De la Frumoasa, pe la Băile Cibre, pe Muntele Păgânului
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
bza hărții: Google Maps
Frumoasa – Băile Cibre – Valea Cibre – Mt. Păgânului – Șaua Vf. Păgânului-Mt. Păgânul Mic [Capela Sf. Laszlo] – Poiana Lungă – Drumul Muntelui – Frumoasa [Biserica romano-catolică]
[Sinteza traseelor de pe Muntele Păgânului este prezentată aici !]
Caracteristici:
– circuit;
– durata: 8 ore (vara);
– lungime: cca 10 km;
– diferenţă de nivel: cca 300 m;
– grad de dificultate: mediu.
Acces:
Satul Frumoasa(1 – reședință a comunei harghitene cu același nume, ce mai cuprinde satele Făgețel (pe valea Trotușului), Nicolești și Bârzava (pe afluenți ai văii Oltului, ca și Frumoasa) – este străbătut de DN 12A, Onești – Miercurea-Ciuc, aflându-se la 110 km de Onești și 10 km de Miercurea-Ciuc. În centrul administrativ și cultural al localității se ajunge plecând dintr-o intersecție largă a șoselei, evidențiată de o schimbare netă de direcție a acesteia, de la E-V spre SV (venind de la Onești) și având coordonatele: N46027’07,9’’; E26050’55,1”; alt.786 m.
Plecând din intersecție spre dreapta, ajungem imediat în piața dominată de statuia Sf. Láslό(2, dezvelită în 2010. Străbatem piața pe direcția nord, de la următoarea intersecție, menținând direcția, urmăm drumul asfaltat (DJ 124A) ce duce la Mihăileni, doar până la prima intersecție, de unde îl lăsăm în favoarea unei uliți neasfaltate, parcând după nici 100 m, în primul spațiu mai larg pe care îl întâlnim. În stânga drumului, dincolo de un zid de incintă înalt de aproape 2 m, se află o biserică și un cimitir (despre care nu am reușit să aflăm nicio informație).
foto: Google Earth
Descrierea traseului: Din parcare, ieșim imediat din sat pe ulița din stânga, drumul de pământ ce urmează traversând tarlale agricole cale de cca 600 m. Încălecăm denivelarea corespunzătoare unui mic deal, pe care ar fi fost vatra fostului sat Cibre (atestat arheologic din sec XV-XVII) – strămoșul actualului sat Mihăileni -, aspect marcat prin prezența unei troițe: o cruce acoperită cu o căciulă piramidală. De aici, după încă cca 800 m, ajungem la Băile Cibre(3. Le părăsim, ieșind pe aceeași poartă, din lemn, cu specific secuiesc, pe care am și intrat, cotind însă foarte repede spre stânga pentru a urma în amonte valea pârâiașului ce curge pe lângă băi, și de la care acestea și-au luat numele. Pe vale suie, … imperceptibil, un drum lat de căruțe. De-a lungul văii, din cauza pantei reduse, malurile sunt, pe alocuri, mlăștinite, creându-se astfel un mediu propice dezvoltării unei vegetații specifice cu plante relativ rare, precum, curechiul-de-munte (Ligularia sibirica) sau mlăștinița (de … mlaștină) (Epipactis palustris)(4. Ajungând la prima confluență – unde vine, din dreapta, pârâiașul Cibre , cotim spre stânga, traversăm apoi pârâul Cibre, pentru a sui pe interfluviul dintre el și Pârâul Cetății. Continuăm pe drumul de tractor de pe coama interfluviului, trecând prin poieni ce alternează cu pâlcuri de păduri. Ajungem, după puțin timp, deasupra obârșiei celei mai depărtate a Pârâului Cetății, pe o pantă acoperită cu fânețe cucerite în mare parte de molizi și ienuperi. Urmând linia de cea mai mare pantă – teoretic, desigur – prindem coama Muntelui Silaș, care nu e decât un picior ce coboară direct din Vârful Păgânului. Pe aici, dacă ne aținem de marginea pădurii, avem șansa să întâlnim cea mai spectaculoasă orhidee a României, papucul-doamnei (Cypripedium calceolus); dacă parcurgem traseul pe la finele lunii iunie ! Ajungând aproape de vârf, drumul de căruțe relativ ușor de decelat prin iarba înaltă, îl ocolește pe pantele nordice, traversând, de-a coasta, un molidiș tânăr, … impregnat cu vegetație sălbatică, în principal arbustivă. Ieșim în marginea unor vaste fânețe îngrijite, de unde părăsim drumul ce le traversează, rămânând pe aceeași curbă de nivel, și suim direct spre vârf, având de învins o diferență de altitudine de cca 70 m, a doua jumătate, pe o pantă mult mai blândă. Sub vârf, în luna august, crește o altă floare rară, mai ales pentru această altitudine, dar și pentru zonă, în general, stirigoaia-neagră (Veratrum nigrum). Așa-zisul platou somital este împărțit de două vârfuri: pe cel estic se află urme ale fundamentului unei străvechi, presupuse, capele, iar pe cel vestic – culminația altitudinală a Muntelui Păgânului (1.351 m) (geoobiectiv) – este montată o cruce înaltă din lemn. Puțin sub acesta, pe versantul sudic, s-a construit recent un cochet refugiu cu 6-8 locuri. Coborâm pe direcția sud, puțin sud-vest, pe panta iute, acoperită de fâneață, a vârfului, ghidați de urmele nenumăratelor motociclete ce folosesc acest traseu dintre Vf. Păgânului și șaua de sub Păgânul Mic. Până să ajungem în larga poiană de acolo trecem un timp scurt prin pădure – un mediu predilect pentru alte mlăștinițe (de … pădure), Epipactis helleborine și Epipactis atrorubens, ce înfloresc cu predilecție la începutul lunii august. În poiană este construită, din 2012, o interesantă capelă închinată Sf. Lászlό, în amintirea alteia mai vechi, de prin sec. XVII, a cărei temelie a fost reconstituită. În poiană se organizează pelerinaje anuale, cu ocazia zilei Sf. Lászlό, la 27 iunie, motiv pentru care au fost amenajate mese cu bănci și mai multe banchete din lemn. O stâncă de calcar răzleață păstrează urma copitei calului Sfântului Lászlό, din vremea când acesta urmărea păgânul din legendă. Trecem pe lângă ea imediat ce ne hotărâm să ne continuăm traseul, urmînd drumul ce pleacă din poiană spre sud-vest. Cât mergem prin pădure, am putea avea șansa să observăm pâlcuri de papucul-doamnei. Trebuie să spunem că prezența acestei specii pe Muntele Păgânului se datorează acidității sporite a solului cauzată de prezența dolomitului(5 în structura litologică a masivului.
Tocmai când pădurea pare a se depărta de marginile drumului, se nimerește să trecem pe lângă o largă poină aflată ceva mai în stânga, al cărei nume unguresc, Hosszúvontatatό, ar putea însemna Poiana Lungă, și unde există un izvor captat și amenajat, precum și o masă cu banchete pentru popas.
Revenind la drum și la direcția anterioară, ajungem într-o înșeuare largă aflată deasupra izvoarelor pârâului Cibre, de unde drumul, numit și ”al Muntelui”, continuă pe curba de nivel a șeii. Noi vom rămâne pe linia culmii, suind puțin, pentru a ne bucura de belvederile deschise spre sud, grație lipsei pădurii de pe acest versant (până ce plantația ce a luat locul pădurii tăiate să crească). În centrul imaginii se află Lacul Frumoasa dominat de Muntele Mic, iar în planul cel mai depărtat domină Vârful Viscolul (1.493 m), cel mai înalt din sectorul nord-vestic al Munților Ciucului. Drumul de pe culme cotește brusc spre dreapta, coborând, pe lângă o lizieră de molizi, la Drumul Muntelui. Ne reinstalăm pe el și ne îndreptăm spre Frumoasa. Drumul se desface în două ramuri, cea din dreapta trecând pe lângă un foișor piramidal ridicat recent din bârne de lemn, prevăzut cu două platforme accesibile pe scări, cu rol de punct de belvedere. Înainte de a ne lăsa pe ultima pantă spre sat, când ar trebui să cotim brusc spre stânga, n-o facem și ținem direcția înainte, rămânând pe coama culmii pentru a trece pe lângă o veche cruce de lemn cu acoperiș conic (geocutie). De la cruce pare că nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să intrăm în Frumoasa, luând ca punct de reper biserica romano-catolică. Totuși, chiar în capătul uliței la care se racordează Drumul Muntelui, pe capul dealului, se află un cimitir vechi al Frumoasei, în marginea sa de jos aflându-se un monument de piatră închinat eroilor satului.
Biserica romano-catolică pe lângă care vom trece a fost construită în anii 1880-1892 în locul unei capele din 1694. Înainte de a coti pe drumul Mihăileștilor, pentru a ajunge la locul de parcare, remarcăm o interesantă casă-monument ce aparține comunității armene.
_________________
(1 – Frumoasa este atestat documentar din anul 1668, când s-a permis unei comunități importante de armeni să se stabilească în sat (în 1850, din cei 2117 locuitori, 510 – 25% – erau armeni); un fapt deosebit de benefic, ce a transformat Frumoasa într-un înfloritor centru comercial.
(2 – Sfântul László a fost rege al Ungariei între anii 1077-1095, cunoscut sub numele Ladislau I – mama sa fiind poloneză; a fost santificat în 1192. A reprezentat pentru unii dintre urmașii săi la tronul Ungariei prototipul regelui cavaler; unii au și cerut să fie înmormântați alături de el, în catedrala de la Oradea. A fost un aprig dușman al păgânismului, desăvârșind creștinarea Ungariei. De numele sau este legată o celebră legendă, păstrată în memoria colectivă datorită frescelor din câteva biserici din Transilvania (Dârjiu/HG, Ghelința/CV) și din Ungaria, ce o ilustrează; este vorba despre lupta cavalerească dintre el și un rege păgân – cuman – pentru salvarea unei tinere creștine. Nu este greu de făcut corelația dintre numele muntelui (corect, al Păgânului) pe care s-a construit capela și esența legendei, dar și a multora dintre acțiunile regelui/sfântului – informații suplimentare pe http://en.wikipedia.org/wiki/Ladislaus_I_of_Hungary.
(3 – Primele băi populare amenajate pe pârâul Cibre datează din sec. XIX . Pe o hartă din 1917 – Planul director de tragere “Bükkhavaspataka”/http://earth.unibuc.ro/harti/ – băile apar ceva mai în amonte decât locația amenajării actuale, ce datează din 2007. Utilitățile caracteristice – bazinul podit și înconjurat cu banchete de lemn, cabinele de schimb, bănci pentru repaus sunt completate cu câteva lucrări decorative din lemn; stabilimentul are un aer general de bun gust, ce-i vine de la mixul de ergonomie, estetic și fantezie. Izvoarele, captate în budaie, sunt carbonatate, calcaroase, feruginoase și slab sulfuroase. [În incinta băilor se află un geoascunziș: http://geotrekking.plus.ro/baile-cibre.]
(4 – pentru imagini ale acestora, dar și ale altor specii din același areal, a se vedea http://www.muntesiflori.ro/atractie-pagana/.
(5 – dolomitul este o rocă având la bază carbonatul de calciu și magneziu, asemănătoare calcarului (doar carbonat de calciu), dar puțin mai dură decât acesta din urmă.
Pentru un fotoreportaj al unei drumeții pe acest traseu, executați click aici !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
