Microcircuit pe dealurile … vulcanice din Subcarpații Tazlăului

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Precizare (apropo de sintagma “dealuri … vulcanice”):
Cunoscute destul de puțin de public, cineritele andezitice de vârstă meoțiană (6 – 9 milioane de ani)  de la Șomușca/Cleja/BC, de sub Culmea Pietricica, reprezintă tufuri vulcanice – cenuși vulcanice aduse în zonă de vânt (dacă nu credem într-un posibil vulcanism extracarpatic – vezi Addenda) și sedimentate și compactate sub forma unor strate, după aparițiile la zi de la Șomușca, de grosimi apreciabile (de ordinul metrilor). Cineritele în cauză sunt numite în limbaj geologic “de Nuțasca-Ruseni” – după locul unde au fost descoperite și descrise întâia dată  (a se vedea comentariile din subsolul articolului) -, numele fiind vehiculat pe NET de numeroase site-uri și blog-uri – inclusiv pe Wikipedia -, eronat, ca locație a cineritelor de la Șomușca !

7 august 2016

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Traseu: Șomușca – Dl. Murdar – Valea Dobraniș – Dl. Dobraniș – Dl. Pătul [Cineritele de la Șomușca] – Șomușca

 

 

 

 

9:00 – La ieșirea din Șomușca  dinspre Culmea Pietricica !

 

 

 

 

Apropo de Culmea Pietricica, …

 

 

 

… spre care facem câțiva pași …

 

 

 

… și puțin zoom, …

 

 

 

 

 

 

 

… coborând spre coada văii Dobranișului !

 

 

 

În drum, … pe drum, traversăm un brâu de cinerite !

 

 

 

 

 

 

Părăsim drumul … cu cinerite, pentru altul cu … iarbă, …

 

 

 

 

 

 

… în curând, doar o simplă cărare, …

 

 

 

 

 

 

 

… care ne scoate deasupra văii Dobranișului, …

 

 

 

 

… o vale mai degrabă seacă, dar ravenată puternic și spectaculos, …

 

 

 

… mai ales dacă e privită din … satelit !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cinerite scoase (iar) la lumină de eroziune !

 

 

 

 

La … vale, …

 

 

 

 

 

 

 

… pe … valea Dobranișului, …

 

 

 

 

 

… mai și stăm …

 

 

 

 

 

 

 

… sau culegem flori: …

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Coborâm …

 

 

 

 

… la firul apei !

 

 

 

 

Dar urcăm iar …

 

 

 

 

 

 

… pentru a ocoli o râpă rezultată dintr-o alunecare, ce a scos la iveală strate de gresie cu intruziuni cineritice.

 

 

Poate (mai) … descoperim …

 

 

 

 

 

 

 

… ceva !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deasupra confluenței Dobranișului cu Rapatacul !

 

11:00
Popas la marginea pădurii !

 

 

 

 

 

 

Deși intenția inițială ne era să mergem pe culmea Rapatacului, …

 

 

 

… fără nicio explicație, în loc să trecem Glodosu pentru a urca pe Dl. Rapatac, …

 

 

 

 

 

 

… suim … vizavi, pe Dealul Dobraniș !

 

 

 

 

După un scurt sector … împădurit …

 

 

 

… ajungem deasupra obârșiei Dobranișului; o depășim, râmânând pe versantul stâng al Glodosului, cu gândul de a ne racorda cu Dl. Rapatac, deasupra izvoarelor Glodosului.

La … lăstărit via !

 

 

 

 

 

 

 

Dealul Dobraniș se termină deasupra unei văi tributare Glodosului, destul de adânci, ca să ne oblige să o ocolim, …

 

… suind, pe Dl. Murdar, unde reîntâlnim drumeagul “cu cinerite”, pe care dimineață am coborât în valea Dobranișului !

 

 

 

Îl părăsim … cu prima ocazie – pentru un braț lateral -, instalându-ne pe marginea Dealului Pătulu, …

 

 

 

… cea dinspre valea Glodosului !

 

 

Un timp … doar … mergem; …

 

 

 

 

 

 

… aruncând câte o privire …

 

 

 

 

 

 

 

… cercetătoare …

 

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ajungem, în fine, la coada Glodosului și trecem cumpăna de ape dintre el …

 

 

 

… și valea Pătulului !

 

 

Ocolim, de-a coasta, pe deasupra văii, …

 

 

 

 

… pentru a ajunge sub … coastele … cineritice ale Dealului Pătulu !

 

 

 

 

 

Îi țintim însă vârful, …

 

 

 

… pe care îl atacăm …

 

 

 

 

 

… sistematic, …

 

 

 

… cucerind bolovan cu bolovan, …

 

 

 

 

 

… “cinerită” cu “cinerită” !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pornim apoi …

 

 

 

 

 

… asaltul final !

 

 

 

 

 

14:30
Noi, între celest …

 

 

 

 

 

 

 

 

…și … teluric !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Părăsim … locul … faptei, …

 

 

…

 

 

 

 

… pornind pe … lungul drum …

 

 

 

… al întoarcerii (15:45) !

 

 

 

 

Addenda: Imposibilul vulcanism extracarpatic(*

Liga Orogenetică Alpină declară public scoaterea din ilegalitate a Mișcării Tectonice Trotușene care, de peste 500 milioane de ani, activează în afara oricărei legislații umane.
Mișcarea a fost dintotdeauna apolitică, având mai curând un caracter de mase și blocuri ale crustei terestre, și are ca obiectiv Platforma Scitică în confruntare directă cu Platforma Moldovenească și Platforma Moesică. Limitele la nord și la sud ale acestei platforme sunt reprezentate de Falia Bistriței și, respectiv, Falia Trotușului, care sunt fracturi adânci, transcrustale. Ea leagă Caucazul Mare cu Carpații, pe la nordul Mării Negre, iar locurile de înnodare de la ambele capete sunt ascunse privirilor, dar și gândurilor oamenilor. La alcătuirea acestei platforme au contribuit elemente ceva mai vechi, consolidate încă înaintea Revoluției din 22 Decembrie, și anume, începând cu circa 800 milioane de ani, din Cambrian. Aceste elemente, adânc înrădăcinate în structura platformei, datorită atîtor lupte știute și neștiute, datorită fricțiunilor interne, dar și valurilor vremii care au trecut peste ele, când adunându-le în edificii montane, când nivelându-le în șesuri, inundate ulterior de apele mărilor de odinioară, au emigrat în timp și spațiu, ajungând să fie văzute astăzi în Țara Trotușului ca elemente verzi. Desigur că legătura lor cu elementele ecologiste din această zonă este numai metaforică. La aceste elemente s-au adăugat în timp și entități stratigrafice mai noi, alcătuind o cuvertură ceva mai recentă (240-140 milioane ani) aparținând Permianului, Triasicului și Jurasicului. În timpul acestor perioade, peste soclul Platformei Scitice s-au așternut în răstimpul a circa 100 milioane de ani pulberi albe de calcar, adevărate zăpezi carbonatice. În calcarele constituite în aceste timpuri, apele de dizolvare au creat monumente carstice anonime, îngropate ulterior de sedimente marine, cele mai noi fiind sarmațiene, pliocene și cuaternare (cu vechime de la 13 milioane de ani până la 100 mii de ani).
Primul secret tăinuit de această Platformă Scitică este cel al vulcanismului extracarpatic. Mai toată lumea a constatat în timp că situațiile vulcanice nu pot aparține, în această regiune a Europei, decât zonei din interiorul arcului carpatic, excluzând probabilitatea existenței unui vulcanism extracarpatic. Argumentele erau descurajatoare pentru orice cercetător cuminte. Părea că lucrurile sunt făcute definitiv așa …
Și dacă, astăzi, orice platformă a grupărilor politice sau nepolitice își promovează structurile dizidente până acum, și Platforma Scitică readuce în actualitate problema vulcanismului extracarpatic în Țara Trotușului.
Dacă diastrofismul hercinic (acum 400 milioane de ani) a produs rupturi, cu formarea unor grabene de compresiune, iar în Jurasicul timpuriu (circa 180 milioane de ani) s-au produs fisuri transversale în compartimentele nou create care au intrat într-un balans crustal, asemănător situației microplăcilor crustale, atunci fracturile adânci au fost căi de manifestare ale unor fenomene vulcanice. Recativate în timpuri mai noi ale Meoțianului, în faza orogenetică styrică (acum 15 milioane de ani) aceste fracturi au facilitat noi manifestări vulcanice. Mărturii vizibile astăzi ale exploziilor sunt depozitele imense de cenuși din zona Bacăului, apoi, bombele vulcanice și nivelul cineritic de pe valea Bogdana care denotă o activitate vulcanică de tip exploziv înrudită cu tipul de vulcanism din Italia Meridională. Acestea sunt mărturii geologice ale vulcanismului de aici și nu puteau proveni pe cale aeriană de la erupțiile din vest (circa 80 km).
Centrele de erupție ? Poate aici, poate aiurea …
Geologul neconvențional, care va avea șansa intuiției centrului de erupție acum mascat de depozite mai noi, va transforma această idee dizidentă în lumea cercetării geologice într-o relansare meritată a geologiei, aici, în Platforma Scitică.

__________________
(* – articol publicat de geologul Petru Boatcă (Moș Petrache) în nr.1/1990 al Speomagazinului editat de Clubul de Speologie “Montana” Onești.

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !