Spre și prin Dobrogea istorică

Atenție: fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Miniexpediția <Dobrogea – 23, 24 iulie 2014> – Ziua I

Traseul zilei I: Onești – Adjud – Râmnicu Sărat – Băile (Lacul Balta Albă) – Șuțești (Biserica Sf. Împărați) – Ianca – Viziru – Giurgeni (Târgu de Floci) – Hârșova (Cetatea Carsium) – Crucea – Pantelimon (cetatea Ulmetum) – Târgșor – M-rea & Peștera Casian – Târgușor – Cheile Dobrogei [cazare la cort]

 

 

 

 

 

 

Pasul 1: Onești – Adjud (38 km pe DN 11A, stare bună) – Râmnicu Sărat (85 km pe D2/E 85, stare foarte buna) – Băile [Lacul Balta Albă] (28 km pe DN 22, stare bună)

 

Balta Albă este:
– un sat, reședință a comunei cu același nume (jud. Buzău);
– o (fostă) stațiune balneoclimaterică;
– un lac, numele trăgându-i-se de la sarea depusă pe maluri.

[La câțiva km de localitatea și lacul Balta Albă se află localitatea și lacul Amara; a nu se confunda cu omonimele, stațiune și lac,  de lângă Slobozia – jud. Ialomița]

 

Așa-zisa stațiune, cuprinzând o bază de cazare, restaurant, spații de agrement (piscine, laculețe de pescuit și, zice-se, tratament), încearcă să renască din … propriul nămol, bazându-se pe un renume, încă nu uitat de tot. Primul stabiliment de aici datează de la începutul sec. XIX, fiind destul de populară pe la mijlocul acestui secol (precum ne sugerează Vasile Alecsandri în povestirea sa din 1867, Balta Albă !), dezvoltîndu-se, mai ales, după ce medicul Carol Davila stabilește proprietățile terapeutice ale nămolurilor din lac (vezi aici descrierea stațiunii la 1860, dar și “istoria” ei ulterioară).

 

Amenajarea turistică actuală se află pe malul unor bălți independente de lac, cea mai mare, din afara perimetrului “stațiunii”, …

 

 

 

… atrăgând o numeroasă avifaună !

 

 

Oprim în parcarea (geoascunziș !) ce precedă intrarea în localitatea Băile (unde se află o fabrică a Pell Amar Cosmetics – click pentru informații interesante despre produse și inventatorul lor, dr. Ștefan Ionescu-Călinești), de unde, pleacă spre dreapta …

 

 

 

… un drumeag ce duce …

 

 

 

 

 

… pe malul lacului Balta Albă !

 

 

 

Lacul și ceva din împrejurimi constituie rezervație naturală, instituită pentru protecția mai multor specii de păsări.

 

 

 

 

Pasul 2: Lacul Balta Albă – Șuțești (10 km pe DN 22, în stare bună)

În trecere prin satul/comuna Șuțești, oprim să fotografiem biserica ridicată în 1842, monument istoric, unde sunt înmormântați 7 membri ai familei Suțu (numele derivă de la o poreclă cu origini turcești, însemnând “lăptar”; pentru comoditate se acceptă și pronunția Șuțu); printre aceștia, ctitorul bisericii, Costache Grigore Suțu, înecat în lacul Balta Albă – scenă descrisă, romanțat, de Fănuș Neagu în “Îngerul a strigat”.
[Despre istoria comunei, strict legată de familia Suțu căreia satul îi datorează existența și numele, puteți citi aici; iar referiri la principalii reprezentanți ai familiei Suțu, aici !]

 

În fața bisericii se află Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, construit în 1922, iar dincolo de stradă, Monumentul Eroilor din Războiul de Independență din 1877-1878, monument istoric, datat 1910.

 

 

Pasul 3: Șuțești – Ianca (11 km pe DJ 221, în stare bună) – Bordei Verde (4 km pe DN 2B, in stare foarte bună; 8 km pe DJ 211, în stare bună) – Cuza Vodă (24 km pe DJ 211A, în stare bună) – Luciu (24 km pe DJ 212, în stare mediocră) – Orașul/Targu de Floci (8 km pe DJ 213, în stare bună; 5 km pe DN 2A/E 60, în stare foarte bună)

 

 

Cu câțiva km înainte de a ajunge la Vadu Oii, ne atrage atenția, de pe partea dreaptă a șoselei, imaginea unui monument; vom recunoaște, de la distanță, chiar și din viteza mașinii, chipul lui Mihai Viteazu. În preajma monumentului, pe ambele părți ale șoselei, sunt amenajate parcări largi (una dintre ele e prevăzută și cu un minimarket).

 

 

Prezența monumentului în acest loc este legată de locul nașterii lui Mihai Viteazul, Orașul de Floci, …
[Dan II, fiul lui Dan I – frate al lui Mircea cel Bătrân, are două perioade de domnie: 1422-1426 și 1427-1431, fiind precedat și urmat de Radu II și, respectiv, Aldea/Alexandru I, fii neligitimi ai lui Mircea cel Bătrân]

 

 

 

 

… ale cărui ruine se află vizavi, pe cealaltă parte a șoselei.

 

 

 

Situl arheologic, deși declarat oficial, ca atare, abia în 1991, s-a dezvoltat repede și substanțial, cercetările fiind dublate de reconstrucții in situ ale multora dintre vestigii. Mai mult de atât, s-au depășit fazele de “expunere muzeală”, “muzeu în aer liber”, îndreptându-se deja spre ceea ce tinde a deveni, un parc arheologic …

 

 

…

 

 

 

 

…

 

 

 

…

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

… și cultural, prin expunerea unor opere de artă modernă, adecvate locului …

 

 

 

 

 

… sau prin crearea unor spații, încadrate, cât de cât, în context, dar destinate unor manifestări culturale diverse (pentru exemplificare, executați click aici ) !

 

 

 

A fost readusă aici și “Crucea Înaltă” de la Chirana (numele unei păduri din apropiere, unde crucea a fost mutată de un primar local), ridicată în 1640, ca urmare a trecerii prin Orașul de Floci a domnitorului Matei Basarab.
[Orașul de Floci este și unul dintre punctele de interes al jocului geotrekking !]

 

După atâtea invazii, care au dus la dispariția Orașului de Floci, iată încă una ! (Înceți, da’ mulți !)

 

 

Pasul 4: Orașul de Floci – Hârșova [Cetatea Carsium](20 km pe DN 2A/E 60, în stare foarte bună)

 

 

 

 

 

 

 

 

Ruinele vizitabile ale Cetății Carsium – un castru roman ridicat prin sec. II d.Cr., posibil, pe locul unei vechi cetăți getice -, …

 

 

 

 

… aflate pe un promontoriu de calcar de pe malul Dunării, …

 

 

 

… reprezintă, de fapt, construcții medievale (în imagine, Zidul Genovez – vezi aici amănunte de ordin arheologic și istoric) …

 

 

 

 

… suprapuse peste unele antice/postantice sau pe care, pur și simplu, le-au înlocuit, utilizându-le materialul de construcție ! Ultimele vestigii, de interes arheologic, se opresc la nivelul stăpânirii otomane asupra cetății (sec XV-XIX) de care pare legat și numele Hârșovei (vezi aici explicații)!
[Un excelent material ce prezintă istoricul cercetărilor arhelogice la Hârșova și, implicit, … istoria cetății, îl puteți accesa de aici !]

 

 

O vizită la Carsium presupune … ascensiunea pe Platoul Cetății, unde, …

 

 

 

… odată cu … periegheza ruinelor, baleiem, panoramând, împrejurul: …

 

 

 

 

– spre vest; …

 

 

 

… [Zoom !] …

 

 

 

 

– spre est; în imagine o altă ruină, șantierul naval !

 

 

 

Periplul la Cetatea Carsium are și o a doua componentă desfășurată pe sub faleza …

 

 

 

 

 

… Canaralei (în Dobrogea, perete stâncos al unei văi) Turcești, deasupra căreia se află cetatea !

 

 

 

 

Trecem de la postura de … arheologi la cea de … geologi, …

 

 

 

 

 

… apoi la cea de … biologi, …

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

… mai facem puțină … arheologie la Zidul Genovez (dar și geotrekking), …

 

 

 

 

 

… apoi ne întoarcem …

 

 

 

 

 

… la geologie !

 

 

Pasul 5: Cetatea Carsium – Crucea (33 km pe DN 2A/E 60, în stare foarte bună) – Pantelimon [Cetatea Ulmetum]
(8 km pe DJ 226B, asfaltat, în stare acceptabilă; 0,4 km pe uliță pietruită)

 

 

 

 

Aripi și … aripi … în drum spre …

 

 

 

 

… Cetatea Ulmetum

 

 

 

 

 

Panorame asupra sitului arheologic, dinspre vest , …

 

 

… dinspre nord (de la nivelul solului) …

 

… și de sus !
[Mulțumim administratorului site-urilor, proprietarul fotografiilor, domnului Mircea Stoian, pentru permisiunea de a folosi fotografiile !]

 

Cetatea Ulmetum reprezintă o așezare romană târzie, fortificată la sfârșitul sec. IV d.Cr., ce a dăinuit până în sec. VI; îi  urmează uneia civile, atestată epigrafic din anul 140 d. Cr.  De remarcat faptul că în cetate a viețuit și o  importantă populație heteroclită formată din goți, huni, ostrogoți, slavi avari; de altfel, tot slavii și avarii, probabil, și hunii, au fost cei care au distrus cetatea (informații de pe cronica.cimec.ro/ și cugetliber.ro/).

 

 

 

Cel care a deschis și a condus, între 1911-1914, primul șantier arheologic la Ulmetum a fost Vasile Pârvan, cercetările fiind reluate abia în 2004!

 

 

 

 

 

O descriere a cetății și fotografii ale unor obiecte descoperite în urma săpăturilor le găsiți aici!

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

La Ulmetum nu doar se descoperă … comori, ci se și ascund  (vezi geotrekking.plus.ro) !

 

 

Pasul 6: Cetatea Ulmetum – Târgușor (15 km pe DJ 225, 1 km pe DJ 222, asfalt, în stare bună) – Peștera Casian (4 km pe drum neasfaltat, acceptabil)

 

 

 

 

 

 

 

De la Târgușor, spre Mânăstirea Casian!

 

 

Numele mânăstirii (construită în 2001) este dat de hramul ei, Sfântul Ioan Casian (29 februarie), prescurtarea putându-se justifica prin faptul că localitatea cea mai apropiată este satul Casian, anterior Șeremet, azi, cu vreo 10 case doar.
Ioan Casian (cca 360-435) este unul dintre marii teologi ai Bisericii Creștine (nu doar Ortodoxe), scit din Dobrogea, care a ales calea monahismului, peregrin în cea mai mare parte a vieții sale; s-a stabilit în ultimii 30 de ani în sudul Franței, la Marsilia, unde a înființat două mânăstiri, una de călugări, cealaltă de maici, după modelul celor orientale, fiind, astfel, considerat unul dintre întemeietorii monahismului occidental. Numele de Casian (Cassianus) i l-a dat, într-o schiță biografică, fiul său spiritual, Ghenadie de Marsilia. Corelându-se acest supranume cu două inscripții descoperite în 1912 de Vasile Pârvan, pe dealul, numit azi, al Casienilor (“hotarele casienilor … “), s-a stabilit că locul natal al Sf. Ioan Casianul este în zona satului care i-a preluat, azi, numele.
[Puteți citi, pe larg, despre aceste aspecte, în context științific, aici; iar despre viața Sf. Ioan Casian, aici !]

 

Din curtea mânăstirii, suntem îndrumați spre Peștera Casian, drept pentru care coborâm …

 

 

… până pe marginea unui platou calcaros ce domină Lacul (artificial) Casian !

 

 

 

…

 

 

 

O potecă sinuoasă, amenajată, ne conduce …

 

 

 

 

 

… sub intrarea în peșteră !

 

 

 

 

 

Sus …

 

 

 

…descoperim o mică peșteră cu două cotloane, de o parte și de alta a cavității de după intrare. Sondajele arheologice atestă o locuire timpurie a peșterii, contemporană epocii romano-bizantine (sec IV-VI), iar prezența unor cruci incizate pe pereți, datate din aceeași perioadă, sugerează posibila folosire a grotei de către anahoreți (într-una dintre puținele referiri la meleagurile sale natale, Ioan Casian vorbește despre călugări, alături de care a copilărit) !
[Un articol deosebit de documentat privind aceste aspecte, puteți citi aici !]

 

În fisurile pereților de calcar de sub intrarea în peșteră și-au făcut loc rădăcinile Campanulei romanica, un endemism dobrogean, dar și o … geocutie!

 

Pasul 7: Mânăstirea Casian – Târgușor (4 km pe drum neasfaltat, acceptabil) – Cheile Dobrogei (8 km pe DJ 222, asfaltat, stare bună)

 

 

 

 

 

 

 

Din Târgușor, spre Cheile Dobrogei !

 

 

 

 

 

La intrarea în chei …

 

 

 

 

 

 

… întreprindem primele … incursiuni !

 

 

 

 

 

 

 

 

Ne instalăm tabăra …

 

 

 

 

 

… în cel mai … pitoresc sector al cheilor !

 

 

 

 

Scene domestico- … idilice !

 

 

Călătoria noastră prin Dobrogea “hercinică”, din ziua următoare, este descrisă aici !