A fost Attila în Munții Harghitei ? Noi am fost !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Pe vârful Hegheș/Hegyes (Muntos), de 684 m, al interfluviului dintre pâraiele Rica și Nadeș, de la … periferia sud-estică a Munților Harghitei, se află, bine ascunse în pădure, ruinele unui sistem de fortificații atribuit de legendele locului Biciului lui Dumnezeu, Attila, hunul; sau, cel puțin, primei soții a lui Attila, Kreka (nume din care derivă actualul Reka, de unde, se pare, și numele pârâului Rica), mai ales că o altă legendă … asociată, localizează mormântul reginei Reka sub o stâncă masivă de calcar de pe malul pârâului Rica. Suficient de motivant, ne-am spus noi, pentru a ne … convinge nepoțelele … mijlocii  (6 și 10 ani) să … reziste traseului ce urmează a fi prezentat (sigur, povestea reginei Reka a fost adaptată corespunzător vârstelor celor două … minimontaniarde).

Traseu: Onești – Tg. Secuiesc (pe DN 11, nota 8) – Balvanyos (pe DJ 113, nota 7) – Bixad (pe DJ 113, nota 4) – Micfalău (pe DN 12, nota 9) – Baraolt (pe DJ 122, nota 7) – Tălișoara [Borvizul Sărat, Borvizul Bolând, Castelul Daniel, biserica reformată] – Vârghiș (DJ 131, nota 8) [biserica calvină; traseu per pedes: Lacul Minei – Lacul de la Stână – Lacul Cailor – Lacul de Sus – Valea Rica – Mormântul reginei Reka – Turnul Estic de pe Vf. Hegyes – Turnul Vestic din Poiana Neagră – Culmea estică a Dealului Boldi – Lacurile de la Carieră – Lacul Minei] – Piatra cu Gaură – Micfalău – Sf. Gheorghe (pe DN 12) – Reci (pe DN 13E, nota 8) – Tg. Secuiesc – Onești
– distanța auto: dus, 150 km; întors, 155 km;
– distanța per pedes: 15 km; denivelare relativă: 175 m.

[9:30] Din marginea Tălișoarei
spre obiectivul nr. 1, …

 

 

 

 

 

 

 

… Borvizul Sărat; căruia îi cercetăm … afundul, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… fauna …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

… și flora aferente !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Orizont … local !

 

 

Căutarea Borvizului Bolând [foto, aici !] s-a soldat cu un (relativ) eșec, el aflându-se pe celălalt mal al unui pârâu prea lat pentru a fi traversat și prea lung pentru a-l ocoli !

 

Traversând Tălișoara, trecem pe lângă Castelul Daniel, acum un mix (reușit) de pensiune și muzeu; castelul este de prin anii 1600 și a aparținut familiei Daniel, de loc din Vârghiș unde există un … adevărat castel, numit tot Daniel. Descrierea sagăi castelului din Tălișoara, cu deosebire cea din … prezent, merită citită aici !

 

 

Vizavi de Castelul Daniel se află biserica reformată (calvină) a satului Tălișoara. Cea actuală este rezultatul reconstruirii, în anul 1859, al unei biserici (catolice) mai vechi (se zice, sec. XIII-XIV), din care s-au mai păstrat, prinse în zidul celei noi, pietre cioplite; vestigii sunt un baptisteriu și un clopot datat 1489. Clopotnița a fost ridicată în 1793/1795.

 

 

 

 

 

 

În curtea bisericii, comună cu cea a școlii primare, se află bustul lui Hermányi Dienes József, preot reformat, practicant la Aiud, dar născut în Tălișoara, autor a cca 150 de volume – rămase majoritatea în manuscris – de literatură, istorie, geografie, traduceri din franceză și germană.
Pe unul dintre pereții bisericii sunt pezentate stemele heraldice ale câtorva familli nobile secuiești.

Următoarea escală o facem la intrarea în Vârghiș, în fața bisericii calvine !

 

 

 

 

 

 

Biserica a fost ridicată în 1997 după planurile arhitectului maghiar Imre Makovecz pe locul uneia nai vechi (sec. XIII), pe al cărei baptisteriu s-au observat inscripții cu caractere <runice> (veche scriere ungară/secuiască).

 

 

 

Imre Makovecz (1936-2011) este unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai  arhitecturii organice, care promovează armonia dintre habitatul uman și natură (alți promotori ai curentului sunt, mai cunoscuții, Antoni Gaudi și Le Corbusier).

 

 

 

 

 

 

[11:15] Trecem un mic … Rubicon, …

 

 

 

 

 

 

 

… după ce lăsăm mașina în capătul sud-vestic al Vârghișului, și părăsim satul !

 

 

 

 

 

 

 

Rămân în urmă “resturi” ale unei exploatări miniere abandonate (“cariera de lignit” din anii 1954-1972) …

 

 

 

 

 

 

… și suim pe dealul de vizavi, …

 

 

 

 

 

 

… pentru a căpăta o perspectivă mai bună asupra Lacului de la Mină (denumirea ne aparține), …

 

 

 

 

 

 

… dar și pentru alte … interese !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Însă … intereseul nostru principal este de a vizita celelalte lacuri de pe valea Fierului !

 

 

În drum spre ele …

 

 

 

 

 

 

… traversăm – voinicește – o zonă mlăștinoasă – datorată unui izvor (carbo – ?)gazos -, …

 

 

 

 

… cu flori, mai mult sau mai puțin, iubitoare de umezeală !

 

 

 

 

 

 

 

 

Deasupra Lacului de la Stână (de asemenea, nume dat de noi), …

 

 

 

 

 

 

… admirându-l, …

 

 

 

 

 

 

… dintr-o parte …

 

 

 

 

 

 

 

… și din alta !

 

 

 

 

Spre Lacul Cailor !

 

 

 

 

 

De această dată avem de-a face cu un lac natural, …

 

 

 

… format într-o alveolă de alunecare în care se strâng, parțial, câteva dintre obârșiile Fierului !

 

[13:15] Popas …

 

 

 

 

 

 

 

… printre flori …

 

 

 

 

 

 

 

 

… cu … floricele; …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un … bonzai …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… și o orhidee rară: mlăștinița (Epipactis palustris) !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ultimul lac al … zilei, cel … de Sus, apărut asemenea primelor două, în urma lucrărilor miniere din zonă  !

 

 

Părăsim, curând, valea Fierului …

 

 

 

… și suim pe versantul său drept, …

 

 

 

 

 

… interfluviu …

 

 

 

… și pentru valea Rica; …

 

 

 

… dar ca să ajungem la ea și, mai ales, pe Vârful Hegyes, mai avem ceva cale: un deal și-o vale; …

 

… de fapt, o vale și-un deal …

 

 

 

 

 

… și înc-o vale, …

 

 

 

 

… adică a … Ricăi – …

 

 

 

 

 

 

 

 

… pe care umblăm … cât umblăm, până ce un indicator ne atrage atenția să cârmim spre stânga, …

 

 

 

… pentru a ajunge la legendarul mormânt al reginei Reka [16:00] !
[Mare supărare că regina nu poate fi văzută !]

 

 

 

Să mergem, totuși, la ea … acasă !

 

 

 

 

 

 

 

Drumul nu-i ușor, dar ne … ajută “crucile albastre” să nu ne … rătăcim !

 

 

 

 

 

 

 

Dar, din “castelul” reginei de pe vârful … muntelui n-am mai rămas nimic: câteva pietre închipuie un rest de zid; o cruce nu lasă însă locul uitării !

 

 

 

 

 

Cetatea Rekăi mai are însă un … castel până la care ne conduc alte semne (benzile roșii ale hotarului dintre parcelele silvice) !

 

 

 

[17:15] Îl descoperim, astfel, fără greș !

 

 

 

 

“Poarta” e deschisă și chiar putem sui, până sus, …

 

 

 

 

 

 

 

… pe terasă, …

 

 

 

 

 

… de unde regina Reka, privea în zare, așteptându-și soțul, pe Attila, să se întoarcă de la luptă !
[O prezumtivă istorie a cetății și “documentarul” cercetărilor legate de ea pot fi citite aici !]

 

La cetatea Reka se află, ascunsă, o … geocomoară; …

 

 

 

 

 

 

 

… și … flori …

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

De la cetate, prindem un vechi drum de culme care ne întoarce spre Vârful Hegyes, trecând însă pe sub el, continuând apoi cât e Dealul Boldi de lung.
[Ne mai trecem … urâtul … tocând ciuperci pentru … melci – click aici !]

 

 

 

 

 

[18:15] Pădurea se termină … la o vreme, …

 

 

 

 

… drumul continuă – încă pe interfluviul Nadeș/Nadăș-Rica – …

 

 

 

 

 

… la fel de … lung; …

 

 

 

 

… măcar mai schimbăm direcția și … textura …

 

 

 

 

… urmând să coborâm în valea Ricăi !

 

 

 

 

 

 

 

De unde venim și … tocmai unde ne ducem !

 

 

 

 

Pe drum, … întâmplate …

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

 

[20:15] Până la urmă ajungem la capătul traseului, …

 

 

 

 

… dar nu și al drumeției; pe drumul dintre Vârghiș și Tălișoara deviem aproape 1 km pentru a vedea Piatra cu Gaură – exurgența unui fost izvor mineral, secat din cauza retragerii pânzei freatice la un nivel inferior, ca urmare a lucrărilor miniere din zonă !

 

 

 

 

Și gata !

 

 

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !