Dealurile Bodeștilor din Subcarpații Moldovei au un … cel mai înalt vârf: Movila Cireșului !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Context … geomorfologic !

– Traseul propus mai jos are menirea de a lua act de aspectul uneia dintre componentele Subcarpaților Moldovei, Dealurile Bodeștilor, în zona celui mai înalt dintre vârfurile ei: Movila Cireșului (600 m).

 

 

 

 

 

 

Fotografie … incitantă !

 

 

 

 

 

 

 

 

Zona de interes: Subcarpații Moldovei/Dealurile Bodeștilor

Aspecte toponimice: Am adoptat denumirea de ‘Dealurile Bodeștilor’ după Grigorea Posea, în ciuda alteia, cea mai vehiculată de geografi, ‘Dealul Corni’. Trebuie să menționăm însă că și una și cealaltă sunt artificiale. Cea de a doua are însă o sorginte mai interesantă: la baza ei stau hărțile militare din sec. XIX și prima parte a sec. XX (relativ calchiate după celelalte) pe care apar marcate vârfurile Corni, Corni Nord/N și Corni Nord Vest/NV. Acesta din urmă cu cei 600 m ai săi (cum apare pe hartă) este al doilea cel mai înalt din cuprinsul întregii zone (superlativul, cu 603 m, era consemnat pe Dl. M-la Cireșului; la care vom reveni). Cele două nume nu sunt, de fapt, ale vârfurilor, ci ale punctelor topografice de pe aceste vârfuri. Pe harțile topografice noi, inclusiv cea militară, nici nu mai apar denumirile acestor puncte topografice, Corni NV fiind consemnat cu numele de Dl. Arsuri și cu înălțimea de 593 m. Poate și din aceste motive, Grigore Posea a redenumit zona folosind ca bază numele comunei ale cărei sate bordează aproape toată latura vestică a dealurilor în cauză, care sunt și dominante altitudinal. Dacă ar fi fost să fie ales drept criteriu toponimic numele celui mai înalt vârf, în cazul nostru Movila Cireșului (600 m pe Open Topo Map), o denumire alternativă ar fi putut fi Dealurile Cireșului.

Acces auto: Comuna/Satul Bodești se află pe DN 15C, Piatra Neamț – Tg. Neamț – Fălticeni, la 16 km de Piatra Neamț și 27 km de Targu Neamț. Din Bodești pleacă spre est, către Bodeștii de Jos, DJ 155G – asfaltat -, din care, după 1 km, se desprinde spre stânga DJ 155B – de asemenea, asfaltat – ce duce spre localitatea Țolici. Îl urmăm doar 4 km până trecem de ultima gospodărie a satului Dobreștii de Jos, aflată pe dreapta, oprind, imediat apoi (cca 200 m), la intersecția cu un drum agricol (47.055815N, 26.422862E, 431 m alt.).

Traseu (5 ianuarie 2025): BODEȘTII DE JOS – Dl. Bârlești – Dl. Berșului – Dl. Nisipăriei – Poarta Poienii – Movila Cireșului – Poiana Gligui – Dl. Corbi – Iazul Bolohanu – BODEȘTII DE JOS

Caracteristici tehnice:
– durată: 6 h 30 min – cu popasuri;
– lungime: cca 10 km;
– denivelare pozitivă absolută: cca 300 m;
– dificultate: ușor

 

Fotoinformații despre traseu:

Din punctul ales ca loc de parcare plecăm spre est …

 

… vizând însă suișul pe piciorul sudic al Dealului Bârlești; …

 

… după ce travesăm pârâul Bârlești !

 

Urcăm pieziș …

 

… spre creștetul dealului !

 

Pe tot traseul de până la crucea de pe vârf …

 

… avem posibilitatea să ne desfătăm cu o pitorească priveliște deschisă spre valea Cracăului străjuită de dealurile subcarpatice și de munceii periferici ai Munților Stânișoara !

 

De la cruce urmăm, aproximativ spre sud, drumeagul dintre pădurea regenerată din dreapta și cea matură din stânga, …

 

… doar vreo 200 m, până în dreptul bornei silvice IV 88, de unde cotim cu 90 de grade spre stânga …

 

… coborând pe urmele firave ale unui vechi drum de tractor până într-o șa, …

 

… cândva mult mai poienită (numită a lui Gavriloi), din care suim pe Dealul Berșului.

 

Ținem drumul de culme – marcată silvic cu benzi roșii.

 

Din cauza platitudinii culmii și a numeroaselor brațe ale drumurilor forestiere, pentru a evita pierderea direcției corecte e bine să ținem cont de … indicațiile de orientare ale bornelor silvice: urmăm benzile roșii ce duc spre înainte.

 

Ușor-ușor drumul “de culme” se depărtează insesizabil aproape (din cauza diferenței minime de altitudine) de linia de maximă altitudine a culmii și se racordează la drumul forestier de pe Valea Lipovenilor, cea care bordează spre est Dealul Berșu precum și Dealul Năsipăriei care îl continuă pe celălalt spre nord. Dincolo de Valea Lipovenilor se evidențiază Dealul Săci; sub el se întrevede Poiana Săci.

 

Dn drumul “de vale” se desprinde îndată un braț ce duce spre linia culmii. Noi am preferat să mai mergem încă puțin înainte …

 

… până ce drumul atinge marginea Poienii Săci; un pitoresc loc de popas.

 

Apropo de popas, după încă vreo câțiva pași mai jos, pe drum, acesta se bifurcă, pe ramura din dreapta existând o masă cu bănci amenajate special pentru popas. Cât privește continuarea traseului, dacă nu am suit pe culme înainte de a ajunge la marginea Poienii Săci, o putem face oricând apoi, …

 

… existând drumuri de exploatare ce duc spre ea; …

 

… ori putem urma drumul “de vale”, cel mai din stânga, care ne va sui pe la obârșia Văii Lipovenilor în Poarta Poienii.

 

Dacă am preferat culmea Dealului Năsipăriei ajungem în stânga și mai sus de Poarta Poienii, unde, din marginea pădurii, …

 

… se deschide o vastă panoramă !

 

[Detalii]

 

Traseul nostru își schimbă cu 90 de grade direcția, continuând spre nord-vest. Punctul de …. întoarcere este marcat de borna silvică IV 78 aflată la intersecția culmii ce reprezintă interfluviul dintre Valea Albă și Țolicea cu cea, să-i zicem principală a Dealurilor Bodeștilor, pe care vom merge în continuare.

 

De altfel, această caracteristică, de “culme principală” este sugerată și de marcarea ei, vădită dincolo de borna IV 181, cu “H”-uri roșii un hotar între ocoale silvice. Noul marcaj chiar ne e de ajutor în a nu părăsi “culmea principală” …

 

… la schimbările ei de direcție …

 

… sau la intersecțiile cu alte marcaje uzuale (bandă roșie simplă) de pe unele culmi secundare.

 

O șa joasă, prelungă anunță …

 

… atingerea … punctului culminant al traseului, cel mai înalt vârf (600 m) al Dealurilor Bodeștilor, Movila Cireșului. Forma perfectă de calotă sferică nu poate sugera decât un tumul !

 

După … cucerirea sa …

 

… vom schimba drastic direcția și marcajul silvic, renunâțând la “H”-uri – ce continuă spre vest pentru a coborî spre sud-vest după benzile roșii !

 

Un drum forestier destul de circulat ține culmea marcată cu benzi roșii, așa că nu avem nicio problemă de orientare; …

 

… până aproape să ieșim din pădure, când drumul lasă marcajul în stânga, noi îndreptându-ne spre poiana ce se întrezărește printre copaci !

 

Suntem în Poiana Gligui !

 

Poiana se întinde pe ambii versanți ai interfluviului pe care îl vom urma – Dealul Corbului – prelungindu-se și dincolo de valea din dreapta !

 

O traversăm suind spre sud-vest …

 

… către marginea pădurii ce acoperă Dealul Corbului !

 

Odată intrați în pădure, urmând un drumeag de exploatare forestieră, de la borna silvică IV 62 vom ține cu strictețe direcția vest, cu prețul părăsirii marcajului silvic cu benzi roșii.

 

Un foarte bun reper, în lipsa marcajului silvic îl constituie valea râpoasă care se adâncește în stânga noastră și față de care păstrăm o distanță relativ constantă de câteva zeci de metri, spre 100 de metri aproape gura văii, …

 

… coborând astfel la un axial forestier (ce înconjură pe la bază tot botul și versantul sudic al Dealului Corbu), în dreptul barajului Iazului Bolohanu.

 

Ieșim imediat de pe drumul forestier …

 

… la drumul județean 155B, Dobreștii de Jos – Țolici, pe care avem de mers exact 700 de metri până la punctul în care am intrat în traseu.

 

Până acolo culegem din marginea drumului imaginea mândră a porții de la intrarea în curtea unei cabane silvice.

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !