În Subcarpații Vrancei, înconjurând Glodul
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Zona: Platforma Zăbrăuți/Subcarpații Vrancei
Acces auto:
– dinspre Adjud: Se părăsește DN 2/E 85 în satul Domnești, intersecția fiind bine presemnalizată și semnalizată; de aici se continuă pe DJ 205H, care ne va duce întâi în satul/comuna Păunești (6 km). Din centru, drumul cotește brusc, în unghi ascuțit spre stânga, ducându-ne în satul Movilița (9,5 km până la ieșirea din sat). De cum ieșim din Movilița, traversăm pârâul Zăbrăuți, pentru ca după doar jumătate de kilometru să trebuiască să cotim spre dreapta, deasemenea în unghi ascuțit, pentru a ajunge în Fitionești. Având în permanență valea Zăbrăuțului în dreapta vom străbate tot satul, mai puțin cătunul Pisc, pe care îl evităm, neglijând ramura stângă a drumului – oarecum tentantă – care duce la el (la 6 km de la intersecția cu DJ 205H). De aici mai avem de mers doar 1 km ca să ieșim din sat și să … scăpăm de asfalt. Dar după 500 m traversăm un pod peste pârâul Glod, iar după alți 200 m intrăm pe drumul forestier de pe valea Glodului. Un bun loc de parcare îl găsim după un sfert de kilometru.
– dinspre Tișița: se părăsește DN 2 pentru DN 2L urmându-l până în Panciu 13 km. Îl părăsim în intersecția marcată de magazinul Profi, unde cotim spre dreapta și apoi, imediat, la stânga. La oprima intersecție o luăm spre dreapta pe DJ 205H. După 2 km ieșim din Panciu, iar după alți 2 km ajungem la intersecția cu drumul ce duce la Fitionești, direcție semnalizată.
Traseu (18 ianuarie 2024): Fitionești (Gura Glodului) – Valea Glodu [Monument <Ecaterina Teodoroiu>] – Poienile Popii – Dealu Mare – Dealul Primejdiei – Dl. Glodului – Gura Glodului
Caracteristici tehnice:
– durată: 9 h – cu popasuri;
– lungime: cca 17 km;
– denivelare pozitivă absolută: cca 450 m;
– dificultate: ușor
Fotoinformații despre traseu:
De locul (sugerat) unde am parcat avem de mers, pe valea Glodului, 2,75 km …
… până la monumentul închinat Ecaterinei Teodoroiu, …
… care marchează locul unde a fost înmormântată eroina, la 23 august 1917, în 5 iunie 1921 fiind dezhumată, iar osemintele mutate la Târgu Jiu (despre maosoleul de aici, amănunte pe muntesiflori.ro/ecaterina-teodoroiu/). Monumentul de pe valea Glodului s-a ridicat abia în 1983, de către doi localnici, Pătrășcanu Gheorghe și Graur Constantin; de curând, Primăria Fitionești i-a adăugat o placă comemorativă !
Locul în care a fost înmormântată Ecaterina Teodoroiu (și căpitanul Dumitru Morjan) nu pare a coincide cu cel unde se află monumentul, după cum se poate vedea în fotografia realizată la 6 luni de la moartea eroinei. La vremea respectivă, lângă monument, fusese ridicată și o capelă pentru servicii religioase.
După aproape 200 de metri ajungem la o intersecție marcată de prezența unei mici ferme aflată pe ramura din dreapta a drumului.
De aici drumul continuă prin pădurea de pe malul stâng al Glodului ca drum de tractor însă; noi am preferat să rămânem apropiați văii Glodului urmând alte fragmente de drum de tractor, ajungând, după cca 20 de minute, într-o poiană unde ne-am reîntâlnit cu drumul “principal”.
Din poiană, drumul coboară în albia Glodului; noi, odată cu el. O traversăm și suim pe versanul drept al unui mic afluent al Glodului, fără a pierde contactul, vizual, cu acesta, în ciuda unor drumuri de tractor care ne pot ademeni spre stânga.
Nu ne ia o oră să ajungem sus, pe interfluviul Glodu-Zăbrăucioru și apoi, imediat …
… în Poienile Popii ! Nu ne-ar lua prea mult să trecem pe la cele două cruci-monument închinate Ecaterinei Teodoroiu, mai ales dacă nu am făcut-o altădată (http://www.muntesiflori.ro/zabraucior/). Cum crucea din dreapta imaginii se află la marginea drumului de pe culmea Glodu-Șușița vom continua traseul urmându-l spre nord-vest; cum vom face și dacă nu trecem pe la monumente.
Vom merge circa o oră prin pădurea rară, pe drumul așternut pe culmea cvaziorizontală a interfluviului; tot spre nord-vest !
… până ce drumul ne e … barat de o poiană de formă perfect dreptunghiulară, unde schimbăm direcția cu 90 de grade spre dreapta.
Ieșim din poiană prin colțul său nord-vestic, …
… drumul bun pe care îl urmăm ducându-ne până într-o poieniță de unde schimbăm din nou direcția cu 90 de grade, îndreptându-ne spre sud-est, înscriindu-ne în acest fel pe coama interfluviului Glod-Zăbrăuți. Drumul, bine conturat de pe interfluviu, se curbează ușor spre est; …
… până la o intersecție importantă, … prin consecințele pe care le-a produs: din intersecție, direcția corectă este același est. Din păcate, noi am ales direcția sud, …
… ceea ce ne-a costat un ocol, nu neapărat foarte lung, ci, mai ales, denivelat, căci ne-am “rătăcit” între doi afluenți ai Glodului, trebuind să coborâm în albia unuia pentru a reprinde muchia interfluviului Glodu-Zăbrăuți …
… !
Cale de o oră și jumătate ținem strict direcția sud-est, doar prin pădure, …
… până ce ieșim deasupra unor loturi cu vii și livezi ce acoperă versantul stâng al Glodului. După jumătate de oră …
… un drum despletit în mai multe fire ravenate ne coboară la gura Glodului !
Un articol dedicat prezentării tuturor monumentelor închinate Ecaterinei Teodoroiu este accesibil aici: http://www.muntesiflori.ro/ wecaterina-teodoroiu/ !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !