Trovanți, mânăstiri, cule și … piramide, prin Oltenia de sub munte

Atenție: fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Expediția <Buila-Vânturarița – 2014>, ziua a III-a, 13 august 2014: “pauză de … munte !”

Bârzești – Trovanții de la Costești [5 km pe DN 67 – stare f. bună] – Mânăstirea Bistrița [1 km pe DN 67, 7 km pe DJ 646 – asfaltat, în stare bună] – Mânăstirea Horezu [7 km pe DJ 646, 3 km pe DN 67, 3 km pe DJ 669 – asfaltat, în stare bună] – Culele de la Măldărăști [3 km pe DJ 669, 1 km pe DN 67, 3 km pe DN 65C – în stare bună] – Piramidele de la Slătioara [1 km pe DN 65C, 3 km pe DJ 676H – asfaltat, în stare bună, 6 km pe DN 67, 2 km pe DJ 676 – asfaltat, în stare bună] – Piramidele de la Obrocești [3 km pe DJ 676, 3 km pe DC 131 – asfaltat, în stare bună] – Bârzești [3 km pe DC 131, 5 km pe DJ 676, 22 km pe DN 67]

Obiectiv 1:  Trovanții de la Costești
GPS: 45°8’16,3″N; 24°04’04,7″W; 460 mH

 

 

 

 

 

De la vizita noastră anterioară (2013), la rezervația naturală numită “Muzeul Trovanților” nu s-a întâmplat nimic notabil în ceea ce privește amenajarea sitului (doar bariera metalică de la intrarea în rezervație a fost înlocuită cu o poartă din scânduri, dar la fel de inestetică).

 

 

 

 

“Muzeul” (unde este ascunsă o geocutie) cuprinde o singură “sală” …

 

 

 

 

 

 

 

… cu exponate …

 

 

 

 

 

 

 

 

… și o “magazie” cu … rezerve !
[Fotoreportaje de la alte situri cu trovanți sunt prezentate pe muntesiflori-trovanti !]

 

 

 

Obiectiv 2: Mânăstirea Bistrița

Ctitorie a familiei Craiovescu (Barbu – mare ban, Pârvu – vornic, Danciu – armaș, Radu – postelnic) din anii 1492-1494; …

 

 

… a fost distrusă din temelii în 1509 de fiul lui Vlad Țepeș, Mihnea cel Rău (1508-1509) – numit astfel chiar de boierii Craiovești -, dar refăcută între anii 1515-1519. [Alte amănunte, pe wikipedia.org !]

În administrarea mânăstirii este și Peștera Sf. Grigorie Decapolitul (ale cărui moaște sunt depuse în biserica mânăstirii, cumpărate fiind de  marele ban Barbu Craiovescu de la Constantinopol); …

 

… vizitarea peșterii – veche vatră sihăstrească, în care se află două bisericuțe – se face doar cu ghid din partea mânăstirii, dar după ce se formează un grup suficient de numeros de doritori ! [Amănunte despre peșteră, pe crestinortodox.ro !]

 

Obiectiv 3: Mânăstirea Horezu/Hurezi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dincolo de o primă poartă …

 

 

 

 

 

… intrăm într-o … primă incinta …

 

 

 

 

… în care se află arhondaricul/hotelul mânăstirii (cu cca 20 de locuri) și o clădire … anexă ?!

 

Tot aici, pe latura stângă, este amenajată o parcare spațioasă.
Înainte de a trece prin cea de a doua poartă, remarcăm, spre dreapta, dincolo de gardul mânăstirii, biserica fostei bolnițe a mânăstirii.

 

De cum intrăm în incinta principală, ne atrage atenția biserica mânăstirii. Pridvorul deschis, fațada cu arcaturile sprijinite pe coloane zvelte sunt expresie a stilului numit “brâncovenesc” ce a debutat tocmai aici la Mânăstirea Hurezi, ctitorită, în al doilea an al domniei sale, de Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

 

Interiorul pridvorului este pictat cu scene din Judecata de Apoi. O inovație proprie aceluiași stil brâncovenesc este imortalizarea chipurilor meșterilor constructori ai bisericii (Istratie – lemnarul, Caragea Vucașin – pietrarul, Manea – zidarul și ispravnicii/supraveghetorii – Badea, Apostol și Cernica Știrbei).

 

 

Dincolo de ușa de lemn cu încrustații minuțioase (ce pare dintr-o epocă mai aproape de zilele noastre), cu ancadramentul bogat și … brâncovenesc sculptat în piatră, în pronaos sunt pictați membri ai familiilor Brâncoveanu și Cantacuzino – fiii, frații, părinții, bunicii – paterni și materni. Dar fotografiatul în interiorul bisericii este interzis (după cum avertizează înscrisurile … cabalistice atât de … armonios integrate printre frunzele de acant incrustate pe stâlpii de piatră ai ușii).

 

 

 

 

 

 

Apropo de sculptura (tipic brâncovenească) în piatră !

 

 

 

 

 

 

 

De jur …
[Turnul de deasupra porții principale]

 

 

 

 

 

 

 

…
[Paraclisul]

 

 

 

 

 

… împrejur !

 

 

 

 

 

Chilii !

 

 

 

 

Complexul monahal Horezu mai cuprinde, pe lângă biserica bolniței, schiturile Sf. Apostoli și Sf. Ștefan, precum și biserica Sf. Îngeri (actualmente parohială).
Informații despre Mânăstirea Hurezu ce merită a fi știute de cei ce doresc să o viziteze … cândva, prezentate sub forma unui filmuleț (profesionist), pot fi găsite pe YouTube !

 

 

 

 

În capătul aleii ce ne scoate din perimetrul mânăstirii, se află un monument închinat eroilor satului Romani, căzuți în Primul Război Mondial (despre care n-am putut … încă afla când și cine l-a ridicat/realizat).

 

Obiectiv 4: Culele de la Măldărești

Culele (de la turcescul kule = turn) sunt locuințe boierești întărite, cu aspect de turn, cu planul rectangular și cu etajul având dimensiunile mai reduse decât ale parterului, care este mai larg și mai înalt (și, în general, fără ferestre și nelocuit); caracteristica esențială este reprezentată de amenajările pentru apărare, culele fiind construite în sec. XVI-XVIII, ca răspuns la desele invazii turcești. Cu deosebire, proprii spațiului balcanic (Albania și Serbia), la noi mai sunt astăzi în picioare doar 27, răspândite prin județele Olteniei și Munteniei vestice.
[Fotografiile și descrierile lor pot fi accesate aici !]

 

 

 

Intrarea principală …

 

 

 

 

… în incinta Complexului Muzeal “Culele de la Măldărești”, ce cuprinde Casa Memorială I.G. Duca (dreapta) și Cula Duca.

 

Clădirea organizată drept casă memorială a fost construită de I.G. Duca (prim-ministru, nici două luni – în 1933 -, fiind asasinat de legionari),  drept casă de vacanță (intrase în viața profesională ca ajutor de judecător în plasa Horezu).
[Imagini din interior găsiți aici, ca și amănune din viața lui I.G. Duca; dar, pentru mai multe informații despre activitatea sa politică, executați click aici !]

 

 

Cula a fost cumpărată de I.G. Duca în 1907/1910; fusese construită în 1812 de Gheorghiță Măldărescu.
[Pentru un scurt film ce prezintă interiorul culei, executați click aici !]

 

 

 

 

 

Vizavi de intrarea principală în complexul muzeal se deschide poarta …

 

 

 

… ce dă în Poiana Măldărești, unde se află Cula Greceanu !

 

 

Construită prin sec. XVII de familia Măldărescu (prin tradiție, de Tudor Maldăr), fiind refăcută în sec. XVIII de Gheorghe Măldărescu – tatăl lui Gheorghiță Măldărescu, constructorul Culei Duca -, cula a a juns, ca zestre, în posesia familiei Greceanu, ultimii proprietari fiind Nicolae și Olga Greceanu (care și-au construit, în vecinătate, și un conac – vezi aici imagini și informații despre acesta !).
[Despre personalitatea fascinantă a pictoriței Olga Greceanu, puteți citi aici !]

 

Pe aceeași stradă, imediat mai jos (spre est) de incinta Culei Greceanu, se află vechea biserică (acum părăsită) a satului Măldărești, ctitorie din 1774-1790 a familiei Gheorghe și Eva Măldărescu.

 

 

 

 

Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice.

 

 

 

 

 

 

Pe cealaltă parte a străzii se află un cimitir și un monument dedicate eroilor din comuna Măldărești, căzuți în Războiul de Independență și în cele două războaie mondiale.

 

 

Și tot pe strada culelor, dar … imediat mai sus de ele, a fost ridicată, în anii 1991-1996, noua biserică a satului Măldărești, …
… iar recent a fost … ascunsă o geocutie !

 

 

Obiectiv 5: Piramidele de la Slătioara/Gorunești
[45°06’30,1″N, 23°53’15,9″W, 441 mH]

– o geocutie a fost ascunsă în preajma sitului !

 

 

 

 

 

Spre … obiectiv !

 

 

 

 

Îl abordăm, suind pe un torent sec …

 

 

 

… ce ne duce spre latura nordică a … ansamblului de piramide: martori ai eroziunii conjugate a apei de precipitație, înghețului-dezghețului și vântului produse asupra unor strate formate din nisipuri, pietrișuri și argile, slab cimentate.

 

 

 

 

 

Până la baza abruptului …

 

 

 

 

 

 

… mai avem de … luptat; …

 

 

 

 

 

… bineînțeles, învingem, cucerind, punctele strategice, de maxime …

 

 

 

 

… belvederi …

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

Detalii …

 

 

 

 

 

 

 

… !
[Țintaură – Cenataurium erythraea]

 

 

 

 

 

 

 

 

Belvedere și detalii de dincolo de valea Cernei, de pe Măguricea !

 

 

 

 

Și tot … dincolo, pe celălalt mal al Cernei, se află “Biserica cu potecași” din Vioreștii Slătioarei, monument istoric, construită din cărămidă și piatră pe la 1781 (ctitori fiind vătavul Ion Urșanu și soția sa, Andreica).
[Potecașii erau formațiuni paramilitare conduse de vătavi de plai, menite să combată acțiunile lotrilor. Sub streașina bisericii este pictată o friză ce înfățișează grupuri de potecași (conform arhiepiscopia-ramnicului.ro); imagini, pe wikipedia.org !]

 

Obiectiv 6: Piramidele de la Stroești/Obrocești

 

 

 

 

 

 

 

 

Din Obrocești suim pe un interfluviu …

 

 

 

 

 

 

 

… prins între două văi torențiale  străjuite de … piramide, …

 

 

 

 

 

… de pe care trecem pe culmea Măgurii.

 

 

 

 

 

 

 

O părăsim cu prima … ocazie – a se citi drum lateral …

 

 

… ce ne scoate deasupra abruptului cu piramide (ascunse de vegetația … luxuriantă) – …

 

 

 

 

 

 

… și coborâm printre ele, pe o râpă ceva mai accesibilă, în sat !

 

 

 

 

 

Addenda:

 

– bustul lui I.G. Duca – dezvelit în 2003;
– statuia lui Constantin Brâncoveanu – autor, Rodion Gheorghiță – dezvelită în 2014;
ambele în centrul orașului Horezu, vizavi una de cealaltă (prima, în părculețul de lângă Biserica din Târg/Veche, cealaltă în incinta liceului ce poartă numele domnitorului).

 

Fotoreportajul primei și a ultimei zile ce prezintă ebiectivele culturale vizitate pe drumul Onești-Bârzești și retur, poate fi accesat aici !

Fotoreportaje și descrierile traseelor pe munte, din zilele a II-a și a III-a, pot fi accesate aici și aici, dar și aici, respectiv, aici !
Un fotoreportaj al zilei a patra este prezentat aici  (în construcție) !

Un articol ce face referire la problemele de orientare pe traseele montane parcurse în cele trei zile de … munte, poate fi accesat aici !