În Dobrogea, pe … căldură mare !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Din multitudinea obiectivelor dobrogene – naturale și culturale – am mai selectat câteva, cât de cât … adunate într-un spațiu ceva mai restrâns, pentru a reuși să le accesăm pe parcursul celor trei zile alocate midiexpediției, <Pe dealurile Babadagului și Niculițelului – 18 – 20 iulie 2015>

Episodul 1: De la Arrubium, prin Troesmis, la Beroe (unde n-am mai ajuns) !

Important: Toate fotografiile au ipostaze de zoom, accesibile cu un click executat pe ele !

Traseu: Onești – Focșani – Brăila – Măcin [Cetatea Arrubium] – Cetatea Troesmis  – Peceneaga [Dealul Gim] – Dealul Ghiun Ghiurmeș – Cârjelari [cazare cort]

 

 

 

 

Debut … clasic de expediție dobrogeană !

 

 

MĂCIN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Oprim în Măcin, întâi la Geamia Mestan Aga – ?, ridicată în 1860 (ctitor, Hagi Berbe Ahmet – ?) în locul alteia arsă în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), (probabil) construită de Mestan/Mustan Aǧa !

 

 

 

 

 

În aceeași intersecție cu geamia, dar vizavi, se află Hanul Vechi (sfârșitul sec. XVI/sec. XVIII) – monument de arhitectură turcească (remarcabil fiind balconul în consolă, sprijinit de o bârnă de stejar) !

 

 

 

 

 

Coborâm la malul Dunării, lângă … Portul Măcin, …

 

 

 

 

 

… pentru a avea o imagine, de jos, a promontoriului pe care a existat Cetatea/Castrul Arrubium. Aspectul … ruiniform al laturii dinspre Dunăre a promontoriului este urmarea exploatării calcarului, din anii 1940-1946; prilej cu care o parte dintre vestigiile cetății au fost distruse.

 

 

Deasupra descoperim un vast platou …

 

… în două trepte, fără nimic care să amintească de anticul castru roman, ce ar fi succedat însă unei prezumtive cetăți celtice, și urmat de o așezare romano-bizantină !

 

 

 

Locul a fost considerat nimerit pentru altfel de … consemnări, de … altfel, întreprindere onorabilă și onorantă pentru inițiatori !

 

 

 

 

În malul prăbușit al promontoriului, descoperim și alte … lucruri interesante, …
[Stăncuțe – Coloeus monedula]

 

 

… printre care, două fragmente de zid.
[Primele cercetări istorice cu observații la fața locului datează din sec. XIX, dar cele arheologice încep abia în anul 1939 și continuă în anii 1943, ’46 și ’48; s-au mai făcut sondaje incidentale în anul 2003 (conform,  Gheorghe Mănucu Adameșteanu – Monede bizantine descoperite în Dobrogea, Mistral Info Media, București, 2010).]

 

 

 

 

În marea de “buruieni” ce acoperă platoul cetății, remarcăm câteva mai … acătării …

 

 

 

 

 

 

 

… [Iarba-tătărască – adventivă de prin zona Mediteranei și a Asiei – este o plantă slab halucinogenă; intră în rețeta de fabricație a bromhexinului !] …

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

 

… [Rudă cu ciumăfaia (Datura stramonium), laurul-păros, a fost adus de prin Americi; este puternic halucinogen !] !

 

 

 

 

 

La Troesmis (din nou ! – amănunte despre cetate, în fotoreportajul primei noastre vizite: muntesiflori.ro/troesmis ).

 

 

 

Urme ale zidurilor de pe latura nordică …

 

 

 

 

 

… a Cetății Troesmis Est.

 

 

 

 

În urma intenselor cercetări arheologice, începute în 1860 și continuate ulterior de mai multe misiuni franceze – într-o perioadă în care Dobrogea era sub stăpânire otomană – arheologilor români nu le-a mai rămas mare lucru de făcut; ce fusese descoperit – interesul fiind atunci axat pe inscripții – a fost dus în Franța (unde sunt și acum), restul vestigiilor arheologice devenind … una cu pământul. Căteva săpături sporadice – de sondaj sau de salvare – solicitate de lucrări ulterioare de irigație – au scos la iveală niște obiecte casnice – din ceramică și sticlă – și vreo două monede.

 

Mergem la celălalt sit, …

 

 

 

… Troesmis Vest !

 

 

 

 

În-afara resturilor din zidul de pe latura de vest, …

 

 

… platoul cetății de vest este încă în așteptarea săpăturilor; răscolirile au fost de foarte mică amploare, descoperirile arheologice în obiecte (ceramică și monede) fiind rezultatul unor cercetări de suprafață (periegheze) !

 

Cercetând și noi – cu privirea – împrejurul, descoperim și alte … aspecte interesante: …

 

 

 

– un cormoran-mic
(Phalacrocorax pygmeus);

 

 

 

 

 

 

– o egretă-mică (Egretta garzetta);

 

 

 

 

 

 

 

– un pescăruș-cu-cap-negru
(Ichthyaetus melanocephalus);

 

 

 

 

 

 

– câteva prigorii (Merops apiaster);

 

 

 

 

 

 

– multe flori …

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

Din Peceneaga, pe Dl. (lui) Gim !
– Dealul Gim reprezintă extremitatea vestică a unei străvechi formațiuni muntoase, născute în urma orogenezei caledoniene (acum 490-390 milioane de ani; prin comparație, orogeneza nord-dobrogeană – hercinică – s-a desfășurat acum 400-250 milioane de ani, iar cea carpatică, acum 150-100 milioane de ani), numită de geografi anticlinalul Dorobanțu-Ceamurlia. Este o catenă muntoasă îngustă – cu soclul format din șisturi verzi, de mult peneplenizată și acoperită cu o cuvertură subțire de loess – prinsă între două falii majore: Peceneaga-Camena, în nord, și Ostrov-Sinoe, în sud.
Este impresionant complexul de ravene în loessul ce acoperă versantuln nordic al Dealului Gim, atât prin amploare, cât și prin … formă: un model natural (sic !) miniatural al unui bazin hidrografic !

 

 

 

Tratarisire, preferențială – sic !, din partea jumătății feminine a cunoscutului (de pe Panoramio) cuplu … drumeț, Lidia & Pantzi, trecut (parțial) cu arme și bagaje (multe) la fotobirding;  privirile … invidioase sunt ale lui Andrei Raftopol de la Mecanturist/Galați, cel mai … tare în “Munții Dobrogei” (fără glumă: cine merge în Dobrogea și nu are un … Raftopol, să-și … cumpere) !

 

 

 

Plecăm din capătul sudic al satului Peceneaga. E pomenit încă din 1573, ca sat turco-tătar, distrus în 1775, a renăscut la începutul sec. XIX  (format din români) cu numele vechi, Peceneaga (nu există o explicație documentată a numelui); i s-a alipit apoi un sat de tătari veniți din Basarabia (Ai-Orman), părăsit după Războiul de Independență din 1977-78 (conform https://sgpeceneaga).

 

Pe primele pante ale Dealului Gim (cu etimologie necunoscută – pentru noi !) …

 

 

 

 

 

… și pe ultimele, …

 

 

 

 

 

… credeam noi; …

 

 

 

 

 

 

… unii sunt și mai departe !

 

 

 

 

 

 

Pe vârf, …

 

 

 

 

… printre șisturi (roci care se pot desface în placi sau foi cu fețe paralele) verzi – andezite (șisturi argiloase) cu intercalații de gresii cuarțitice și conglomeratice -, roci metamorfice provenite din roci sedimentare – argile, respectiv gresii – supuse unor temperaturi și presiuni moderate, fiind considerate cele mai vechi din România (600 milioane de ani); …
… lăcuste: o specie mimetică din genul Oedipoda; doar în zbor poate fi deosebită O. germanica (cu aripile posterioare roșii) de O. caerulescens (cu aripile albastre) …

 

 

 

… și peisaje: …

 

 

 

 

 

– către nord, …

 

 

 

… (cu un pic de zoom spre badlands-urile Dealului Gim) …

 

 

 

 

… vest, …

 

 

 

 

 

… și sud !

 

 

 

 

 

Plecăm de pe vârf, …

 

 

 

 

 

… spre est; …

 

 

 

 

 

 

… cotim însă imediat spre nord, …

 

 

 

… insinuându-ne printre …

 

 

 

 

… și prin …

 

 

 

 

 

… ravene, …

 

 

 

 

 

 

… de unde ieșim … alungați …

 

 

 

 

 

 

… de caniculă, …

 

 

 

 

 

 

… la marginea Peceneagăi !

 

 

 

 

 

 

Florile lui … Gim …
[Explicații, privind fascierea plantelor, se găsesc pe muntesiflori.ro/anomalii !]

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

Dealul Ghiun Ghiurmeș
– am adoptat denumirea avansată în lucrarea Laurei-Diana Cizer (lector la Academia Militară “Mircea cel Bătrân” din Constanța), Toponimia județului Tulcea. Considerații sincronice și diacronice, Edit. Lumen, Iași, 2012; am găsit-o și în Marele Dicționar Geografic al României (București, 1898-1902) de George Ioan Lahovari, C.I. Brătianu și Grigore Tocilescu.
– sunt utilizate și variantele Ghiun Ghiurmez și Ghiunghiurmez.

Vizăm poalele nordice ale dealului, până la care străbatem … 2 km … infernali: în plin soare și atacați de … albine !

 

Ceva mai aproape de țintă !

 

 

Debut de … ascensiune …

 

 

 

 

… spre cei … 219 m ai primului vârf, Cartal-Ivasa !

 

 

 

 

 

Privind … înainte cu … mânia … neputinței!

 

 

 

Cu … mândrie …

 

 

 

… și (fără) prejudecată, dar cu … rațiune …

 

 

 

… și (din multă) … simțire, ne întoarcem …

 

 

 

 

 

 

… cu un … buchețel de flori !

 

 

 

 

 

 

Spre …

 

 

 

 

… locul de campare de la Cârjelari …
… și punctul de intrare în traseul de a doua zi – click aici, pentru a vedea fotoreportajul !

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !