Din Valea Frumoasei pe Muntele Păgânului (Munceii Nășcălatului/Munții Hășmaș)

Pentru  a citi descrierea traseului, dar și o sinteză a tuturor circuitelor din Nășcălatul sudic, executaţi click aici ! (în construcție)
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Pentru amănunte privind sistematizarea zonei, executați click aici !

 

 

 

 

 

 

26 mai 2013:
Coada Lacului Frumoasa – Mt. Sermașău – Capela St. Laszlo – Mt. Păgânului – Pasul Ghimeș – Mt. Smochinului – Mt. Aluniș – Coada Lacului Frumoasa

 

 

 

 

 

8:00

 

 

La coada Lacului Frumoasa …

 

 

 

 

 

 

 

… într-o dimineață cu … ferestrele nu tocmai deschise !

 

 

 

 

Sub alte auspicii, în același loc, la aceeași oră, un an mai târziu (6 iunie 2014), …

 

 

 

 

… în căutarea geocutiei  ce include, pe bună dreptate, Lacul Frumoasa ca punct de interes aparte în circuitul jocului Geotrekking !
[vezi http://geotrekking.plus.ro/Lacul_Frumo0asa]

 

 

 

 

 

 

 

Ne-am amintit în 2014 să consemnăm fotografic intrarea în traseul …

 

 

 

 

 

… din mai 2013 !

 

 

 

 

 

Suntem doar în Florar !
[Salvie-de-câmp – Salvia pratensis]

 

 

 

 

 

[Căldărușă – Aquilegia transsilvanica]

 

 

 

 

 

[Margarete – Leucanthemum vulgare cu o ileană la … pălărie – Cetonia aurata]

 

 

 

 

 

 

 

 

[Sparcetă – Onobrychis viciifolia]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Tătăneasă-galbenă – Symphytum tuberosum]

 

 

 

 

 

 

 

Urcușul lejer ne lasă timp de foto… herborizare !

 

 

 

 

[Spânz – Helleborus purpurascens – la fructificare – cu sepalele albite de bliț – altfel movulii]

 

 

 

 

 

 

 

 

[Lăcrimiță – Maianthemum bifolium]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Drob – Chamaecytisus hirsutus]

 

 

 

 

 

[Opaiță-roșie – Silene dioica – cu varietăți coloristice]

 

 

 

 

[Suliman – Ajuga genevensis – varietatea albă e o raritate. Decolorația florilor e cauzată de lipsa unui pigment vegetal numit antocianină. Pentru amănunte, executați click aici !]

 

 

 

 

 

 

[Dumbravnic – Melittis melissophyllum]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Trifoi – Trifolium alpestre]

 

 

 

 

 

 

 

 

[Ciormoiag – Melampyrum sylvaticum]

 

 

 

 

 

 

 

 

[Frigurele – Cardaminopsis arenosa]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Stânjenel-mic-de-munte – Iris ruthenica]

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe plaiul Sermașăului, …

 

 

 

 

 

… peste vale de Pasul Ghimeș !

 

 

 

 

Flori de … plai !
[Boziori – Dactylorhiza sambucina]

 

 

 

 

 

 

[Măcriș – Rumex acetosa]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Vulturică – Hieracium cymosum]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Măciulie – Thesium alpinum]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Darie – Pedicularis comosa subsp. campestris]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Pătlagină-moale – Plantago media]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Cornuț-de-munte – Cerastium arvense]

 

 

 

 

 

 

 

 

[Orăștică – Lathyrus laevigatus]

 

 

 

 

 

 

 

 

[Asmățui-de-munte – Anthriscus nitida]

 

 

 

 

 

 

 

[Taulă – Spiraea media]

 

 

 

 

 

 

[Molid – Picea abies – cu o mierlă-gulerată printre … flori – Turdus torquatus]

 

 

 

 

 

Un șir de poieni lungi leagă Sermașăul …

 

 

 

… de Muntele Mic al Păgânului !

 

 

 

 

În … marea poiană de pe el …

 

… se află ruinele (recondiționate) ale Capelei Sfântului László !
[Sfântul László a fost rege al Ungariei între anii 1077-1095, cunoscut sub numele Ladislau I – mama sa fiind poloneză; a fost santificat în 1192. A reprezentat pentru unii dintre urmașii săi la tronul Ungariei prototipul regelui cavaler; unii au și cerut să fie înmormântați alături de el, în catedrala de la Oradea. A fost un aprig dușman al păgânismului, desăvârșind creștinarea Ungariei.  De numele sau este legată o celebră legendă, păstrată în memoria colectivă datorită frescelor din câteva biserici din Transilvania (Dârjiu, Ghelința) și din Ungaria, ce o ilustrează; este vorba despre lupta cavalerească dintre el și un rege păgân – cuman – pentru salvarea unei tinere creștine. Nu este greu de făcut corelația dintre numele muntelui (corect, al Păgânului) pe care s-a construit capela și esența legendei, dar și a multora dintre acțiunile regelui/sfântului – informații suplimentare pe http://en.wikipedia.org/wiki/Ladislaus_I_of_Hungary]

 

 

 

Nu se știe când a fost construită prima capelă – probabil sec. XVII; cea actuală datează din 2012 !
[Situl este unul dintre obiectivele jocului geotrekking – vezi http://geotrekking.plus.ro/]

 

 

 

 

 

În preajma capelei s-a aciuat puzderie de panseluțe-sălbatice (trei-frați-pătați) – Viola tricolor !

 

 

 

 

 

 

Părăsim poiana capelei !

 

 

 

 

Pe drumul marcat (vine din satul Frumoasa) ce încinge (pe sub varf) culmea Muntelui Păgânului … ne prinde ploaia !

 

 

 

 

 

 

Nu doar pe noi !
[Amăreală – Polygala amara]

 

 

 

 

 

 

 

 

[Curpen-de-munte – Clematis alpina]

 

 

 

 

10:00

Lăsăm poteca marcată și suim direct pe vârf !

 

 

 

 

Conform tradiției locale aici ar fi existat o veche cetate, iar mai târziu o capelă unde se adunau catolicii moldoveni – refugiați din Ardeal – cu ocazia unor pelerinaje anuale ce le-au precedat pe cele actuale de la Șumuleu/Miercurea-Ciuc; mai înainte, pelerinii se strângeau pe un vârf vecin, Muntele Frumos. Și pe el, și pe vârful Păgânului ar mai fi rămas ceva urme ale vechilor capele !

 

 

 

 

 

 

Dacă se fac însă ceva … săpături se poate descoperi o geocutie !
[vezi http://geotrekking.plus.ro/muntele-paganul]

 

 

 

 

 

 

 

 

Între timp (!), vremea pare a se mai fi răzbunat, …

 

 

 

 

… iar zările s-au mai limpezit !

 

Dacă doriți să urmăriți aventurile noatre … floristice de pe Vârful Păgânului și a doua parte a drumeției, din Munții Ciucului, executați click aici !