Să nu uităm nicicând să iubim … Dobrogea ! Pe Camena !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

12, 13 mai 2019: Miniexpediție în Dobrogea!
Scop:
– principal, baleierea Pădurii Babadag în cătarea orhideelor (aici, fotoreportajul !);
– secundar, “rezolvarea” a două obiective “minore” aflate cam demult în stadiu de “așteptare”: Deniz Tepe (aici, fotoreportajul – în construcție !) și Camenca (fotoreportajul, mai jos) !

 

 

Dealurile Camenei reprezintă o structură de relief aparținând Podișului Casimcea (conform criteriilor noastre noastre geomorfologice, aici fiind vorba de considerarea văii Slavei ca frontieră cu Podișul Babadag; petrografic și tectonic vorbind, Dealurile Camenei sunt considerate însă ca aparținând Podișului Babadagului). Podișul Casimcea e considerat a fi cel mai vechi pământ românesc la zi, format acum 500-350 milioane de ani !

 

 

 

 

 

Contextual, Podișul Casimcei este prins între podișurilel Babadagului și Medgidiei, fiind puternic individualizat de două sisteme de falii foarte adânci: Peceneaga-Camena și Capidava-Ovidiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

Restrângându-ne la Camena și la dealurile ei, trebuie spus că vorbim – din punct de vedere geologic – fie (D.M. Cădere – Rocile eruptive de la Camena.Dobrogea) despre un dyke (strate de roci intruzive aflate în fracturile unui corp geologic preexistent) format din roci eruptive, în speță porfire, fie (Eugen Grădinaru – Geologia terenurilor triasice și jurasice din zona Peceneaga-Camena), pur și simplu, despre depozite stratiforme; .

Traseu: Camena – Dl. Țicala – Koldurnu Bair (Grota Haiducilor) – Mantazlak Bair – Copas Culak – Dl. Văcăriei – Dl. Țicala – Camena
L = 6 km;
Habs = 200 m !

Acces: Din DN 22D (Măcin – Caugagia), între localitățile Slava Rusă și Caugagia, la 5,5 km, respectiv 1,5 km fașă de caestea), pe un drum asfaltat de 4 km până în marginea satului Camena și încă 0,5 km pe un drum de pământ până sub botul Dealului Țicala ce domină dinspre sud-est satul. Camena (cu numele provenit din slavă, càmen = piatră) își are sorgintea într-o localitate romano-bizantină din sec II-III d.Cr., Vicus Petra (= Satul Pietrei) – vezi aici, amănunte !

Urcăm pe Dealul Țicala prin spatele muchiei stâncoase în dreptul căreia am parcat mașina, …

 

… pe unde vegetația pare mai proaspătă, sperând, astfel, la mai multe flori !

 

Și florile nu întârzie să apară; …

 

… chiar și mai sus, în zonele mai aride …

 

… !

 

Urcând mai sus, … în tandem, …

 

… descoperim …

 

… Camena și împrejurimile …

 

… !

 

Mai de sus, … mai multe … îmrejurimi …

 

… și … unde trebuie să mergem în continuare; …

 

… adică, Dl. Koldurnu, de care ne apropriem …

 

… văzând cu ochii …

 

…

 

…

 

… !

 

Privind de pe culmea stâncoasă a dealului Koldurnu …

 

… ne atrage atenția peretele de stâncă la baza căruia știm că se află Grota Haiducilor, dar mai ales “pata neagră” de pe el, …

 

… o … virtuală intrare într-o (altă) peșteră (“inventariată” ca atare pentru … viitor) !

 

Un drumeag ce vine din dreapta, din valea Cuorlâkului, ocolește prin spatele peretelui, scoțându-ne dincolo de el, …

 

… pe culmea ce leagă dealul Koldurnu de Dealul Văcăria (Șaua Furiilor).

 

Ajungem la Grota Haiducilor coborând pe o … potecă …

 

… betonată ce duce …

 

… sub abriul în fundul căruia se află mica intrare în peșteră. Cantonată în porfir (rocă vulcanică) mica peșteră are 8 m lungime, fiind lipsită de concrețiuni !

 

Oarecum, în compensație,  pereții exteriori sunt, ici-colo, împodobiți cu flori !

 

Ne întoarcem în Șaua Furiilor, de unde ne îndreptăm pentru foarte scurt timp spre sud, urmând linia culmii ce vizează Vârful Văcăria, cel mai înalt al Dealurilor Camenei (178 m). Vom schimba însă direcția spre est, coborând pe cumpăna de ape ce separă obârșia unui afluent al Camenei de cea a văii Copas. Copas Culak desparte culmea formată de dealurile Koldurnu și Văcăriei de Dealul Mantazlak pe care ajungem dincolo de șa !

 

Traversăm șaua acoperită de un pâlc de pădure, tipic dobrogeană, formată din cărpiniță (Carpinus orientalis). De pe începutul de culme care ne așteaptă dincolo putem sui spre piciorul din stânga, promontoriul din capătul său oferind o belvedere ce compensează efortul urcării pe el !

 

Ajungem acolo prin reprezentanți …

 

… !

 

Traseul nostru de pe Dealul Mantazlak este sinuos în ambele planuri – orizontal și vertical. Coborând puțin pentru a ocoli o mică obârșie, traversăm un pâlcușor de pădure …

 

…

 

… cu câteva flori !

 

După un sector de … calm …

 

… urmează unul …

 

… crestat …

 

… !

 

Întâlnire pe … creste !

 

Spinarea  stâncoasă a Dealului Mantazlak …

 

… are un oarecare capăt …

 

… !

 

Ghebe de stâncă încă se mai înșiruie pe piciorul terminal al dealului !

 

… până jos …

 

… în talpa piciorului !

 

Ne îndreptăm spre cariera Camena aflată la baza versantului drept al văii Copas !

 

Cum întâlnim primele … utilități ale carierei, …

 

… vom sui, ținându-ne aproape de marginea ei, urmând o potecă lată de oi !

 

Sus, … pustiu; …

 

… dar nu … lipsit de viață …

 

… !

 

Ne așteaptă, nu departe, Dealul Văcăria; …

 

… așa că ajungem curând …

 

… pe el !

 

Și iată ce vedem de pe el; inclusiv pe unde vom coborî …

 

… și vom continua ! Deci, văzut …

 

… și făcut …

 

…

 

… !

 

După ce am defilat pe sub pădurea de la baza Dealului Coldurnu suim pieziș spre …

 

… piciorul sud-vestic al Dealului Țicala; …

 

… de unde nu ne rămâne decât coborârea finală …

 

… pe un dalb covor de flori …

 

… smălțuit cu … fluturi !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !