Hai-hui în 2020 ! – proiecte
Pentru anul 2020 ne propunem un proiect major, dar și … rezovarea unor restanțe din anii anteriori !
Integrala culmii morfologice a Carpaților de Curbură (sectorul exterior)
Majoritatea regionărilor teritoriului montan românesc includ în această structură Munții Vrancei, Munții/Munceii Întorsurii, Munții Buzăului (Penteleul, Podu Calului, Ivănețu, Monteoru, Zmeuretu), Munții Siriu, Munții Tătaru, Munții Ciucaș, Munții Grohotiș, Munții Neamțului, Munții Piatra Mare, Munții Baiului, valea Prahovei și a Timișului reprezentând granița ei vestică. Grigore Posea – considerat printre cei mai importanți geomorfologi români, face excepție; el adaugă, în nord, Munții Nemira, iar în vest, Clăbucetele Predealului, Masivul Postăvaru, Munții Bucegi, Munceii Culoarului Bran-Rucăr și Masivul Piatra Craiului. În stabilirea traseului nostru …. am luat în considerare doar … adaosurile vestice.
Continuitatea morfologică a Carpaților de Curbură este asigurată de-a lungul unei culmi ce traversează doar o parte a munților ce-i alcătuiesc. Astfel, plecând din nord, din Pasul Oituz, de la granița dintre Munții Vrancei și cei ai Nemirei, culmea în cauză străbate interfluviul Oituz-Râul Negru, de la izvoarele Oituzului formează hotarul dintre Ardeal și Vrancea, până deasupra izvoarelor Putnei și ale Bâscei Mari, de unde desparte bazinul Buzăului (reprezentat de Bâsca Mare) de al Râului Negru, trecând din Munții Vrancei în cei ai Întorsurii, menținându-și același rol până ajunge în Munții Ciucaș, reprezentați, la … întâlnire, de Muntele Dungu. Din Munții Ciucaș mai înglobează doar Tesla și Bratocea. Urmează plaiurile Munților Grohotiș, dintre vârfurile Babeș și Grohotiș; dar înainte de acesta din urmă cotește la 90 de grade spre Munții Neamțului, până la care alcătuiește cumpăna de ape dintre Doftana și Tărlung, iar apoi, cea dintre Prahova și Tărlung. Iese din Munții Neamțului, atinge tangențial Piatra Mare și trece în Clăbucetele Predealului, despărțind bazinul Prahovei de al Timișului; până în Pasul Predeal, de unde, peste alte alte clăbucete, desparte tot apele Prahovei, acum de cele ale Bârsei, până sub abruptul Bucegilor, dar și până suie la Vârful Omu pe creasta Bucșoiului Mic. Urmează muchia versantului vestic al Bucegilor, de la Doamnele la Șaua Strunga, de aici intrând în Munții Leaota urmându-le plaiurile nordice, de la Vârful Bucșa la Vârful Sântilia Mare, pentru a coborî apoi în Culoarul Rucăr-Bran; prin Pasul Fundata trece în Piatra Craiului pe care o suie pe Plaiul Grindului până în Șaua Grindului, sub Vf. La Om/Piscul Baciului. Coborârea se face, morfologic vorbind, de pe Creasta Sudică, printre Umerii Pietrei Craiului, în Poiana Tămășel, de unde se ajunge în Șaua Tamașului la racordul cu Munții Făgăraș, recte cu Carpații Meridionali; dar, din punct de vedere al … lejerității turistice, coborârea alpină (grad 2A de dificultate) sugerată (Traseul Dunăreanu), are ca alternativă optimală traseul pe La Lanțuri (Traseul Deubel).
Traseul turistic de-a lungul culmii descrise l-am proiectat a fi realizat în 14 zile (inclusiv timpii necesari intrării în traseu și ieșirii din el – relativ la Onești), etapele nedepășind 9-11 ore de … marș, cu înnoptare la cort (două, cel mult, trei nopți, consecutiv), alternativ cu repausuri (de noapte) la pensiuni/cabane.
Ziua 1: Pasul Oituz – Dealul Negru – pasul Ojdula – Mt. Mușat – Poiana Hârțanu (cort)
Lungime: 21 km; denivelare: 1.200 m; durata: 10 h
Ziua 2: Poiana Hârțanu – Mt. Stogu – mt. Lujeru – Vf. Zârna – Poiana lui Iacob – Pilișul Covasnei – Pasul Comandău (cort)
Lungime: 24 km; denivelare: 750 m; durata: 11 h
Ziua 3: Pasul Comandău – Dl. de Mijloc – Chiuzul Păpăuți – Pasul Păpăuți – Dl. Feneș – Zagon (pensiune)
Lungime: 17 km; denivelare: 400 m; durata: 7 h
Ziua 4: Zagon – Valea Zagonul Mic – Pasul Păpăuți – Muchia Cătanelor – Poiana Tistaș (cort)
Lungime: 21 km; denivelare: 1.000 m; durata: 9 h
Ziua 5: Poiana Tistaș – Vf. Cașcut – Pasul Zagon – Vf. Chiurușul Mare – Dl. Gherghianoș – Pasul Valea Mare – Muchia Braniștei – Vf. Sociova – Poiana Sârdarului (cort)
Lungime: 23 km; denivelare: 950 m; durata: 11 h
Ziua 6: Poiana Sârdarului – Vf. Cârlanu – Vf. Făcălețu – Pasul Predeluț – Muchia Tisei – Poiana Blidari – Vf. Călimani – Pasul Sasului – Vf. Sas – Pasul Dălghiu (cort)
Lungime: 20 km; denivelare: 900 m; durata: 9 h
Ziua 7: Pasul Dălghiu – Poiana din Dungă – Poiana Teslei – Babarunca (pensiune)
Lungime: 11 km; denivelare: 600 m; durata: 5 h
Ziua 8: Babarunca – Valea Babarunca – Șaua Tesla – Șaua Tigăilor – Culmea Bratocea – Pasul Bratocea – Plaiul Sterp – Mt. Bobul Mic – Mt. Bobul Mare – Șaua Văii Negre (cort)
Lungime: 23 km; denivelare: 1.500 m; durata: 11 h
Ziua 9: Șaua Văii Negre – Mt. Cioara – Mt. Urlățelu – Mt. Șloeru-Mărcoșanu – Pasul Predeluș – Vf. Paltinu – Vf. Turcu – Vf. Țigăi – Șaua Țigăilor (cort)
Lungime: 22 km; denivelare: 1.200 m; durata: 10 h
Ziua 10: Șaua Țigăilor – Vf. lui Andir – Șaua Pietricica – Cabana Susai – Pasul Predeal – Mt. Fitifoi – Pasul La Șipote – Mt. Forban – La Clește – Cabana Poiana Izvoarelor (cabană)
Lungime: 22 km; denivelare: 1.300 m; durata: 10 h
Ziua 11: Cabana Poiana Izvoarelor – Valea Morarului – Culmea Bucșoiu Mic/Balaurului – Vf. Omu – Mt. Doamnele – Șaua Bătrâna – Șaua Strunga (refugiu)
Lungime: 15 km; denivelare: 1.400 m; durata: 8 h
Ziua 12: Șaua Strunga – Vf. Bucșa – Mt. Dudele Mari – Mt. Pietrele Albe – Vf. Sântilia Mare – Mt. Sântilia Mică -Fundățica – Fundata – Pasul Bran – Ciocanu (pensiune)
Lungime: 21 km; denivelare: 900 m; durata: 9 h
Ziua 13: Ciocanu – Mt. Coja – Mt. Sasu – La Table – Refugiul Grind – Șaua Grindului – La Lanțuri – La Zăplaz – Șaua Tămășel – Șaua Tamașului – Plaiul Foii (pensiune)
Lungime: 19 km; denivelare: 1.500 m; durata: 10 h
Obs.
– la acest proiect se adaugă cele rămase din anii din urmă (http://www.muntesiflori.ro/proiecte-2015/, http://www.muntesiflori.ro/proiecte-2016/, http://www.muntesiflori.ro/proiecte-2017/, http://www.muntesiflori.ro/proiecte-2018/, http://www.muntesiflori.ro/proiecte-2019/) sau altele, încă … neclare, dar, la un moment dat, … mai tentante !