Lacuri pe Culmea Pietricica. Platforma Păncești

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Pentru a citi descrierile și a vedea fotografiile celelalte lacuri de pe Culmea Pietricica (de pe Dealurile Baraboiului și de pe Culmea Principală), executați click aici !

 

 

 

 

 

 

 

III. Platforma Păncești

 

 

 

 

 

 

 

 

I. Lacuri de baraj natural

1. Lacul Mirăuții (46.252284N; 26.862760E, 219 m alt.)
Mirăuța sau Valea Rece este un părăiaș ce străbate, de la micul evantai de izvoare ce adăpostește satul Motocești/Gura Văii/BC până la vărsarea sa în Trotuș, în doar 3 km, o zonă frământată de mici alunecări și pornituri. În debutul treimii aval, un mic val de alunecare i-a barat firul anemic, formând acest mic lac de baraj natural care, în zilele sale bune (a se citi … ploioase), poate atinge 40 m lungime şi 10 m lăţime; …

 

… în mod obişnuit rămâne la dimensiuni… mini (5 m x 2 m x 0,5 m).

 

 

 

 

 

 

 

II. Lacuri pe trepte de alunecare

2. Lacul Fără Fund (46.254615N, 26.854887E, 212 m alt.)
Este situat într-o alveolă a solului rezultată în urma alunecărilor și în care s-a adunat şi continuă să se adune apa unui izvor subteran, al cărui debit este comparabil cu evaporaţia şi cu infiltrările laterale, lacul neavând un emisar de suprafaţă.

 

 

Este o prezenţă insolită, prin izolare şi pitoresc, fiind un lac în adevăratul sens al cuvântului. Este înconjurat de vegetaţia lacustră specifică: stuf, papură, răchită. Are o formă circulară cu diametrul de circa 40 m şi, totuşi, un … fund aflat la 1,5-2 m de suprafaţă.

 

 

 

În legătură cu Lacul Fără Fund printre localnici circulă o legendă, conform căreia, la nunta nedorită (de sat, de părinţi, de un alt pretendent ?) a Ilenei lui Sighii cu Sigismund din Covasna, când alaiul de nuntă, carele cu zestre şi turmele de vite  au părăsit casa miresei, s-a pornit o ploaie grozavă ce a făcut pământurile să o ia din loc şi să se scufunde; în gaura formată au fost traşi de apă cu toţii: miri şi nuntaşi. După ce s-a terminat potopul, localnicii au putut vedea un lac cu oglinda cristalină şi care, sigur, era fără fund, de vreme ce înghiţise atâta amar de lume.

2. Lacul Lung/Balta lui Iorgu (46.252129N, 26.856792E, 198 m)
Numit cândva Balta lui Iorgu, Lacul Lung, pe când era cu adevărat lac, avea cca 150 m lungime şi 25 m laţime. S-a format într-o cuvetă structurală ivită în urma unor foarte vechi alunecări, ale căror urme se văd pe versantul dealului (spre nord) sub care se află, unde se pot observa câteva trepte superioare ale alunecării.

 

Este aproape colmatat şi secat, iar cele două-trei ochiuri de apă mocirlită abia se mai zăresc prin desişul  de stuf şi papură care a împânzit lacul. Poate că în sezoane mai ploioase să mai adune ceva apă pentru a-şi justifica, cât de cât, numele de lac.

 

 

 

 

Pe una dintre treptele alunecării care a generat aparișia Lacului Lung, mai există urmele unei foste bălţi, la rândul ei, colmatată şi invadată de stuf.

 

 

 

 

 

Dealul în care sunt cantonate Lacul Fără Fund și cel Lung, numit Dealul Motoceștilor sau al Chicerei formează versantul drept al Mirăuții. Aproape de vărsarea pârâiașului în Trotuș se află …

… 3. Iazul Mic (46.248566N, 26.860476E, 181 m alt.) …
… pe suprafaţa căruia, de 6 m x 4 m și înconjurată de stuf şi papură, plutesc nuferi.

 

 

 

 

Pe versantul stâng al Mirăuții – Dealul Poiana Părului -, aproape de baza sa, sunt cantonate încă trei mici lacuri:

4. Balta de la Stână (46.248952N, 26.864663E, 216 m alt.)
Este, cu adevărat, o baltă cu diametrul ochiului de apă de 20-40 m (în funcţie de regimul pluviometric), alimentată de un izvoraş firav şi înconjurată de o vegetaţie pipernicită (mâncată de oile de la stâna din apropiere) ce zace pe fundul unei mici depresiuni sub formă de covată, generată de alunecări şi eroziune.

 

5. Lacul de la Curte (46.246251N, 26.869115E, 229 m alt.)
Aflat la cca 500 m, spre est de Balta de la Stână, cantonat într-o alveolă largă, la poala unui versant, s-a ivit în urma alunecărilor de teren  şi a eroziuni. Lacul se alimentează dintr-un izvor subteran de la baza versantului, al cărui debit este echilibrat de evaporaţie.

 

 

Vegetaţia lacustră (stuf, papură) e concentrată în zona izvorului, unde şi adâncimea pare a fi cea maximă (probabil spre 1 m), oglinda (45 m x 20 m) fiindu-i … împăienjenită de plante plutitoare.

 

 

 

 

Şiroirile produse pe versanţii dimprejur sunt dirijate spre cuveta lacului, dar şi spre o alta, geamănă, în general seacă, a …

… 6. Lacului Sec de la Curte (46.246485N, 26.868425E, 229 m alt.), …
… de care Lacul de la Curte e despărţit printr-un val de pământ creat în urma amenajării sale. Localnicii povestesc că fundul lacului/lacurilor era pavat cu piatră pe când curtea boierească se afla pe deluşorul ce le domină. Şi de Lacul de la Curte se leagă o poveste locală: prin secolul al 18-lea, clopotul bisericii din sat ar fi fost ascuns câteva zeci de ani pe fundul său, pentru a nu cădea pradă tătarilor.

Un fotoreportaj care descrie un traseu ce trece pe la aceste 7 lacuri se poate accesa aici !

Morfologic, Dealul Poiana Părului, se racordează Dealului Ungurașu, pe al cărui versant estic se află …

… 7. Balta de la Ungurașu (46.263957N, 26.885031E, 324 m alt.) …
… care este un mic lac format pe treapta inferioară a unei alunecări ce a interceptat un izvor destul de consistent ca debit, din moment ce fiinţează “dintotdeauna”, cum spun localnicii, care mai vin duminicile ”să dea la peşte”, deorece, cu ani în urmă, au populat-o cu caras. De formă elipsoidală, are axele de 30 şi 20 m, iar adâncimea, poate, ceva peste 1 m. Vegetaţia puţină – câteva pâlcuri de papură şi o răchită – este concentrată pe laturile dinspre amonte, acolo pe unde are loc împrospătarea apei, prin izvoare subterane şi prin curgerile torenţiale de suprafaţă. Nu are emisar, evaporaţia fiind singurul factor de echilibrare a debitului; în perioadele secetoase, acesta scade considerabil, lăculeţul rămânând, poate, singura sursă de apă din zonă pentru animalele aflate la păşunat.

Pe o treaptă superioară a alunecării a mai existat o baltă, acum seacă, activată doar în perioadele cu regim pluviometric bogat. Se pare că într-o cuvetă alăturată celei în care este cantonată Balta de la Ungurașu ar mai fi una cvasiseacă, pe care noi n-am văzut-o:

 

 

 

 

8. Balta Seacă de la Ungurașu (46.264463N, 26.885130E, 328 m alt.) !

 

 

 

 

 

Ceva mai sus pe Dealul Ungurașu, pe treptele unei alte alunecări pot fi văzute alte câteva bălți cvasiseci sau cu apă puțină adunată din izvoare superficiale sau din precipitații.

 

 

 

 

 

9. Balta de la Stâna Păltinata (46.277035N, 26.901727E, 444 m alt.)
Dincolo de alunecarea “descrisă” mai sus se află o veche stână, a Păltinatei. La marginea pădurii de deasupra ei, la cca 50 m în interiorul pădurii, se află această interesantă baltă cu apă permanentă, de formă circulară şi cu o insulă în mijloc pe care se răsfaţă un grup de răchite; pe suprafaţa apei, al cărei nivel depinde esenţial de regimul pluviometric, se întinde, permanent, o cuvertură verde-crud de lintiţă.

 

10. Fostul Lac din Pădure (46.294053N, 26.904104E, 405 m)
Sub culmea principală a Pietricicăi, numită aici Dealul Bălănelu, atât pe versantul sudic, cât și pe cel nordic au ființat/ființează, din vremuri de demult, 4 lacuri importante ca dimensiuni. Acesta este unul dintre cele “foste”. Cu dimensiunile de 100 m x 50 m este acum doar un fund de lac acoperit în totalitate de rogozuri şi încă mustind de apă.

 

11. Fostul Lac din Fâneață (46.296472N, 26.903954E, 393 m alt.)
La o distanță de doar 150 m de Fostul Lac din Pădure, spre vest, descoperim acest … alt fund de lac, de dimensiuni ceva mai mari (200 m x 65 m), deasemenea cucerit de rogozuri şi stuf, dar fără pic de apă la data vizitării salei.

Accesul la aceste două foste lacuri, precum și la celelalte 3 anterioare, dar și la următoarele 3 este descris aici !

 

12. Balta fără Fund (46.30010N; 26.899403E, 370 m alt.)
Rămânând pe fața sudică a Pietricicăi, ceva mai jos, de cele două foste lacuri descrise anterior, se află acest pitoresc lac cu oglinda cvasidreptunghiulară (40 m x 30 m) și a cărui adâncime (actuală) o evaluăm a fi sub 2 m. Balta este alimentată de un izvor aerian permanent.

 

 

În ultimii ani a tot pierdut din apă, probabil, prin infiltraţii. În urma puternicelor inundaţii petrecute în anul 2005, s-a năruit o parte din contrapanta  în spatele căreia se adăposteşte, suprafaţa şi nivelul, restrângându-i-se drastic. S-a construit, din fericire, un mic baraj de ciment, obturându-se breşa formată, şi, astfel, lacul se menţine în viaţă.

 

 

Aflându-se într-o zonă izolată, oarecum, de lume, raţele  sălbatice găsesc aici liniştea necesară, probabil, chiar şi pentru cuibărit (lucru ce rămâne de verificat).

 

 

 

 

 

În aceeași zonă – pe versantul sudic al Pietricicăi, deci – există un număr impresionant de mici iazuri și/sau bălți cu mai mult sau mai puțină apă, dintre care nu am vizitat decât unul singur:

13. Iazul Frumos (46.318458N, 26.877764E, 385 m alt.)
Cuveta de doar 20 m x 10 m, înconjurată de sălcii fiind, are un pitoresc ce merită evidențiat !

 

 

 

 

Parte dintre celalte iazuri, nevizitate încă, sunt situate în zona de izvoare a Păltinatei – afluent al Pârâului Mare, cel care marchează frontiera dintre Culmea Principală a Pietricicăi și Platforma Păncești -, …

 

 

… celelate în zona de obârșie a Pârâului Siliștei – de asemenea, afluent al Pârâului Mare – …

 

 

 

 

… și în cea mediană a aceluiași pârâiaș !

 

 

 

 

 

 

Ceva mai sus vorbeam despre lacurile de sub culmea Dealului Bălănelu, descriind doar două dintre ele, fostele lacuri “din Pădure” și “din Fâneață”. Pe versantul nordic consemnăm:

14. Balta Mare a Bălănelului (46.298406N, 26.908536E, 412 m alt.)
Din suprafața sa de 140 m x 50 m …

 

 

… n-a mai rămas decât un capăt care mai păstrează apă, aici fiind, se pare și un izvor subteran cu debit anemic însă, …

 

 

 

 

 

 

… dar suficient să formeze un emisar al Bălții Mari și care alimentează o baltă vecină, …

 

 

 

 

… 15. Balta Mică a Bălănelului (46.297202N, 26.907650E, 407 m alt.), …
… cu o suprafață de doar 70 m x 20 m, dar care este … activă, având și emisar !

Accesul la ele este descris aici; ca și la următoarele două lacuri:

 

 

 

 

16. Iazul Orbeni (46.288745N, 940990E, 353 m), …
… o cuvetă rectangulară (l = 10 m) săpată pentru a reține apa meteorică în beneficiul animalelor; și …

 

 

 

 

 

… 17. Lacul Drăgușani (46.300869N, 26.939957E, 252 m), …
… antropic, format prin bararea cursului pârâului Drăgușani de rambleul unui drum forestier, cu dimensiuni modeste:

 

 

Din nou pe fața sudică a Pietricicăi, la poalele ei !

18. Lacul Durnoi (46.229263N, 894316E, 258 m alt.)
Suntem pe versantul drept, în treimea inferioară, pe Pârâul Popii, afluent al Trotuşului, ce desparte Jăvrenii de cătunul Floreşti, ambele cătune pendinte de satul Viişoara. E o zonă relativ orizontală, acoperită de iarbă unde se află trei cuvete lacustre, dintre care doar una mai cantonează un ochi de apă circular şi în totalitate acoperit cu lintiţă. Numele e dat de localnici, deşi dimensiunile – diametrul de 15 m, adâncimea de maximum jumătate de metru (l-am vizitat într-o perioadă de secetă prelungită, august-septembrie, 2012) – i-ar îndreptăţi mai degrabă numele de baltă.

Ochiul de apă este înconjurat de un brâu lat, de stuf, de circa 10 m. În nămolul din marginea apei mistreţii şi-au adâncit căzi de baie; de altfel, când l-am vizitat, am şi deranjat siesta unuia, ca şi plimbarea pe lac a unei perechi de raţe sălbatice. Balta este alimentată de un izvor subteran, se pare captat recent în vederea alimentării cu apă a Jăvrenilor (o gură de vizitare a aducţiunii se află foarte aproape). Apreciem că alveola ce reţine încă ochiul de apă a fost lărgită cândva prin săpare, pământul îndepărtat înălţând cu o şchioapă malurile bălţii.

Celelalte cuvete (40 m x 20 m şi 30 m x 15 m) sunt funduri ale unor bălţi mai vechi, acum secate şi cucerite integral de papură şi stuf.

 

 

 

 

 

Deasupra cătunului Jăvreni, nu foarte adânc în pădure, există o zonă orizontalizată de o veche alunecare, între valurile căreia sunt prinse mai multe bălţi alimentate temporar de izvoare firave şi de precipitaţii; localnicii o numesc La Lacuri !

 

 

 

 

19. Balta de La Lacuri (46.248475N, 26.887374E, 298 m alt.)
Este una dintre dintre bălțile de La Lacuri, ceva mai măricică (20 m x 10 m), singura care adună totuşi ceva mai multă apă, cât să nu sece nici în perioadele verilor celor mai aride.

Descrierea unui traseu ce trece pe la Lacul Durnoi și pe La Lacuri se află aici !

 

 

În perimetrul satului Viișoara s-ar putea să mai ființeze și alte bălți, așa cu sugerează imaginile satelitare alăturate !

 

 

 

 

La Heltiu/Căiuți/BC se varsă în Trotuș pârâul omonim. De cum iese din sat ajungând la nivelul luncii actuale a Trotușului – aici, islazul satului -, sub prima terasă a acestuia, pârâul cotește cun 90 de grade spre est pentru a ajunge să se verse în Trotuș într-un mendru al acestuia. În cotul de 90 de grade, pe dreapta pârâiașului se află …

… 20. Balta de lângă Drum (46.195021N, 26.927220E, 153 m).
De mici dimensiuni, 65 m x 10 m, balta este alimentată, vremelnic, în funcţie de debit, probabil, printr-o străveche deviere artificială, de apa pârâiașului Heltiu; e folosită ca adăpătoare pentru animalele de pe islaz.

 

 

Din cauza debitului scăzut, dar relativ constant, pe o bună porţiune, de-a lungul pârâului, a crescut o perdea deasă de stuf, iar în alte trei sectoare apa a format bălţi, acum secate şi acoperite cvasiintegral cu stuf. Aşa arată situaţia de moment (octombrie 2012); fiind în lunca inundabilă a Trotuşului, este interesant de văzut ce s-ar întâmpla în urma unei mari viituri a acestuia.

 

21. Iazul Vechi (46.198789N, 26.933866E, 159 m alt.)
Se află la marginea uliței principale a satului Heltiu, la capătul unui șir de case. Forma dreptunghiulară și dimensiunile inițiale (130 m x 20 m) s-au redus la o elipsă “acvatică” cu axele 110 m x 10, înconjurată de stuf. La câțiva metri alături ne atrage atenția …

 

 

… 22. Iazul Nou (46.198349N, 26.934156E, 157 m alt.) …
… de formă circulară și cu diametrul de 20 m.

 

 

 

 

 

Pe hărțile vechi ale zonei satului Heltiu apare consemnat chiar pe culmea Pietricicăi, fără o localizare grafică precisă, Lacul cu Lozii. Un localnic ne-a îndrumat spre acesta, doar că locația sa nu este pe culme; dar ne-a specificat că pe culme ar fi … Lacul cu Mesteceni !

23. Lacul cu Lozii (46.203382N, 26.943898E, 240 m alt.)
Loziile (răchite), de la care şi-a luat numele, ocupă tot fundul lacului (30 m x 15 m), apa nemaifiind prezentă decât efemer, probabil primăvara, după topirea zăpezilor. De altfel, a fost şi este alimentat doar de ape meteorice.

 

 

Lângă satul Boiștea cantonează câteva foste bălți, dar și un lac important; ca dimensiuni și … pitoresc:

 

 

 

 

Unele sunt permanent seci, …

 

 

 

 

 

 

 

…  24. Balta Boiștea (46.193834N, 26.962758E, 167 m alt.) putând acumula … și apă, uneori !

 

 

 

 

 

25. Lacul Andreoaie (46.197450N, 26.963920E, 226 m alt.)
Aflat la baza unui versant format în urma unei masive alunecări, este alimentat permanent de un pârâiaş ce izvorăşte din apropierea lacului, despletindu-şi firişorul de apă în lac. Deşi anemic, împreună cu un emisar de acelaşi calibru, realizează primenirea permanentă a apei lacului, ce este străvezie, consecinţă şi a relativei sale izolări care îl face oarecum anonim. Cu excepţia versantului dinspre malul vestic ceva mai abrupt, dar pe o mică suprafaţă, celălalt, dinspre nord, de pe care curge alimentarea, este blând; malurile estic şi sudic sunt marginile exterioare ale treptei de alunecare. Această structură a reliefului periferic face ca aportul de aluviuni să fie redus, ceea ce asigură lacului o viaţă ceva mai lungă.

Oglinda, de formă triunghiulară (80 m x 50 m x 40 m, adâncime spre 2 m), este parţial “atacată “ de vegetaţie lacustră în zonele de alimentare şi de emisie.

Accesul la lacurile de la Heltiu și Boiștea este descris aici !

 

 

 

În treimea inferioară – sud-estică – a Culmii Pietricica apare consemnat pe hărțile vechi …

… 26. Lacul cu Lozii (46.174250N, 26.023082E, 397 m alt.), …
fiind altul decât cel descris mai sus ! Acesta se afla – pentru că nu mai există din el aproape nicio urmă, doar o vagă denivelare regulată a terenului – chiar pe culme, într-o poiană, pe hărțile noi numită La Lac. Avea dimensiuni modeste (probabil, circular cu dianmetrul de câțiva metri), dar pe lângă el trecea o veche potecă pastorală ce unea Căiuțul cu Sascutul (motiv pentru care presupunem că era antropic, o baltă alimentată din ape meteorice, și necesară pentru adăpatul oilor), de unde și consemnarea sa pe hărți.
Un traseu care trece prin Poiana La Lac este schițat aici !

Un alt fost lac despre care mai “vorbesc” doar unele hărți, eventual localnicii este …

… 27. Lacul de la Movilă (46.152235N, 26.091353E, 224 m alt.)
De multe ori o asemenea … movilă, aproape în plin câmp, sugerează că ar putea fi vorba despre un tumul ! Dar, aspectul stratelor de argilă, scoase la zi în lutăria de pe latura nordică a Movilei nu nu prea sugerează  originea antropică a sa. Alături de ea există o groapă de gunoi ce descurajează orice intenție de a cerceta cu mai mare atenție locul. Să mai spunem că lângă Movilă, pe harta topografică militară, de acum mai bine de 50 de ani, apare indicat doar grafic, un mic lac/iaz; azi nu mai există nicio urmă a lui !
Un fotoreportaj al unui traseu ce trece pe La Movilă este prezentat aici !

Opisul, și al celorlalte lacuri din Munții Trotușului, poate fi accesat aici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !