Pe … preistoricele plaiuri ale Baraoltului sudic ! – episodul 2

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Traseul aferent episodului 1 a avut drept scop doar cunoașterea geografico-turistică a sudului Munților Baraolt. Dar, prezența numeroșilor tumuli întâlniți pe traseu ne-a produs un scurt circuit … mnemonic: numele satului din care am intrat în traseu, Ariușd, a fost înglobat în numele unei binecunoscute culturi preistorice, Ariușd-Cucuteni-Tripolie ! De fapt, descoperirile arheologice de la Ariușd au reprezentat startul unor cercetări ulterioare soldate cu introducerea în nomenclatura de specialitate a sintagmei “Grupul Cultural Ariușd” ca parte – ramura vestică – a deja consacratei Culturi Cucuteni-Tripolie ! Să mai spunem că, din punct de vedere cronologic, Grupul Ariușd s-a manifestat între a doua jumătate a mileniului V și începutul mileniului III (î.Cr.), adică în perioada numită de istorici Eneolitic/Chalcolitic/Epoca Aramei, reprezentând ultimul stadiu al Neoliticului ce premerge trecerea la Epoca Bronzului ! Cum spuneam, descopririle determinante privind caracterizarea acestui grup cultural, ce acoperă regiunile estice și sud-estice ale Ardealului, s-au produs la Ariușd; mai precis, este vorba despre situl arheologic de pe Dealul Chisc (Tyiszk‑hegy). Am considerat frustrant faptul că am trecut la doi pași de acest sit (ale căror existență și, bineînțeles, locație ne-au fost necunoscute la data parcurgerii primului traseu); motiv pentru care am revenit cât de repede am putut în zonă, cu scopul precis de a vedea locul respectivului sit arheologic. În plus, în urma documentării, au mai apărut două obiective … arheologice, așezarea preistorică Lenkert și cetatea medievală Csokas, situate în apropiere.

Traseul 2 (15 martie 2025): ARIUȘD (Gura Văii Cetății) – Ariușd – Dl. Hotarul Secuiesc – Dl. Foglan – Dl. Chiscu (Așezarea neolitică) – Dl. Retkes – Dl. Csokas (Cetatea Csokas) – Gura Văii Cetății

Date tehnice:
Durată: 5 h
Lungime: 10 km
Denivelare pozitivă absolută: 300 m
Dificultate: ușor+

Accesul auto: a fost descris cu ocazia prezentării traseului 1 (click aici !); doar că drept punctul terminus auto a fost stabilit …

… la gura Pârâului Cetății, aflat cu 200 m înainte de intrarea nordică în Ariușd sau după cca 2,5 km de Araci, ori cca 850 m după al doilea cot drastic al DC 33A, spre stânga, la întâlnirea cu râul Olt și, imediat, cu un braț mort al acestuia – un mic “rai” al pescarilor amatori !

Traseul per pedes:

– din punctul ales ca parcare, urmăm spre nord, cale de 1,25 km,  șoseaua ce traversează satul Ariușd, până la baza Dealului Hotarul Secuiesc.

 

Pe parcurs, déjà-vu -uri, biserica reformată și biserica ortodoxă, …

 

… ca și capătul sudic al satului de unde am intrat în traseul 1 !

 

Suntem acum pe traseul 2, așa că suim pe drumul (bun) ce ne suie pe muchia Dealului Hotarul Săsesc.

 

Dacă greșim drumul, ne întoarcem pe cel bun, iar o privire mai în urmă ne relevă ultimul obiectiv al drumeției !

 

Urmăm drumul până constatăm că ne va depărta de linia de altitudine maximă a dealului, …

 

… așa că îl vom părăsi și vom sui pieziș cam spre ceea ce bănuim a fi platoul somital al dealului !

 

În preajma sa vom întîlni un prim “sistem” de șanțuri …

 

… și gropi a căror origine este greu de imaginat !

 

Un al doilea “sistem” similar se află chiar pe vârful dealului …

 

…, …

 

… iar un al treilea, ceva mai jos de vârf, pe versantul nordic !

 

Acestea sunt gropile pe care le-am văzut de dincolo de Dealul Chiscu, de pe traseul străbătut cu o săptămână în urmă  !

 

De la “gropi” …

 

… traseul nostru vizează șaua dintre dealurile Barabaș și Foglan și apoi Dealul Chiscu !

 

Coborâm pieziș spre valea Ariușdului …

 

… de unde urmăm spre amonte un vechi drum construit pentru ferma de animale de la izvoarele Ariușdului – și printre ale cărei ruine a trecut traseul anterior – căzut acum în … desuetudine !

 

După un kilometru și un sfert de mers pe el …

 

… îl părăsim în șaua Barabaș-Foglan, …

 

… îndreptându-ne direct spre marginea pădurii de pe Dl. Foglan, atrași de albul ca de zăpadă al unui răzor de flămânzică (Draba verna) …

 

…

 

… !

 

Dar nu sunt singurele flori, căci urcând, în continuare pe la marginea pădurii, spre culmea dealului, …

 

… găsim și altele …

 

… și nu doar flori; …

 

… chiar și un tumul !

 

Pe culmea Dealului Foglan reîntâlnim tumul unde ne vom despărți de marcajul bandă albastră; …

 

… noi vom coborî ușor pe Dealul Facșa și vom trece de pe el pe Dealul Chiscu pentru a vedea situl arheologic de pe el, după care ne vom reântoarce la baza Dealului Facșa vizând Dealul Retkes pe care se află o altă așezare cucuteniană, numită Lenkert (în traducere, Grădina Inului) !

 

De pe culmea Dealului Facșa avem un alt deja-vu: imaginea gropilor de pe Dealul Hotarul Secuiesc, pe care, de această dată, le-am și … călcat !

 

Cum spuneam, coborâm pe culmea lată a Dealului Facșa ținându-ne de marginea pădurii de pin ce-i îmbracă, de la un moment dat, versantul sudic, vizând obârșia principală, seacă, a pârâului Chiscu.

 

O potecă lată, poate fost drum de tras lemn din pădure, încă decelabilă, intră în pădure chiar de lângă văiuga ravenată a Chiscului.

 

Repede, culmea interfluviului (Chiscu-Ariușd) se îngustează, dar poteca rămâne bine conturată.

 

Brusc, culmea devine o muchie îngustă, tăiată de o șa atacată din ambele părți de eroziunea regresivă produsă de cele două păraie; se pare că șaua a fost antropic adâncită, realizându-se astfel un șanț de apărare al așezării ale cărei urme le vom vedea imediat ce ridicăm dâmbul ce urmează dincolo de șa …

 

…

 

…

 

… !
Primele cercetări, cât de cât sistematice, privind situl de pe Dealul Chisc (Tyiszk-hegy) au fost făcute de Julius Teutsch (1867–1936), farmacist din Brașov, pasionat și autodidact în ceea ce privește arheologia, dar primele săpături de amploare au fost realizate de Ferenc László (1873–1925) din Sfântu Gheorghe, și el arheolog autodidact, de formație naturalist. În perioada 1968-1986 s-au reluat săpăturile de pe Dealul Chisc, de această dată sub coordonarea Academiei Române. Principalii coordonatori ai cercetărilor au fost Ion Nestor (1905-1974), Eugenia Zaharia (1921-2010), Székely Zoltán (1912-2000), Doina Galbenu (1932-1999). În detaliu despre rezultate și concluzii, aici !

 

De pe platoul sitului cărarea coboară într-o mică șa (adâncită și ea antropic) continuînd pe cca 250 m până în valea Chiscului – puțin mai sus de cimitirul ortodox.

 

Noi ne întoarcem însă, pe același drum, …

 

… la poalele Dealului Facșa, …

 

… de unde, după ce traversăm firul sec al Chiscului, …

 

… ne angajăm pe culmea morfologică a Baraoltului, cumpăna de ape dintre cele două sectoare ale Oltului: cel estic și cel vestic, determinate chiar de culmea în cauză !

 

Trecem astfel prin șaua cea mai joasă a cumpenei de ape; să menționăm că marcajul bandă albastră nu urmărește aici cu strictețe linia morfologică a culmii principale, preferând, după cum am văzut, marginea pădurii de pe versantul nordic al Dealului Foglan și urcarea apoi pe Dl. Inului din valea Meszkatlanului.

 

Nu ne e greu să ne menținem pe culmea morfologică – fiind suficient să păstrăm constantă altitudinea – până ajungem la un drum bine evidențiat, ce, spre dreapta, reprezintă în mare măsură continuarea culmii morfologice. Noi avem însă alt interes, așa că vom traversa acest drum având ca țintă vârful Dealului Retkes, nimic altceva decât tot un tumul !

 

Tur de orizont de pe Dl. Retkes …

 

…; …

 

… de fapt, de pe vârful tumului de pe el. Săpătura de pe acesta, ca și cea din preajmă, probabil că au fost făcute de căutătorii de comori, căci nu există un raport arhelogic legat de acestea !

 

Pe potecile oilor, ninse cu flori de flămânzică, trecem pe deasupra uneia dintre obârșiile Pârâului Cetății …

 

… pe interfluviul dintre acest pârâu și râul Olt, spre Dealul Csokas !

 

… !

 

Pentru a ajunge pe Dealul Csokas trebuie să trecem, puțin doar, prin pădure, …

 

… depășind o mică gâtuitură a interfluviului, datorată eroziunii regresive a pâraielor din preajmă, …

 

… loc în care pare să fi fost ridicat, credem noi, un turn de apărare al Cetății Csokas; de altfel, pe aici este singura cale de a ajunge la cetate.

 

Sus, pe platoul potențialului turn, nu sunt urme ale vreunei construcții sau de săpături !

 

Coborâm ușor pe culmea lată a Dealului Csokas, …

 

… până în capătul său sudic, …

 

… unde se află platoul pe care se ridica, odinioară, o cetate medievală, acum … sterp, cel puțin din punct de vedere arheologic; piatra din care a fost construită a fost în totalitate extrasă și folosită la construcția bisericii reformate din sat ! Documentar vorbind, nu există niciun fel de date despre această cetate, altele decât cele referitoare la … fostele ei ruine !

 

Părăsim “incinta” cetății …

 

… și coborâm pe un vechi drum agricol, …

 

…

 

… cu accesul atelajelor pe el blocat de un șanț !

 

Dincolo de el este … capătul traseului !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !