit drumul forestier urcat de pe valea Dălhăuțiului, ieșim pe un braț al său ce ne conduce spre sud, pe culmea Dealului Puturos. Cale de 1 km avem … vederi largi spre obârșiile Râmnei !

 

 

 

O posibilă explicație pentru numele dealului !

 

 

 

 

Când intrăm în pădure … schimbăm dealul, urmând culmea Broșteanului – tot aici se racordează și Pietrosu (interfluviul Dâlgovu-Dălhăuțu); …

 

 

… aspectul rămâne același; chiar și după ce, dincolo de șaua în care am coborât, trecem, urcând ușor, …

 

 

 

… pe Dealul Dorului !

 

 

18:30

 

Ieșim din pădure în … coada satului Dealu Cucului !

 

 

Rămânem pe o uliță … periferică de pe Dealul Cornetului, restul satului fiind instalat pe dealul … omonim !

 

Reintrăm curând în pădure și abia după 3 km …

 

19:45

… ieșim la … un fel de lumină, pe șoseaua ce leagă Coteștiul (și, dar ocolit,) de Dealu Cucului; o părăsim imediat, la prima sa curbă spre dreapta !

 

20:30

 

 

După încă 1 km de pădure și … încă jumătate prin sat, ajungem, în … sfârșit, la capătul traseului !

 

 

 

ADDENDA:

 

 

 

 

Flori, …

 

 

 

 

 

 

… o ciupercă … ciudată – partea superioară a pălăriei e specifică unui hrib comestibil (Boletus chrysenteron), dar cea inferioară, fiind roșie, e proprie celor toxici (cei comestibili o au galbenă) -, …

 

 

 

… și lacuri (vizitate, 10 zile mai târziu):
– Lacul Negru (75 m x max 20 m
x cca -2 m);

 

 

 

– Lacul Tulbure (ø 25 m x cca -1 m).

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !