Peșterile de pe Dealul Perchiu/Subcarpații Tazlăului
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
În urma unor intense activități speoexplorative desfășurată în deceniul 9 al secolului trecut de Clubul de Speologie Montana din Onești în bazinul median al Văii Trotușului (aici, un inventar parțial al cavităților cartate) s-au descoperit 7 peșteri cantonate în Dealul Perchiu; mai precis în prăbușirile produse în stratele de marne și gips reliefate la zi sub fruntea sudică a dealului. Prăbușirile, generate de o străveche alunecare masivă ce afectat versantul sudic al dealului, au lăsat în urmă o vastă treaptă de alunecare cu un microrelief formate dintr-un haos de stânci sub care se ascund goluri mai mult sau mai puțin vaste, unele dintre ele penetrabile.
Este cazul celor 7 peșteri, se deduce, de prăbușire, cantonate în stratele de marne cu intercalații, uneori substanțiale, de gips. În ciuda potențialului carstificabil al gipsului, procesul respectiv nu a jucat niciun rol în formarea și evoluția celor 7 cavități. În continuare, succint, descrierea lor (cartarea și desenul, Radu Pușcarciuc).
Nr. crt. |
Numele cavității |
Dezvoltare (m) |
Denivelare (m) |
1. |
Peștera nr.1 |
10 |
-3,5 |
2. |
Peștera nr.2 |
8 |
4 |
3. |
Peștera nr.3 |
18 |
-5 |
4. |
Peștera nr.4 |
5 |
4,5 |
5. |
Peștera nr.5 |
11 |
-5 |
6. |
Peștera Diaclază |
18 |
-9,5 |
7. |
Avenul Permisiei |
20 |
-8,5 |
Peștera nr. 1
L = 10m; D = – 3,5 m
Peștera are o intrare de tip aven – P2 – și una de tip peșteră, fiind, în rest, o galerie unică de mici dimensiuni (max. 6 m x 1,5 m x 1 m) cu un diverticul lateral din care suflă un curent de aer.
Peștera nr. 2
L = 8 m; D = 2 m (-1,5;+0,5)
Mica peșteră a fost descoperită în 1980 de R. Pușcarciuc, care a avut curiozitatea să lărgească o gaură … cât să încapă brațul până la dimensiunile … cât să încapă capul și … restul ! Dimensiunile reduse nu permit decât pătrunderea într-o săliță de 3 m x 2 m care … culminează cu hornuri de 1 m. Alte două prelungiri laterale nu sunt penetrabile mai ales din cauza imposibilității de mișcare.
Peștera nr. 3
L = 18 m; D = – 5 m
Foarte aproape de peștera anterioară, Peștera nr. 3 este dezvoltată mai mult pe verticală. Printr-un P3 se coboară într-o săliță dee 2 m x 1, 5 m din care pornesc trei diverticule laterale ce devin repede impenetrabile; apoi se mai coboară printr-un P1,5 într- săliță de 1 m x 0,5 m care comunică la exterior printr-un horn, deci un P2, dar impenetrabil ca atare.
Peștera nr. 4
L = 5 m; D = 4,5 m (-0,5; +4)
De lângă Peștera nr.3 un prag de 1,5 m ne suie într-un culoar care se continuă cu un horn oblic de 2m, toate acestea alcătuind Peștera nr. 4 !
Peștera nr. 5
L = 11 m; d = -5m
Două intrări incomode, un prag de 0,5 m, sub un tavan aflat la 0,4 m ne obligă la executarea unui complicat sistem de mișcări pentru a ne strecura într-un culoar înclinat, presărat cu bolovani prăbușiți din tavan, din cauza cărora și oprim explorarea, în continuare devenind periculoasă. În peșteră și-a găsit adăpost lepidopterul Scolyopterix libatrix.
Peștera Diaclază
L = 18 m; D = -9,5 m
Peștera s-a format la extremitatea unei stânci masive alcătuite din strate de gips și marne, desprinsă din fruntea Perchiului, de-a lungul unei fisuri, probabil lărgită prin acțiunea apelor meteorice ce a produs dezagregarea rocilor și prea puțin dizolvarea lor. Explorarea se face cu dificultate din cauza lărgimii permanent reduse (0,5-0,6 m) a galeriei sale unice – un tunel de fapt cu unul dintre capete impenetrabil pentru explorator.
Avenul Permisiei
L = 20 m; D = -8,5 m
O gaură decolmatată a permis accesul în golul cel mai larg descoperit în Dealul Perchiu. După un P6, avem de ales între două direcții – stânga-dreapta = est-vest – care însumează 10 m. Pe firele rădăcinilor car au pătruns prin tavan se odihnesc numeroase exemplare de Scolyopterx libatrix.
Ne-ar fi plăcut să completăm informațiile de mai sus – publicate în Bultinul Clubului de Spelogie Montana Onești, Explorări, 1/1987,2/1988 – cu altele de dată mai recentă, îndeosebi cu coordonatele peșterilor, și să le însoțim cu fotografii ale intrărilor și interioarelor. O încercare din anul 2023 s-a soldat cu un eșec din cauza impenetrabilității vegetației ce acoperă versantul sudic al Perchiului; probabil ne-am ales prost și anotimpul încercării. Dar vom reîncerca să ajungem la zona cu peșteri !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !