Mergeți, neapărat, prin crovurile Munților Mehedinți !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Expediția <Cerna-2016>, în munții Cernei și ai Mehedinților.
– pentru a vedea fotoreportajul traseului din prima zi (5 august), prin Cheile Țesnei, executați click aici!
– fotoreportajul traseului din ziua a II-a (6 august) – un circuit prin și în jurul crovurilor – poate fi vizionat … mai jos !
– obiectivele zilei a III-a, Cascada Vânturătoarea și un circuit prin insolitele sate din Munții Cernei – Ineleț, Scărișoara și Țațu -, sunt prezentate aici !
– ziua a IV-a a fost destinată “perlei” Munților Cernei, Arjanei; click aici pentru a vedea fotoreportajul !
– pentru a accesa fotoreportajul ultimei zile a expediției (la Cheile Corcoaiei, la Canionul Râmnuței și la complexul carstic de la Ponoare) executați click aici !
Dedicăm acest fotoreportaj lui Eduard Munteanu al cărui articol (Crovuri, geanțuri si alți dinți – aventuri in Mehedinți) ne-a convins că trebuie, … neapărat, să mergem prin crovurile Munților Mehedinți !
Context geomorfologic …
… !
Traseu auto: Băile Herculane – Piatra Pușcată [22 km pe drum asfaltat – DN 67D – stare mediocră, nota 6-7]
Traseu per pedes: Piatra Pușcată – Fueroaga Tâmnei – Crovul Mare – Poienile Porcului – Crovul Medved – Culmea Medvedului – Vf. Broscan – Poiana Beletina – Fueroaga Beletinei – Fueroaga Tâmnei – Piatra Pușcată
Punct de plecare: parcarea de la Piatra Pușcată, vizavi de gura Fueroagei Tâmna (h=7:15) !
Poteca – în prima parte, doar prin pădure și zdrumicată ici-colo de colți de calcar – e marcată cu 4 semne; dintre acestea ne interesează în mod deosebit punctul galben pentru urcare – comun până la ieșirea în crovuri cu punctul și crucea roșie – și triunghiul albastru pentru coborâre – la urcare, comun cu celelalte doar pe o porțiune ! Conform unor informații de pe NET, traseul a fost refăcut în 2014; numai că doar unele dintre semne, triunghiul albastru din când în când, mai mult nu prea ! Atragem atenția asupra neconformității executării marcajelor cu normele legale (Hotărâre de Guvern nr. 77/2003 pentru aprobarea Normelor privind prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți) care stabilesc forme și dimensiuni precise pentru semne și obligativitatea marcării tuturor acestora împreună și nu alternativ în cazul porțiunilor comune de traseu !
Depășim o … mare barieră de (foști) corali!
Dincolo de barieră, un izvoraș anunță despărțirea de triunghiul albastru, cam dispărut, deja, din decor (un vag semn se va mai întâlni totuși pe un copac, mai sus, … !
… între izvor și bolovanul inscripționat ce sugerează intersecția); …
… de aici dăm într-o largă poiană, una dintre cele numite “de sus” de către localnici; sunt amenajate ca fânețe, dar mai vedem încropite și mici loturi cultivate cu cartofi, porumb, floarea soarelui …, pe vremea când odăile, acum părăsite, înecate în iarbă, erau locuite peste vară (h=8:15) !
Luăm act de ceea ce urmează, …
… după ce privim, peste umăr și peste Cerna, spre Munții Cernei !
Suim șerpuit un fragment de pădure …
… și ieșim la lumină …
… pe o platformă cu belvedere, …
… de unde, intrăm în, așa-zisele, chei ale Tâmnei !
Ascensiunea, scurtă, prin ele, nu ridică niciun fel de probleme … tehnice …
… sau … fizice; …
Ieșim din strâmtura cheilor, …
… parcurgând apoi un culoar, încă nu foarte larg, …
… dar care se deschide într-un vestibul spațios, podit … din gros cu grohotiș …
… și cu pereții, cel stâng …
… și cel drept, … asimetrici !
Un ultim … obstacol, un … zăpor de bolovani, …
… loc de zbenguială pentru un codroș-roșu (de fapt, o) – Phoenicuros ochruros – pe care … tăbărâm -,
… dincolo de care spațiul se deschide, …
… larg, …
… din ce în ce mai larg, …
… cât se poate de larg ! Suntem în Crovul Mare (h=10:00) !
Privire asupra sa de sus, …
… aproape de șaua ce-l desparte …
… de anticamera Poienilor Porcului, …
… de fapt, una dintre ele, …
… din care, firește, trecem în … următoarea; se întrevede și ultima !
Privire din travers(eul spre ea); …
… și o ocheadă … dincolo … de tribord !
Spectacolul continuă …
… en gros, …
… dar și … en détail !
Ieșim sus, …
… în capătul Poienilor Porcului, …
… pe șaua ce le desparte …
… de Crovul Medved, sau Madved cum pronunță localnicii; medved (slavă) = urs !
Dacă până aici “punctul galben” nu s-a mai prea văzut de când am ieșit din Foeroaga Tâmnei, îl vom reîntâlni la coborârea în Crovul Medved, …
… cel mai adânc dintre crovuri !
Teoretic, pe Ogașul Medved coboară o potecă în valea Cernei ! La fel de teoretic, “punctul galben” suie prin micile crovuri ale Ploștinioarelor spre Vf. Pietrele Albe. Și mai … teoretic, o veche variantă a aceluiași marcaj trece din Ploștinioare în Poiana Ploștina, de unde coboară în Cheile Țesnei !
Noi vom sui ușor pe sub Muntele Pietrele Albe, urmând o potecă ciobănească spre Culmea Medved.
Zis și făcut !
Ieșim din Crovul Medved …
… într-o șa poienită și umbrită de fagi seculari. Suntem sub Muntele Pietrele Albe, pe culmea principală a Munților Mehedinți (h=13:00). Ar trebui să vedem benzile roșii ale marcajului turistic de creastă.
Pe uriașii fagi din poiană sunt vopsite doar pătratele roșii ale hotarului de rezervație; totuși, pe un bolovan din apropiere, dibuim și marcajul turistic !
Având ca reper meterezele culmii ce domină șaua dinspre nord …
… ne continuăm traseul …
… trecând pe sub ele …
… !
Urmează o lungă poiană în pantă …
… din capătul căreia cotim – la instinct, marcajul lipsind – spre culmea din stânga …
… de pe care avem o oarecare perspectivă asupra … viitorului !
Pentrun început, vom coborî spre dreapta, pe la marginea pădurii, până atingem o cumpăna joasă de ape, traversată de o potecă pastorală bine decelabilă în peisaj. Pe un fag se găsește un vechi semn de marcaj; poteca intră în pădure spre dreapta (est), noi adoptăm direcția nord-vest …
… și suim ușor, spre linia de maximă altitudine a culmii, …
… traversând un spectaculos câmp de lapiezuri !
… dincolo de care …
… ne așteaptă o nouă șa joasă; …
… suntem deasupra Poienilor Porcului, mai precis, a celei de mijloc (h=15:15). Mai … important este că, de aici, spre nord, marcajul este refăcut !
Urcăm, din nou, la culme !
Firesc este să-i urmăm linia de cea mai mare pantă, în ciuda marcajului care, probabil furat de o potecă pastorală, face un ocol larg și inutil pe deasupra unei obârșii, trecând, temporar, pe un picior secundar !
Revenim pe culmea principală sub Vârful Broscan, …
… o mică redută … fortificată cu blocuri de calcar puternic lapiezate !
Îi dăm, oarecum, ocol pe versantul vestic și mergem spre nord, lăsând în urmă linia culmii principale !
O vom șunta, …
… coborând sub obârșia văii ce curge, la suprafață, în Crovul Mare; …
… intersectăm astfel traseul “cruce roșie” ce a urcat odată cu noi prin Fueroaga Tâmnei și, după traversarea Crovului Mare se duce, încălecând culmea principală a Munților Mehedinți, la Izverna !
Dincolo de vale …
… un drum pastoral suie prin pădure …
… tăind pieziș pantele culmii …
… dincolo de care …
… este Poiana Beletina (h=16:30) !
Defilăm un timp, cât de cât, … deasupra ei, …
… cât să-i putem vedea tot … cuprinsul !
Detaliu … cu lapiezuri și … marcaje !
[“Triunghiul albastru”, nerefăcut, lipsește de pe teren !]
Beletina, ultimul … episod !
Abia la buza Fueroagei Beletinei apar primele triunghiuri albastre !
Pe fueroagă, la vale !
Un timp, ne atrage atenția imaginea emblematică a locotenenților Arjanei !
Apoi, grija e … pe unde călcăm; …
… până depășim, traversând-o, o trenă de grohotiș !
Urmează, destul de repede, părăsirea fueroagei: …
… după un prag de piatră …
… și o potecă, scurtă, de … costișă …
… ajungem pe muchia ce desparte fueroagele Beletinei și a Tâmnei (h=18:15) !
Dim șeuța în care am ajuns ne dăm drumul la vale, pe o potecuță, la început neclară și fără marcaj (ale cărui semne șterse vor apărea ceva mai jos), …
… ce ne scoate …
… într-o largă poiană, cândva locuită !
Traversăm poiana prin partea sa superioară, urmând o cărăruie încă vizibilă, … încurajați și de două-trei triunghiuri albastre !
Urmează încă o poiană în care poteca se pierde în vegetația luxuriantă; se iese din ea prin colțul din stânga jos (sud-vest), …
… unde dibuim, bine ascuns, un semn ce ne arată calea cea bună !
De cum ieșim din … trena de buruieni a poienii …
… cărarea se … înzdrăvenește, iar marcajul se îndesește, …
… astfel că ne racordăm fără nicio problemă la poteca multimarcată din Fueroaga Tâmnei (h=19:00); într-o jumătate de oră suntem la gura ei !
Addenda: Un opis … ilustrat al florilor întâlnite pe traseu este publicat aici (deocamdată, în construcție) !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
Mulțumesc pentru dedicație, sper ca articolele mele să reprezinte și alte surse de inspirație pentru dumneavoastră!
Daca aveati un spray cu vopsea la voi ati fi putut indesi marcajele. Sau macar niste sageti in punctele delicate.
Marcarea unui traseu nu e o joacă (am și amintit mai sus actul normativ care reglementează marcajele turistice) ! Intervenția neautorizată asupra marcajului unui traseu este nepermisă precum cea asupra marcajelor rutiere !
Muntii Mehedinti sunt foarte spectaculosi, ne-ati descris o portiune din culmea principala (probabil n-a fost timp si pentru Varful lui Stan)// nu prea s-au publicat harti cu Muntii Mehedinti (trebuiau avuti in vedere la seria veche “Muntii Nostri”…)
Termeni (sarbesti) ciudati : geanturi, crovuri, fueroage // acele varfuri laterale (icónice pt Mtii.Mehedinti) par un aliniament geologic, taiat de ape (fueroage ?) ce formeaza mini-sectoare de chei (& poteci de acces spre “platou”)
Crov-urile (poienile Porcului, versantii cu salase/odai parasite) desigur erau total impadurite, dar au fost defrisate de mana omului -dovada fagii-mártori, seculari (scunzi si ramificati, tipici pentru poienile deschise, defrisate acum zeci/sute de ani)
Din păcate, am … scăpat Vârful lui Stan (este unul dintre motivele pentru care suntem hotărâți să revenim în zona Cernei-Mehedinți)
Toponimia zonei este una dintre cele mai pasionante intreprinderi (am avansat, deocamdată căteva păreri despre Arjana și Biliana din munții de vizavi, de dincolo de valea Cernei, adică ai Cernei: http://www.muntesiflori.ro/arjana-etimologie/); suntem în lucru cu “fueroaga” !