Drumeție la Cetatea Fețele Albe
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Informații generale despre cetățile dacice din Munții Orăștiei precum și fotodescrierea traseelor la cetățile de pe dealurile Cetățuie și Blidaru din Costești, pe http://www.muntesiflori.ro/cetati-dacice/ !
A doua zi a expediției noastre la cetățile dacice din Munții Orăștiei (http://www.muntesiflori.ro/expeditia-2024-582/) a fost consacrată Sarmizegetusei și Fețelor Albe.
După … săvârșirea celor două trasee la Cetățuie și Blidaru ne-am deplasat (auto, 13 km) …
… până la gura Văii Albe, …
… unde am campat …
… și de unde am intrat a doua zi în traseul per pedes !
Dimineața devreme (6:30), pe șoseaua ce duce spre Cetatea Sarmizegetusa; imediat, după prima curbă, …
… trecem pe lângă sediul administrației sitului arheologic ce ține de Consilul Județean Hunedoara.
Parcurgem pe șosea 2 km, suprapuși pe traseul Via Transilvanca, …
… până la punctul de unde pornește poteca marcată cu triunghi albastru spre Cetatea Fețele Albe.
40 de metri mai sus, e gura unui pârâiaș pe albia căruia, în amonte vreo 30 de metri, un șir de săritori închipuie o cascadă suficient de pitorească pentru a merita văzută !
Așa că intrăm în traseu pe lângă pârâiaș, dar cotim imediat la stânga pentru a prinde poteca marcată.
După un prim sector cu panta mai pronunțată urmează un pasaj liniștit, pe curbă de nivel, la trecerea de pe un clin pe altul, …
… povestea repetându-se …
… !
După ce traversăm un vâlcel ceva mai adânc …
… trecem din pădurea de fag, prin care am mers de la început, într-o parcelă de molizi afectată de vijelii, dar nu în măsura în care să ne încurce foarte rău înaintarea.
Din nou între fagi și nu cu mult mai comod !
Dar intrăm în … cetate !
Ceea ce vedem azi scos la lumină ca fiind ceea ce generic e numită “Cetatea Fețele Albe” reprezintă rodul săpăturilor arheologice efectute în perioada 1965-1968 ! Platforma naturală pe care dacii au amenajat cele 5 terase eviențiate de arheologi și apărate de ziduri scunde, ridicate împotriva prăvălirilor de pământ e numită de localnici Șesul cu Brânză. Concluzia arheologilor este că așezarea de aici a fost una eminamente civilă având două etape de locuire, a doua determinată de distrugerea așezării în timpul războiului din anul 102 d.Cr. Ceea ce s-a reconstruit a fost distrus în războiul din 106!
– planul așezării și informațiile, din Hadrian Daicoviciu, Ion Glodariu, Ion Piso – Un comlex de construcții în terase din așezarea dacică de la Fețele Albe, Acta Musei Napocensis, X/1973, Cluj-Napoca
[Încercre de reconstituire virtuală, conform www.sargetia.ro]
Poteca turistică ne conduce, peste zidul de sub terasa III, …
… în incinta acesteia, …
…
… unde se află un șir circular de stâlpișori, sau fragmente din aceștia, – presupuse urme ale unui sanctuar – …
… [detalii] …, …
… precum și resturi ale unui canal prin care apa potabilă era dirijată spre un rezervor !
Dintre celelalte terase, doar dintr-a V-a se mai poate înțelege ceva, …
… resturile teraselor I, II, …
… și IV sunt mai greu de descifrat !
(9:00) Ieșirea din cetate e așijderea cu intrarea, presupunând trecerea pe sub același fel de furci caudine ! Imediat ce traversăm un mic vâlcel …
… coborâșul se ostoiește și ajungem pe o mică platformă, …
… în preajma căreia se pot observa câteva blocuri de sorginte dacică !
La aproape un sfert de oră de la părăsirea “cetății” părăsim și poteca marcată pe care o lăsăm să coboare ușor spre stânga, noi ținând o curbă de nivel ce ne duce spre muchia unui picior al Dealului Muncelu !
Continuarea traseului în continuare, spre Sarmizegetusa Regia, aici !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !