Pe culmea morfologică a Munților Vrancei, din Pasul Ojdula sub Vârful Mușat !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Fotodescrierea traseului corespunzător primilor doi pași, pe culmea morfologică a Munților Vrancei, din pasul Oituz până în Pasul Ojdula, poate fi accesată de aici !

Pasul 3: Din Pasul Ojdula până sub Vârful Mușat
– descrierea se bazează, în principal, pe o drumeție efectuată de noi în 30 mai 2021 (a se vedea aici traseul ei), dar și pe altele, anterioare; fotografiile din acestea din urmă vor fi datate corespunzător.

Date tehnice:
– punct de plecare: 45.972070N, 26.351495E, 1.074 m alt.
– punct de sosire: 45.938730N, 26.387893E, 1.435 m alt.
– lungime traseu: cca 8,5 km
– denivelare pozitivă cumulată: cca 550 m
– durată (cu popasuri): 4 h
– dificultate (inclusiv orientarea): medie

 

Pasul Ojdula, …

 

… punct de plecare în Pasul 3 – …

 

… spre sud, pe versantul nordic al Înzăpezitului Mic !

 

Suim ușor, coborâm ușor, iar suim ușor …

 

… până ce ne instalăm, oarecum, pe o curbă de nivel …

 

… cu … ceva belvedere !

 

În foarte scurt timp, la prima intersecție, avem de ales: …

 

… între a începe deja să suim spre vârful Înzăpezitului Mic – varianta marcată … cândva –  și a o face puțin mai … lent !

 

În prima variantă ne … întrebuințăm puțin, la început …

 

… ; …

 

… ne recuperăm …

 

… în partea a doua a urcușului, când ocolim vârful Înzăpezitului Mic pe o curbă de nivel, …

 

… pentru a ieși, dincolo de el, într-o largă poiană transformată în pășune.

 

Popasul este … canonic; …

 

… chiar dacă ajungem aici pe varianta mai … soft: …

 

…

 

…

 

…

 

… !

 

Putem traversa poiana Înzăpezitului Mic pe latura ei de sus, …

 

… prin mijlocul ei …

 

… sau pe latura de jos, mai ales dacă vrem să … profităm de izvorul de aici !

 

De ieșit din poiană o facem pe sus !

 

Urmăm un (stră)vechi drum pastoral așternut pe culmea dintre cei doi Înzăpeziți (cel Mic sau Muncelul, cel Mare, numit de ciobanii de altădată, Muntele Curmăturii) – împădurită, mai mult …

 

… sau mai puțin !

 

Prin rariști putem avea șansa unor întâlniri insolite (ieruncă/găinușă-de-alun – Tetrastes bonasia) sau …

 

… ceva mai obișnuite (cinteză – Fringilla coelebs) !

 

Prins între cei doi Înzăpeziți, un vârf nevăzut – din cauza pădurii tinere ce-l îmbracă, …

 

… dar nu cu mult timp în urmă, încă plantație, – …

 

… îl ocolim pe versantul său sudic, …

 

pe care mai găsim, poate, vreo fereastră deschisă !

 

Dincolo de el revenim pe versantul nordic, …

 

… de acum, al Înzăpezitului Mare !

 

Descindem curând într-o vastă poiană …

 

… cu largi vederi spre și dincolo de izvoarele Oituzului; …

 

… cât de largi depinde de vreme …

 

… !

 

Desigur, nu și satisfacția !

 

Din poiană putem trece dincolo de Muntele Înzăpezitul Mare pe una dintre cele două căi sugerate !

 

Dacă vrem să … cucerim vârful Înzăpezitului Mare părăsim poiana prin punctul ei cel mai de sus.

 

Drumul care ne conduce pe … sub vârful împădurit complet …

 

… ne scoate însă, apoi, pe marginea versantului sudic al Înzăpezitului Mare, în mare parte despădurit și, deci, cu belvederi; din care extragem detalii, …

 

… și interesante – Lăcăuțiul fiind al doilea vârf din Munții Vrancei () -, dar și … de interes – Vârful Stogu Mare fiind unul dintre obiectivele Pasului 4, …

 

… ca și marea Poiană a Hârtanului !

 

Până acolo, deocamdată, coborâm în șaua joasă dintre Înzăpezitul Mare și Muntele Mușat, unde ajungem și pe cealaltă variantă, teoretic purtătoarea marcajului “bandă roșie”; deși, urme foarte vechi ale acestui marcaj pot fi descoperite pe ambele variante !

 

Pentru a aborda varianta “de jos” a traseului din poiana de pe versantul nordic al Înzăpezitului Mare spre Curmătura coborâm prin poiană până pe la mijlocul ei, unde vom prinde drumul care intră, spre sud, în pădure.

 

Drumul se ține mai tot timpul pe o aceeași curbă de nivel, …

 

… totuși, cu mici … variații altitudinale.

 

Pădurea se rărește treptat cu puțin timp înainte de a ajunge …

 

…  în Curmătură, de unde cotim cu 90 de grade spre est !

 

Atenție: cu vreo 70 de metri înainte, tot din Poiana Curmăturii, pleacă, tot spre stânga, un alt drum pe care, bineînțeles, îl ignorăm !

 

Am ales să urcăm pe un drum pastoral …

 

… ce se aține de marginea pădurii care îmbracă culmea piciorului vestic al Mușatului – cel pe care urcăm. Spre dreapta – sud – versantul este acoperit de pășune …

 

… și deschis priveliștilor largi; lărgimea e, desigur, în funcție de vreme !

 

Poteca-drum se arcuiește ușor …

 

… pentru a prinde o mică șa de pe culmea piciorului, …

 

… de unde suim spre culmea Mușatului; suntem pe un drum de tractor paralel cu muchia piciorului și care va ajunge pe culmea Mușatului și apoi pe vârf, mult la nord de poiana în care trebuie să ieșim noi. Așa că vom părăsi drumul …

 

… în momentul în care întâlnim marcajul cruce roșie; vine din dreapta – de pe culmea principală a Munților Vrancei – și se instalează pe drumul de tractor ce duce spre vârful Mușatului (de unde coboară apoi în pasul Mușat, pe DN 2D). Noi o luăm la dreapta …

 

… pe poteca, acum dublu marcată marcată,  …

 

… ce ne scoate în Poiana Mușatului, moment pe care îl considerăm finele Pasului 3 !

Addendă … etimologică: Precizări privind oronimele Înzăpezitul Mic și Înzăpezitul Mare

Pe hărțile topografice cele mai vechi (cele trei ridicări topografice ale imperiului Habsburgic din 1769-1773, 1853-1858, respectiv 1869-1887) care reprezintă baza hărților topografice (planul de tragere din 1917, harta DTM din anii 1970)  și, implicit turistice (harta Munților Vrancei de Florin Roman din 1992), din zilele noastre, numele celor două vârfuri evoluează astfel: Kis Havas/Niagu, Kis Havas/Nyagat, Kis Havas/Nyagoj tetö, Kis Havas (Muncelu)/Nyakoi t. (Piscul Curmăturii), Înzăpezitul Mic/-, Înzăpezitul Mic/Înzăpezitul Mare. Primele traduceri, corecte, ale denumirilor maghiare de pe hărțile habsburgice apar pe planul de tragere aferent zonei, din 1917. Pe harta DTM este consemnat doar Înzăpezitul Mic, o traducere mai … abruptă a lui Kis Havas (havas, cu înțelesul de munte mai înalt, însoțește numeroase oronime maghiare, dar e adevărat că are și un sens propriu, înzăpezit, cu zăpadă) denumire prelută de Florin Roman, care botează absolut artificial, cu numele Înzăpezitul Mare, Piscul Curmăturii. În fine, pe harta site-ului Munții Noștri, cele două vârfuri sunt numite Înzăpezitul Mic (Kishavas) și Înzăpezitul Mare (Neagu, Nyagoly), dar mai apare, localizat între cele două vârfuri, marcat vârful Piscu Curmăturii (Nyakol). E o greșeală, acest din urmă vârf este unul insignifiant, iar denumirea sa – pentru prima dată apărând pe o hartă -, Piscu Curmăturii, e lipsită de sens, Curmătura fiind șaua foarte joasă dintre Înzăpezitul Mare și Vârful Mușat.

Descrierea traseului corespunzător Pasului 4 – din Poiana Mușat în Poiana Butuci – poate fi accesată de aici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !