Prunella vulgaris, grandiflora & laciniata
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Executând click pe numele familiei, aflaţi informaţii despre aceasta ! – în construcție
Prunella este numele unui gen al familei LAMIACEAE ce cuprinde 7-15 specii, în funție de autori. În țara noastră vegetează trei specii: P. vulgaris, P. grandiflora și P. laciniata.
Genul cuprinde plante erbacee – deși lamiacee, nearomate – care cresc în Europa, Asia și America de Nord; a fost descris de Linné, numele provenind de la un cuvânt german (“breune”) sinonim cu “angină”. În medicina tradițională austriacă P. vulgaris este utilizată pentru tratarea afecțiunilor respiratorii și a infecțiilor. Există și părerea că numele provine de la cuvântul “prune”/”brune” cu sensul de “întunecat”, având în vedere culoarea brunie pe care o capătă florile acestor plante când se veștejesc; unul dintre numele lor populare românești este iarbă-neagră. Anterior lui Linné, genul era numit Brunella.
Cea mai răspândită dintre specii este P. vulgaris L., fiind naturalizată în toată lumea. La noi, numită și busuioc-sălbatic, crește pe întreg teritoriul țării, la orice altitudine. Cum profiul corolei florilor aduce a seceră, în virtutea credinței medievale privind legătura dintre aspectul unei plante și proprietățile sale curative, busuiocului-sălbatic i se atribuiau virtuți cicatrizante în cazul rănilor provocate de arme ori obiecte de forma secerii; și nu numai. Este considerată și antibacteriană, astringentă, diuretică, stomahică, antispasmodică și tonică. Era/este folosită ca ingredient în salate.
Sinonime nomenclaturale: Brunella vulgaris (L.) Dod., Prunella aequinoctialis , P. algeriensis , P. alpina , P. angustifolia , P. asiatica var. albiflora , P. australasica , P. australis , P. browniana , P. caerulea , P. capitellata , P. cordata , P. dissecta , P. elongata , P. fischeriana , P. gracillicaulia , P. heterophyla , P. hirsuta , P. hirta , P. incisa , P. latifolia , P. longifolia , P. mariquitensis , P. microphylla , P. novae-angliae , P. obtusifolia , P. officinalis , P. ovata , P. parviflora , P. pennsylvanica , P. pennsylvanica var. ovata , P. petiolaris , P. pratensis , P. purpurea , P. reptans , P. reticulata , P. rosea , P. scaberrima , P. sessilifolia , P. vulgaris subsp. vulgaris, P. v. var. albiflora , P. v. var. atropurpurea , P. v. var. calvescens , P. v. var. capitellata , P. v. var. japonica , P. v. var. leucantha , P. v. var. parviflora , P. v. var. recta , P. v. var. vulgaris, P. v. f. vulgaris.
Foarte asemănătoare ca aspect, este P. grandiflora (L.) Scholler, principalul criteriu de departajare fiind distanța netă dintre capitulul floral și prima pereche de frunze, la P. vulgaris, distanța respectivă tinzând spre 0 ! Datorită florilor mai mari are și o utilizare mai largă în grădinărit.
Sinonime: Prunella alpina , P. grandiflora , P. g. subsp. pyrenaica , P. g. var. alpina , P. g. var. hastifolia , P. g. var. incisa , P. g. var. pyrenaica , P.a hastata , P. hastifolia , P. pyrenaica , P. speciosa , P. tournefortii , P. transsilvanica , P. vulgaris var. grandiflora
Caractere (cvasi)net reciproc-distinctive ale P. vulgaris (1) și P. grandiflora (2):
(1) | (2) |
– perechea superioară de frunze este imediat sub inflorescență | – perechea superioară de frunze distanțată față de inflorescență |
– a nu se confunda perechea superioară de frunze cu bracteele, la ambele specii, mai mult sau mai puțin orbiculare – cele inferioare, brusc, lung-acuminate -, ciliate pe margini, mucronate | |
– celelalte frunze sunt pețiolate, obovate sau oblongi, obtuze | – celelalte frunze sunt lung pețiolate, oblongi sau ovat-oblongi |
– tubul corolei este drept, corola având lungimea de 6-16 mm, cel mult de două ori mai lungă decât caliciul | – tubul corolei este curbat la partea superioară, corola având lungimea de (16) 20-27 mm, aproape de trei ori mai lungă decât caliciul |
– lobul superior al caliciului cu trei dinți foarte scurți, mucronați, aproape obtuzi, iar cel inferior bisectat până la jumătate | – lobul superior al caliciului cu trei dinți scurți, dar distincți – cel mijlociu puțin mai scurt -, mucronați, aproape triunghiulari, iar cel inferior bisectat pe 1/3 din lungime |
Cea de a treia specie a genului, întâlnită mai puțin frecvent decât celelalte două specii (sporadic, în limbaj botanic, pe teritoriul țării noastre) este P. laciniata (L.) L.
Dacă florile celorlalte două specii sunt albastre-violet sau roșietice…
… (rar, hipocrome, până la albe, în cazul P. vulgaris), …
… la P. laciniata florile sunt întotdeauna alb-gălbui, iar frunzele, în loc de întregi, penat-lobate până la fidate (de unde și numele specific).
Sinonime: Prunella afriquena Pau et Font Quer, P. alba Pall. ex M.Bieb., P. a. var. integrifolia Godr., P. a. var. pinnatifida (Coss. et Germ.) Gren. et Godr., P. laciniata subsp. subintegra , P. l. var. integerrima P. l. var. intermedia , P. l. var. pinnatifida , P. l. var. subintegra , P. integerrima Beck, P. sulphurea Mill., P. vulgaris var. laciniata L.
Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Prunella_(plant)
2. https://es.wikipedia.org/wiki/Prunella_vulgaris
3. https://de.wikipedia.org/wiki/Gro%C3%9Fbl%C3%BCtige_Braunelle
4. Flora of the USSR, vol. XX – Labiatae [Institutul de Botanică al Academiei de Științe a URSS, Moscova-Leningrad, 1954]
5. http://www.efloras.org/florataxon.aspx?flora_id=2&taxon_id=126862 [Flora of China]
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !