Lancia – vârful de … lance al Bucegiului Vestic !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie:
– imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Ocolind fiind de traseele marcate, aflat și la periferia versantului (nord-)vestic al Bucegilor, Lancia – oficial, din punctul de vedere al geografilor, culminația altitudinală a Muntelui Gaura – este destul de rar abordat de montaniarzii nu neapărat … bucegiști. Mai ales că pentru ei oferta ghidurilor montane – recte, rețeaua marcajelor turistice – este suficient de bogată pentru a satisface nevoia de cunoaștere și nu doar superficială a Bucegiului Vestic; mereu o provocare prin raportare la excesiv de antropizatul sector estic. Vine însă un timp când, din diverse motive – cel …. estetic fiind, poate, determinant – tentația părăsirii potecilor marcate devine nevoie; și atunci Lancia poate ajunge un obiectiv. Așa am pățit și noi:

 

– întâia dată ni s-a arătat provocator când, ieșind din pădure și ajungând la marginea Poienii Guțanului, ni s-a desfășurat în fața ochilor, brusc și foarte de aproape, imaginea panoramică a unei bune părți a abruptului vestic al Bucegilor; chiar dacă era la una dintre extremități !

– și tot la o … margine, dar tot incitant, apare și privit … viceversa, dinspre nord – aici, de pe Vârful Țigănești !

 

 

 

 

Așa că nu ne-a trebuit prea mult să … studiem problema; etapă necesară însă, mai ales că trebuia să … desțelenim – orientativ vorbind, precum și din punct de vedere al accesibilității – o zonă împădurită, dar și una de abrupt. Am găsit în cele din urmă informațiile necesare, care să ne asigure o oarecare certitudine de rezolvare – și în condiții cât de cât … comode –  a … problemei: pe excelentul blog al lui Marius Radu (magiamuntelui) și, direct, de la unul dintre neobosiții promotori de drumeții montane generoși în a-și prezenta public … experiențele: Deni Billy !

Dar, de unde vine  “Lancia” ? Nu credenm să fie vreo0 legătură cu “lancea”, ca armă medievală, ci, cu “lancia” ciobănească, bâta cu cârlig metalic la un capăt cu care ciobanii prind oile de picior !

Fotoreportajul care urmează ilustrează succint, dar, vrem noi, și sugestiv, descrierea relativ amănunțită a traseului pe care o puteți citi aici !

30 iunie 2019
Traseu: Bran (capăt Cartier Poarta/acces Pârtia Zănoaga) – Valea Poarta – Valea Noaghiei – Mt. Gogu Noaghiei – Poiana <La Polițe/Poliție>  – Vf. Lancia – Vf. Scara – Culmea Țigănești – Culmea Clincea – Culmea Zănoaga – Bran
L = 18,5 km;
Habs = 1.750 m;
Ttotal (cu tot cu popasuri) = 14 h.

 

Plecăm din capătul cartierului brănean Poarta !
De pe marginea drumului ne atrag … atenția câțiva fragi …

 

… și două orhidee !

 

Din păcate drumul auto – public – este, teoretic, blocat de o barieră; ceea ce lungește cu 1,5, respectiv 2,5 km intrările în traseele <cruce roșie>, respectiv <triunghi galben>.

 

De la barieră nu mergem decât 700 de metri până să-l părăsim pentru un drum de tractor ce ar trebui să ne scoată în șaua de sub Gogu Noaghiei.

 

Drumul suie prin albia seacă a Noaghiei, …

 

pierzându-se de cum apare apa ! deși cu ceva timp mai înainte un braț al său a suit pe versantul drept al văii pentru a-i prinde muchia și a ajunge, în șaua pe ne-am luat-o ca reper !

 

Noi rămânem în albie până ce devine, din ce în ce, mai … impracticabilă; …

 

… o părăsim, căutând – și găsind – în stânga drumul de pe muchie pe care l-am neglijat în aval !

 

Urcăm pe el …

 

…

 

…

 

… până pe Muchia Noaghiei; de sub șaua în care ajungem ni se oferă un crâmpei de orizont mai larg !

 

 

 

Din șa ne racordăm la traseul “cruce albastră” ce vine din Șimon și ne va duce în Șaua La Polițe/Poliție.

 

Marcajul ne ține pe drumul de tractor …

 

…

 

… nu foarte strict …

 

… !

 

Fostul parchet pe lângă care trecem deschide câte ferestre cu belvederi !

 

Dincolo de el, ajungem pe coama Gogului Noaghiei, apoi prin șaua din care suim pe … spinarea Pântecelor.

 

Din nou, peisaje …

 

… și flori !

 

Urcăm spre vârful Pântecelor …

 

… pe care nu vom ajunge, traseul “cruce albastră” coborând pe sub el…

 

… pentru a se întâlni cu “crucea roșie” ce vine din pe valea Poarta !

 

De la intersecție urcăm repede …

 

… până în Poiana <La Polițe/Poliție> …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

…

 

… unde vom părăsi “crucea roșie” !

 

De cum intrăm în pădure ne preia o potecă bine conturată și marcată cu puncte galbene sporadice !

 

Prin bătătura lui Sfarmă Piatră,  …

 

… și pe la Strâmbă Lemne; …

 

… și prin grădinile lor cu flori …

 

… !

 

Ieșim la liman fără a pierde marcajul și, implicit, poteca !

 

 

Ba, chiar e din ce în ce mai bine conturată …

 

… și cu tendință … din ce în ce mai constantă de a sui !

 

Suntem …

 

… deasupra Văii Gaura; …

 

… unii, pe stânci …

 

… cu flori …

 

… primprejur !

 

Încă un … mic efort … altitudinal …

 

… și ieșim din pădure …

 

… în zona de tranziție spre stâncăriile și pajiștile ce acoperă versantul sudic al Lanciei !

 

 

 

Începem ascensiunea spre vârful Lanciei intrând între pereții unui jgheab, la început îngust …

 

… și nu prea, …

 

… apoi larg de-a binelea; …

 

… dar deloc abrupt !

 

Îl părăsim însă cu prima ocazie: o pantă accesibilă spre dreapta, …

 

… largă și înierbată, …

 

… care ne duce într-o mică șa, …

 

… un perfect loc de popas, …

 

… de sinteze … peisagistice și … floristice :

 

 

 

 

 

 

Urmeză atacul (aproape) final asupra Lanciei !

 

 

 

 

 

 

Traseul ales de noi ne scoate pe versantul vestic al Lanciei cu o nouă ofertă peisagistică !

 

Profităm de pauză pentru a inventaria și ultimele … oferte botanice …

 

… !

 

Reluăm atacul, …

 

… apropiindu-ne, …

 

… mai mult sau mai puțin, de vârf !

 

Ocolim spre stânga promontoriul somital al Lanciei …

 

… și ajungem astfel, lejer, pe vârf !

 

Urmează, turul – foto – … de onoare …

 

… !

 

Ținem spre est minuscula creastă a Lanciei, …

 

… dar nu chiar până în capăt, …

 

… și ajungem în șaua ce precede urcușul pe Muntele Scara !

 

Coborâșul de pe vârful Lanciei – de cca 100 de metri – …

 

… va trebui recuperat … cu vârf (sic !) și îndesat, cu un adaos de 150 de metri, până pe Vârful Scara !

 

În drum întâlnim traseul “triunghi galben” ce duce prin căldarea Ciubotea la Bran !

 

Noi mergem tot pe el, dar în sens invers, până la intersecția cu traseul “bandă roșie”, cel care, spre stânga ne va coborî pe Muchia Țigănești !

 

Până una alta, de la intersecție deviem, suind …

 

… pe Vârful Scara, … pentru … palmares …

 

… și priveliște !

 

Apoi, ne dăm drumul de pe Podul Despicăturilor, printr-una dintre ele – cea marcată -, pe Creasta Țigănești, …

 

… sub … supravegherea unei brumărițe-de-stâncă (Prunella collaris) !

 

Dificultățile potecii …

 

… ne obligă să ne auto… supraveghem mișcările …

 

…, …

 

… dar, la pasajele mai delicate, ne ajută câteva șufe !

 

Un pasaj mai liniștit precedă trecerea printre Turnurile Țigăneștilor; …

 

Din incinta lor …

 

putem privi spre adâncurile căldărilor Ciubotea …

 

… și Țigănești !

 

Dincoace de turnuri, creasta Țigăneștilor devine o culme lată și înierbată …

 

… cu o slabă energie de relief, …

 

… proeminențele altitudinale fiind șuntate de poteca marcată …

 

…

 

… până în Șaua Țigănești !

 

În continuare, traseul marcat este trasat pe versantul vestic al Muntelui Țigănești, …

 

… tăindu-i coastele, …

 

… rând pe rând, …

 

… până pe culmea Clincei …

 

… !

 

În drepta, ne atrage atenția, Padina Cocoșului; …

 

… pe ea, imaginea unui sfinx și două acvile-de-munte/pajuri (Aquila chrysaetos) adăstate pe creștetul său !

 

Partea alpină a traseului …

 

… (cu florile sale …

 

…

 

…) …

 

… pare a se termina, căci intrăm în pădure; mai urmează însă un pasaj liber de pădure: …

 

… La Stânci …

 

… !

 

De aici, poteca marcată coboară, fără prea multă grabă, când pe muchia Clincii, când sub ea, …

 

luând-o mai repejor la vale tocmai când creasta devine spinare; ne oprim într-o poieniță cu contrapantă de unde schimbăm brusc direcția cu mai bine de 90 de grade, …

 

… și coborâm … la pas pe versantul sudic al Clincei; “banda roșie” e însoțită de un “punct albastru”, …

 

de care se desparte curând, acesta ducând spre Refugiul Ciubotea ! De la intersecție …

 

… poteca se racordează la un drum forestier ce o ia, de-a coasta, spre muchia Clincii, al cărei picior terminal e numit Zănoaga.

 

Peisaje …

 

…

 

… și flori !

 

Curând, traversăm muchia Zănoagei …

 

… și ieșim deasupra poienii omonime, …

 

… prin care coborâm apoi, …

 

… alegând una dintre … pârtiile de schi ce o străbat ! Jos, …

 

… nu ne mai rămâne decât să … încheiem traseul !

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !