Din Poiana Sărată la Bârlogul Ursului, pe Măciucaș și pe Plaiul Runcului
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Pentru a citi descrierea traseului, executaţi click aici – în construcție !
8 martie 2015
Traseu: Poiana Sărată (gura Haloșului) – Peștera Bârlogul Ursului – Piciorul Măciucașului – Vf. Bradu – Plaiul Runcului – Piciorul lui Drăgoi – Crucea Ciobanului – Valea lui Nicodim – Poiana Sărată
7:30, în Poiana Sărată
Spre gura Haloșului, …
… de unde … deviem spre piciorul din stânga, …
… pe care … urcăm; …
… mai coborâm și iar urcăm !
Primele … impresii despre împrejur: …
…, …
… înainte de a ajunge …
… deasupra Peșterii Bârlogul Ursului !
“Echipa de vârf” în acțiune !
Fișa de cadastru a peșterii !
[Acum are ți o geocutie !]
Intrarea în peșteră, capătul unuia dintre hornuri și un ponor activ (posibil de dezobstruat) la baza klippei în care e cantonată peștera !
Mesoniscus graniger (cel găsit de noi în Peștera Bârlogul Ursului a fost determinat de dr. Ștefan Negrea de la Institutul de Speologie “Emil Racoviță” – București) este un minuscul crustaceu isopod ce trăiește în peșterile din Europa Centrală și Sud-Estică (Balcani).
[Scriind aceste lucruri ne-am amintit, cu o anumită emoție, de întâlnirea pe care am avut-o la începutul anilor 1980, în Munții Banatului, cu soții dr. Alexandrina și dr. Ștefan Negrea, biospeologi, doi oameni de știință de mare valoare; o altfel de emoție am simțit însă, citind informația că dr. Alexandrina Negrea a părăsit această lume în anul 2011. Despre viața și opera sa puteți citi pe studii.crifst.ro/2011, dând click pe ultimul articol al secțiunii <In memoriam>; despre viața și opera lui Ștefan Negrea se poate citi pe studii.crifst.ro/2009 ! ]
Reintrăm în traseu, …
… aducându-ne aminte unde trebuie să ajungem, …
… dar privind și înapoi, deja, cu multă … mândrie !
Înainte, … căci ne așteaptă …
… grosul trupei; …
… (numai) împreună – mai … mulți sau mai puțini – …
… reușim … să mai urcăm un … dâmb !
Și mai … împreună …
… îl … ocolim pe următorul !
Și tot … ocolind, ne instalăm pe Piciorul Măciucașului, …
… dar pe care îl atacăm pieptiș !
Un drum de coastă ne temperează … entuziasmul și rămânem, comod, sub culme !
Peisajul imediat e de … vis …
… și tot prea … uitându-ne-mprejur, cădem în păcatul … uitării … de sine !
Luăm, după un timp, … aminte …
… și … canon: suim …
… pe culme, …
… spre vârf !
Sunt de găsit căi …
… și de străbătut, ..
… de trecut porți, …
… pentru a ajunge pe târâmul de sus, …
… la … cetatea de piatră de pe Plaiul Runcului !
Duhurile ei, poate, grăbesc lumea spre… vale !
O părăsim și noi, coborând printre … străjeri încremeniți în piatră.
De pe coama unui contrafort ni se arată Măciucașul; pe … peretele lui distingem drumul pe care am mers !
Ne tot dăm drumul la vale …
… !
Surpriză: ceea ce în … fuga coborârii părea o … bornă (silvică, de hotar), la o privire mai atentă, s-a dovedit a fi piciorul unei cruci; …
… i-am descoperit în zăpadă și brațele, dar și un înscris pe ele, pe care am reușit să-l facem, în parte, lizibil (cealaltă parte este pe picior): “FIND CIOBAN LA OI INTRO IARNA A VENIT LUPI SI AM SCAPAT CA MAM SUIT PE O CRUCE DE PIATRA PENTRU ACIASTA AM FOST DATOR SA FAC ACIASTA CRUCE” ! Impresionează întreaga lucrătură: proporțiile, finisajul, grafia literelor; și, de ce nu ?, textul !
A fost, pentru noi, momentul zilei, trăit cu o oarecare satisfacție, asemenea revelației unei descoperiri !
[Am amenajat în preajmă un geoascunziș; poate stârnim curiozitatea cuiva !]
De la Crucea Ciobanului la vale se deschide o lungă poiană – cândva, înainte de a fi cucerită de mesteceni, și largă – unde trebuie să fi avut stână ciobanul din povestea de pe cruce !
Scurtă evaluare a împrejurului în raport cu traseul parcurs !
Din Poiana cu Mesteceni …
… coborâm …
… pe valea Pârâului lui Nicodim, de unde …
… ajungem imediat la gura Haloșului, …
… unde închidem circuitul !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
Extremitatea nordica (si cea sudica) a Muntilor Vrancei ramane obscura, nefiind inclusa in harta turistica din seria “Muntii Nostri”. O harta COMPLETA a Muntilor Vrancei, de la Lopatari la Oituz, ar depasi Muntii Fagarasului !!
Insa denumirea de “Muntii Vrancei” este prea generalist-superficiala (ca si cea de “Muntii Metaliferi”), fiind de fapt mai multe masive distincte.
Lucrăm la o, inevitabil, schiță, de hartă structurală (cum am făcut pentru Munții Tarcăului, ai Ciucului și ai Nemirei) pentru Munții Vrancei; așa, pentru o imagine de ansamblu, care, simplificată fiind, ne-ar oferi posibilitatea unei sectorizări – din punct de vedere turistic – cât de cât mai logice, pentru o abordare a lor – din același punct de vedere – mai eficientă !