Lacuri de alunecare în Munții Trotușului

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

În contextul unei abordări exclusiv informativ-turistice, vom da sintagmei ”Munţii Trotuşului” conotaţii mai ample, incluzând, pe lângă munţi, dealurile subcarpatice adiacente ce bordează Valea Trotuşului şi din care acesta îşi culege apele, precum şi unităţile muntoase sau deluroase imediat de dincolo de cumpenele de ape ale Trotuşului.

Prolegomene: alunecările de teren

Pe scurt, alunecările de teren  sunt deplasări gravitaţionale ale unei mase de rocă compactă, material detritic, pământ de-a lungul unei pante.
Alunecările sunt clasificate pe baza materialului implicat (strate de rocă, detritus, pământ, noroi) şi după tipul de deplasare: căderi, rostogoliri de blocuri sau de fragmente mici de piatră detaşate de pe faţa stâncilor, alunecări, curgeri şi dispersări. Alunecările de suprafaţă  implică doar stratul de pământ superficial şi cuvertura de sol, în timp ce  alunecările localizate la adâncime antrenează şi mase de rocă din profunzime. Volumul alunecării poate varia de la câteva zeci de metri cubi până la câţiva kilometri cubi de materie, în cazul alunecărilor gigantice. Viteza de alunecare se înscrie între limite de la câţiva centimetri pe an, pentru alunecările de pământ lente, pâna la zece km pe oră, pentru cele rapide care sunt şi cele mai distrugătoare. În ce priveşte starea de  activitate sau de deplasare curentă, alunecările de pământ se clasifică în: active, latente (potenţial reactivabile), inactive (adesea relicte sau fosile).

Cauzele alunecărilor de teren pot fi mai multe, fiind corelate cu instabilitatea din interiorul pantelor, în timp ce factorul declanşator este evenimentul singular care, în final, iniţiază alunecarea şi care poate fi determinat abia după ce aceasta s-a petrecut. Cauzele alunecărilor pot fi legate de proprietăţile terenului, ale patului de rocă şi ale solului, dar şi de condiţii de mediu, care pot fi, după natura lor:

– geologice, reprezentând: materii dezagregate sau forfecate, materii articulate sau  fisurate, discontinuităţi orientate advers, contraste de permeabilitate, materii contrastante;
– morfologice, precum: unghiul pantei, gradul de încărcare a pantei;
– fizice: activitatea seismică, erupţiile vulcanice, precipitaţiile prelungite, ploile intense, topirile rapide ale zăpezii, scăderea rapidă a nivelului apei, schimbări de nivel al pânzei freatice, presiunea apei în porii solului, infiltrările/scurgerile de suprafaţă, alternanţa dezgheţ-îngheţ, eroziunea: fluvială, a valurilor, a marginilor laterale, a solului;
– antropice: escavările, forările, schimbarea modului de utilizare a terenurilor, mineritul, exploatarea prin cariere, vibraţiile produse de explozii, aducţiunile de apă, funcţionarea instalaţiilor de teren, despăduririle, modificarea vegetaţiei, utilizarea structurii solului, poluarea.

În majoritatea cazurilor, principalul factor declaşantor al alunecărilor de teren îl constituie ploile puternice, scurte, dar şi cele uşoare şi prelungite. Ploile contribuie la creşterea presiunii  apei în porii din sol; iar când panta se îmbibă cu apă, presiunea lichidului conduce la flotabilitatea maselor, reducându-le  rezistenţa la deplasare.

Alunecările sunt hazarde majore ce se produc, cel mai adesea, în regiunile  montane şi de deal, precum şi în zonele râurilor cu maluri abrupte şi litorale.

De multe ori, în urma alunecărilor  pot rezulta baraje naturale care blochează cursul râurilor, în spatele acestora formându-se lacuri. Aceste baraje naturale cauzează astfel producerea inundaţiilor în amonte şi, subsecvent, prin apariţia unor breşe în baraj produse de presiunea apei din lac, generează inundaţii fulgerătoare sau curgeri de material detritic în aval.
Pe lângă distrugerile provocate amenajărilor antropice, alunecările pot infesta şi solul cu diferite substanţe provenite din afectarea minelor sau a câmpurilor de petrol.

În Munţii Trotuşului au apărut, de-a lungul timpului, numeroase lacuri, mai mari sau mai mici, în urma unor alunecări de teren ai căror factori declaşantori au fost fie ploile abundente, fie cutremurele. Cauzele sunt atât de natură geologică şi fizică, cât şi de natură umană, precum defrişările, folosirea inadecvată a solului, foraje la mare adâncime etc.

Lacurile de alunecare

În categoria <lacuri de alunecare> le includem pe cele a căror cauză principală de formare o reprezintă alunecările de teren; acestea le pot provoca apariţia prin două modalităţi generice:
– valul de alunecare glisat în albia unui râu creează un baraj care îi blochează cursul, dând naştere unui lac de baraj natural;
– apele provenite de la de la izvoare, pâraie (preexistente sau eliberate în urma ruperii pânzei freatice) ori precipitaţii se acumulează în cuvete sau alveole  de pe trepte relativ orizontale ale solului, rezultate în urma alunecării, apărând  astfel aşa-numitele lacuri pe trepte de alunecare.
Acestea din urmă sunt mult mai numeroase, dacă includem printre ele multele lăculeţe/bălţi mai mult sau mai puţin temporare, formate adesea pe trepte de alunecare succesive sau în mici cuvete prinse între valuri minore de alunecare şi a căror existenţă e legată direct de regimul pluviometric. Însă lacurile alimentate substanţial din izvoare permanente şi care au emisari cu debite comparabile cu cele ale alimentării pot dăinui mult timp, dacă alunecările cauzatoare s-au stabilizat şi dacă procesele de colmatare, din diverse motive, sunt lente.

Structura şi morfologia reliefului sunt particularităţi care, în general, conduc la o oarecare diversitate a acestor tipuri de lacuri, din punctul de vedere al caracteristicilor morfometrice, al duratei de viaţă, al aspectelor de ordin biologic etc. Aceste specificităţi vor reieşi, sperăm, într-o măsură corespunzătoare aşteptărilor, şi din descrierile sumare ale lacurior de alunecare din munţii Trotuşului vizitate de noi.

I. Lacuri de baraj natural

Documentându-ne asupra subiectului în cauză, am constat că majoritatea articolelor/lucrărilor se referă la doar două exemple devenite clasice: Lacul Roşu – pe merit, şi Lacul Bolătău care însă, din cauza colmatării, s-a tot micşorat, ajungând la dimensiunile unei bălţi de câţiva metri pătraţi, remanentă doar în anii mai puţin secetoşi.
Deşi, deja de o vreme, este deţinătorul recordului naţional în ce priveşte suprafaţa ocupată, Lacul Cuejdel este amintit, pe ici-colo, doar ca atracţie turistică, fiind cunoscut mai ales de cei din zonă. Lacul fără Nume şi Lacul Verde de pe pârâul Lepşa, dispărut între timp, sunt consemnate totuşi în câteva lucrări turistice cu tiraj de masă, dar editate cu ani buni în urmă. În fine, în două-trei articole sau doar notiţe, publicate pe Internet relativ recent, se vorbeşte despre lacurile Agăş, Palcău şi Condratu. Celelate lacuri pe care le descriem sunt cunoscute doar de către localnici, iar noi ne-am făcut o datorie de onoare să le scoatem la lumină din ascunzişurile lor, unele din chiar … inima pădurii, şi să le prezentăm în premieră, în speranţa că se vor găsi destui curioşi, interesaţi să le cunoască şi, eventual, să aprofundeze subiectul şi dintr-un punct de vedere ceva mai ştiinţific.

Deşi ne-am concentrat căutările asupra zonei noastre de interes, Munţii Trotuşului, suntem convinşi că nu doar aici sau numai în Carpaţii Orientali se pot naşte asemenea lacuri.
Acest articol ar putea să fie privit, şi din acest motiv, ca un imbold, pentru deţinătorii de informaţii privitoare la existenţa altor lacuri de baraj natural, să le facă publice!

Lacuri de baraj natural din Munții Trotușului (și vecinii) – opis
[Executând click aici, accesați un articol cu descrierea lacurilor de baraj natural din cuprinsul opisului;
executând click pe numerele dintre paranteze, accesați articole cu informații despre lacul respectiv !]

Nr.	Lacul	Subunitatea montană	Bazinul hidrografic	Localitatea de acces
Munții Berzunți și munceii lor subcarpatici
1.	Lacul cu Boglari (1)	Subcarpații Tazlăului	Secătura>Strâmba>Tazlău>Trotuș	Berești-Tazlău/BC

 

Munții Ciucului
1.	Bălătăul Ciutelor	Muntele Cărunta	Crăciunoaia>Șușău>Trotuș	Preluci/Agăș/BC
2.	Lacul Filigeni	Obcina Lapoșului	Șupănelu>Șupanu>Trotuș	Comănești/BC

 

Munții Hășmaș
1.	Lacul Roșu	Suhard	Bicaz>Bistrița	Lacul Roșu

 

Munții Nemira
1.	Fostul Lac Bălătău (Bolătău)	Plaiul Ruget-Dl. Mare	Pârâul Negru>Uz>Trotuș	Sălătruc/Dărmănești/BC
2.	Lacul temporar de la Dofteana	Plaiul Ciunget-Steja	Dofteana>Trotuș	Dofteana/BC

 

Munții Tarcăului
1.	Lacul Agăș	Preluca Tâlharului	Agăș>Trotuș	Agăș/BC
2.	Lacul Toplița	Runcu Stânelor	Toplița>Tazlăul Sărat>Tazlău	Zemeș/BC
3.	Lacul Iapa	Goșmanu	Iapa>Bistrița	Negulești/Piatra Șoimului/NT

 

Munții și Subcarpații Vrancei
1.	Lacul Condratu	Condratu	Tișița Mică>Putna>Siret	Greșu/Tulnici/VN
2.	Lacul Fără Nume (Negru)	Pietrele Albe-Frumoasele	Zăbala>Putna	Brădăcești/Nereju/VN
3.	Lacul de pe Palcău	Zboina Frumoasă	Palcău>Zăbala	Brădăcești
4.	Lacul Slănic	Furu	Slănic>Buzău	Terca/Lopătari/BZ
5.	Fostul Lac Verde	Macradeu	Lepșa>Putna	Lepșa/Tulnici/VN

 

Culmea Pietricica și ceilalți subcarpați ai Moldovei
1.	Lacul Mirăuții	Culmea Pietricica	Trotuș	Slobozia/Onești/BC
2.	Balta Călugărei	Culmea Pietricica	Tazlău	Gura Văii/BC

 

Munții Stânișoara
1.	Lacul Cuejdel (Crucii)	CulmeaTarnițele	Cuejdel>Cuejdiu>Bistrița	Cuejdiu/Gârcina/NT

 

II. Lacuri pe trepte de alunecare din Munții Trotușului (și vecinii) – opis
[Executând click pe numerele dintre paranteze, accesați articole cu informații despre lacul respectiv !]

 

Nr.	Lacul	Subunitatea montană	Bazinul hidrografic	Localitatea de acces
Munții Berzunți și munceii lor subcarpatici
1.	Balta Boian	Dl. Boian	La Verșești>Strâmba>Tazlău	Berești-Tazlău/BC
2.	Lacul de la Verșești	Dl. Stejarii Mândrii	Verșești>Tazlău	Verșești/Sănduleni/BC
3.	Balta Verde	Dl. Stroești	Șipotele>Strâmba	Berești-Tazlău
4.	Lacul cu Arini	Dl. Stroești	P. lui Gheorghiță>Cernu>Tazlău	Berești-Tazlău
5.	Iazurile de la Cernu	Dl. Gruiu	Cheșchi>Păltiniș>Cernu	Cernu/Poduri/BC
6.	Lacul Tarnița	Vf. Tarnița	Tarnița>Trotuș	Vermești/Comănești/BC
7.	Balta de lângă Lac	Vf. Tarnița	Tarnița	Vermești
8.	Balta Ascunsă	Vf. Tarnița	Tarnița	Vermești
9.	Balta Seacă	Vf. Tarnița	Tarnița	Vermești
10.	Lacul de lângă Drum	Plaiul Priporului	Valea Șoșii>Cernu	Valea Șoșii/Poduri
11.	Lacul de la Șipot	Dl. Popii	Șipot>Halda>Trotuș	Vermești
12.	Lacul Pufu	Piatra Pufului	Groapa lui Crăciunel>Trotuș	Plopu/Dărmănești/BC
13.	Lacul lui Pricoche	Muchia Poienii Stânei	Conți>Hemeiuș>Trotuș	Păgubeni/Dărmănești
14.	Balta lui Moțoc	Piciorul Stânelor	P. Rupturilor>P. Cărămizilor>Trotuș	Păgubeni
15.	Balta Mare de sub Stejari	Dl. Chicerei	Ursu>Larga>Trotuș	Larga/Dofteana/BC
16.	Balta Mică de sub Stejari	Dl. Chicerei	Ursu	Larga
17.	Lacul din Poiana Vacii	Vf. Măgura	Cucuieți>Trotuș	Cucuieți/Dofteana
18.	Lacul cu Arini	Plaiul Bolțunu	Chicera>Mihălci>Bârsănești>Tazlău	Bârsănești/BC
19.	Lacul Brătești	Dl. Osoiu	Caraclău>Trotuș	Brătești/Bârsănești
20.	Balta Mare din Livadă	Dl. Osoiu	Caraclău	Brătești
21.	Balta Mică din Livadă	Dl. Osoiu	Caraclău	Brătești
22.	Balta de Sus	Dl. Bourul	Vâlcele>Trotuș	Vâlcele/Târgu Ocna/BC
23.	Balta de Mijloc	Dl. Bourul	Vâlcele	Vâlcele
24.	Balta de Jos	Dl. Bourul	Vâlcele	Vâlcele
25.	Balta de lângă Gard	Dl. Bourul	Vâlcele	Vâlcele
26.	Balta de la Sondă	Dl. Bourul	Vâlcele	Vâlcele
27.	Balta din Drumul Oilor	Dl. Grebleșu	Vâlcele	Vâlcele
28.	Lacul cu Stuf	Dl. Grebleșu	Vâlcele	Vâlcele
29.	Lacul Ciocârla	Dl. Stupinei	Găleanu	Târgu Ocna
30.	Lacul Găleanului	Dl. Gălean	Găleanu	Târgu Ocna
31.	Lacul de la Stupină	Dl. Stupinei	Vâlcele	Vâlcele
32.	Lacul Mare de la Baraj	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
33.	Lacul Mic de la Baraj	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
34.	Balta de la Salcâmul Bolnav	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
35.	Balta de la Izvor	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
36.	Lacul Mare	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
37.	Balta cu Piatră	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
38.	Balta Rotundă	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
39.	Balta Murdară	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
40.	Lacul Sec Mare	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
41.	Lacul Sec Mic	Dl. Fețele Târgului	Vâlcele	Vâlcele
42.	Balta Harapului	Dl. Muncel	Vâlcele	Vâlcele
43.	Balta Roșie	Dl. Mătăsaru	Tazlău	Brătila/Helegiu/BC
44.	Balta Mătăsaru	Dl. Mătăsaru	Cafa>Tazlău	Brătila
45.	Balta Slobozia	Dl. Perchiu	Trotuș	Slobozia/Onești
46.	Lăculețul dintre Cioate	Dl. Țâcău	Țicău>Cernu>Tazlău	Tescani/Berești-Tazlău/BC

Localizarea, imagini cu ele, descrieri pentru lacurile din Munții Berzunți, aici !

 

Munții Ciucului
1.	Lacul Șolintaru (1), (2)	Mt. Șolintaru	Ciobănuș/Trotuș	Caralița/Ciobănuș/Asău/BC

 

Munții Nemira
1, 2.	Bălțile Nemirei (1), (2), (3)	Nemira Mare	Pârâul Negru	Sălătruc
	-Mică
	-Mare
3.	Lacul de la Ariniș (1)	Plaiul Ciunget-Steja	Strigoaia (Caprelor)>Dofteana	Ștefan-Vodă/Dofteana
4.	Lacul din Poiana Ciungii Tulei	Dl. Ciungii Tulei	Dofteana	Bogata/Dofteana
5.	Lacul Păcuriței	Dl. Mare	Dofteana	Dofteana

 

Munții Tarcăului
1.	Lacul Foroja (1) (2)	Preluca Tâlharului	Agăș>Trotuș	Agăș/BC
2.	Lacul Asău (Osoi, Sâmbeteanu) (1), (2), (3)	Preluca Tâlharului	Asău>Trotuș	Asău/BC
3-5.	Lacurile Stirigoiului (1)	Runcu Stânelor	Asău	Păltiniș/Asău
	– Stirigoiul Mic
	– Stirigoiul Roșu
	– Stirigoiul din Drum
6-9.	Lacurile Șantei (1), (2)	Runcu Stânelor	Șanta>Asău	Apa Asău/Asău
	– cu Rugină
	– Nou
	– Șanta
	– Șanta Mare
10.	Lacul Veselaru (1), (2), (3)	Intrefluviul Nechit-Iapa	Iapa>Bistrița	Luminiș/Piatra Șoimului
11.	Lacul de la Petricheni (1)	Locul lui Stan	Bolovăniș>Trotuș	Bolovăniș/Ghimeș-Făget/BC
12, 13.	Bălțile Uturei (1)	Utura Mare	Pustiul>Solonț>Tazlăul Sărat>Tazlău	Solonț/BC
	– Pustia Mică
	– Pustia Mare
14.	Balta cu Chioșc	Tașbuga	Ormeniș>Trotuș	Văsiești/Moinești/BC
15.	Lacul Modârzău (Runcu, Boiereasca ?) (1)	Munceii Uture	Tazlăul Sărat	Zemeș/BC

16.

Balta Piatra Crăpată (1)

Munceii Uture

Tazlăul Sărat

Zemeș

 

Munții și Subcarpații Vrancei
1-6.	Lacurile Stânișoarei (1), (2)	Stânișoara		Oituz/Brețcu/CV
	– de la Păstrăvărie		Oituz>Trotuș
	– de pe Drumul Lateral		Oituz
	– Porcilor		Oituz
	– de pe Culme		Lepșa
	– din Groapă		Cașin>Trotuș
	– Secului		Oituz
7-10.	Lacurile de la Varnița (1)	Dl. Momâia		Varnița/Străoane/VN
	– Tutovanului (Moțoc)		Șușița>Siret
	– de Sus		Șușița
	– Balta Puturoasă		Șușița
	– de sub Rupturi		Vizantea>Siret
11-13.	Lacurile de la Buciumi	Dl. Buciumi/Dealurile Oușorului	Buciumi>Cașin	Buciumi/BC
	– Balta Buciumi
	– Balta de la Stadion
	– Iazul din Livadă
14, 15.	Lacurile de la Bogdana (1)	Dealurile Oușorului	Bogdana	Bogdana/Ștefan cel Mare
	– Balta cu Bizami (de la Cișmele ?)
	– Lacul Codrilor
16.	Iazul Negoiești	Valea Trotușului	Trotuș	Negoiești/Ștefan cel Mare
17, 18.	Lacurile de la Bâlca	Dealurile Oușorului	Bâlca>Trotuș	Bâlca/Coțofănești/BC
	– cu Lozii
	– de sub Înaltă
19, 20.	Lacurile Gârbovanei	Dealurile Oușorului		Gârbovana/Ștefan cel Mare
	– de la Poiana lui Dumnezeu		Podul>Trotuș
	– Verde		Gârbovana>Trotuș
21, 22.	Lacurile de la Căiuți (1)		Trotuș	Căiuți
	– Balta de la Căiuți (Cocoare ?) (2)	Dealurile Oușorului
	– Balta Râioasa	Valea Trotușului
23-25.	Lacurile Beleleu (1)	Platforma Zăbrăuți		Trotușanu/Movilița/VN
	– Beleleu		Caregna>Trotuș
	– cu Șovar
	– Bătrân		Zăbrăuți>Siret
26.	Lacul de sub Clăbuc	Culmea Clăbuc-Zboina Neagră	Lepșa	Scutaru/Mânăstirea Cașin/BC
27.	Lacul cu Pești (1)	Dealurile Oușorului	Mohara>Popeni>Trotuș	Blidari/Căiuți/BC
28.	Lacul Cârja (1)	Dl. Cârja/Dealurile Oușorului	Valea Rea>Cașin	Cașin
29.	Lacul Palcăul de Sus (1)	Zboina Frumoasă	Palcău	Brădăcești
30.	Lacul Verde	Zboina Neagră	Chiua Mică	Soveja/VN
31.	Lacul de la Focul Viu			Andreiașu de Sus/VN
32-36.	Lacurile de la Vintileasca	Muntioru	Râmnic	Cerbu/Jitia/VN
	– Fără Fund (Mare, de pe Plai, Vintileasca)
	– lui Giurgiu (Cerbu)
	– La Cruce
	– de la Buduroi
	– Mirică
37.	Lacul Purcelu	Furu	Râmnic	Vintileasca/VN
38.	Lacul din Poiana Mașinii	Furu	Râmnic	Vintileasca
39.	Lacul Negru	Dl. Negru-Tichertu	Năruja	Brădetu/Nistorești/VN

 

Culmea Pietricica și ceilalți subcarpați ai Moldovei
Culmea Pietricica
I. Dealul Baraboi
1.	Lacul lui Murariu	Dl. Scaunele	Baicului>Nichizelu>Nechit>Bistrița	Rediu/NT
II. Culmea Principală
1.	Lacul Sărat	Dl. Căpățâna	Slatina>Trebeș>Bistrița	Luncani/Mărgineni/BC
2.	Iazul de la Helegiu	Dl. Stafia	Tazlău	Helegiu/BC
3.	Iazul Delenilor	Dl. Delenilor	Tazlău	Helegiu
4.	Heleșteul Brătila	Dl. Heleșteului	Tazlău	Brătila/Helegiu
5.	Balta din Cot	Dl. Heleșteului	Tazlău	Brătila
6.	Lacul Slobozia	Dl. Chiorului	Tazlău	Slobozia/Onești/BC
7.	Balta Seacă de Sus	Dl. Chiorului	Tazlău	Slobozia
8.	Balta Călugăra	Dl. Apărătoarea	Călugăra>Trotuș	Slobozia
9.	Balta Seacă de pe Călugăra	Dl. Apărătoarea	Călugăra	Slobozia
10.	Iazul Parava	Dl. Chișcanilor	Parava>Siret	Parava/BC
11.	Balta de Jos	Dl. Chișcanilor	Parava	Parava
12.	Balta de Sus	Dl. Chișcanilor	Parava	Parava
13.	Balta de lângă Drum	Dl. Drăgușanilor	Parava	Parava
14.	Iazul Boieru	Dl. Paravei	Parava	Parava
15.	Iazul Boca	Dl. Răzdăvan	Căprianu>Răcăciuni>Siret	Dumbrăveni/Fundu Răcăciuni/Răcăciuni/BC
16.	Balta din Drum	Dl. Răzdăvan	Căprianu	Dumbrăveni
17.	Balta de Vizavi	Dl. Fălcilor	Tisa>Căprianu	Capăta/Gura Văii/BC
18.	Lacul de la Stână	Dl. Sloi	Cleja>Siret	Cleja/BC
19.	Lacul de la Fosta Sondă Valea Rea	Dl. Stănii	Valea Rea>Tazlău	Livezi/BC
III. Platforma Păncești
1.	Lacul fără Fund	Dl. Chicerei	Trotuș	Pătrășcani/Gura Văii/BC
2.	Lacul Lung	Dl. Chicerei	Trotuș	Pătrășcani
3.	Iazul Mic	Dl. Chicerei	Trotuș	Pătrășcani
4.	Lacul de la Stână	Dl. Poiana Părului	Trotuș	Pătrășcani
5.	Lacul de la Curte	Dl. Poiana Părului	Trotuș	Pătrășcani
6.	Lacul Sec de la Curte	Dl. Poiana Părului	Trotuș	Pătrășcani
7.	Balta de la Ungurașu	Dl. Ungurașu	P Mâței.>Corbu>Trotuș	Motocești/Gura Văii/BC
8.	Balta Seacă de la Ungurașu	Dl. Ungurașu	P. Mâței	Motocești
9.	Balta de la Stâna Păltinata	Dl. Ungurașu	Păltinata>P. Mare>Trotuș	Păltinata/Gura Văii
10.	Lacul din Pădure	Dl. Bălănelu	Păltinata	Dumbrava/Gura Văii
11.	Lacul din Fâneață	Dl. Bălănelu	Păltinata	Dumbrava
12.	Balta fară Fund	Dl. Bălănelu	Păltinata	Dumbrava
13.	Iazul Frumos	Dl. Gropilor	Siliștea>P. Mare	Dumbrava
14.	Balta Mare a Bălănelului	Dl. Bălănelu	P. Drăgușanilor>Siret	Dumbrava
15.	Balta Mică a Bălănelului	Dl. Bălănelu	P. Drăgușanilor	Dumbrava
16.	Balta Orbeni	Dl. Drăgușanilor și Orbenilor	P. Orbenilor	Orbeni/BC
17.	Lacul Drăgușani	Dl. Piscu Mare	P. Drăgușanilor	Schit/Drăgușani/Parava
18.	Lacul Durnoi	Dl. Mijei	P. Fetii>Trotuș	Viișoara/Ștefan cel Mare/BC
19.	Balta de La Lacuri	Dl. Făgetului	P. Corbului>Trotuș	Viișoara
20.	Balta de lângă Drum	Dl. Stânii	Heltiu>Trotuș	Heltiu/Căiuți/BC
21.	Iazul Vechi	Dl. Stânii	Heltiu	Heltiu
22.	Iazul Nou	Dl. Stânii	Heltiu	Heltiu
23.	Lacul cu Lozii	Dl. Stânii	Pietrosu>Trotuiș	Heltiu
24.	Balta Boiștea	Dl. Pietroasa	Trotuș	Boiștea de Sus/Căiuți
25.	Lacul Andreoaiei	Dl. Pietroasa	Trotuș	Boiștea de Sus
26.	Fostul lac cu Lozii	Dl. La Lac	Conțești>Siret	Conțești/Sascut/BC
27.	Fostul lac de la Movilă	Dl. Poiana Lungă	Conțești	Urechești/BC

 

Localizarea, imagini cu ele, descrieri pentru lacurile de pe Culmea Pietricica, aici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !