Salix caprea

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Executând click pe numele familiei, e posibil să aflaţi informaţii despre aceasta !

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Salix caprea L. (iovă, salcie-căprească) – SALICACEAE

Sinonime: Caprea vulgaris Opiz, Sectopix caprea Raf., Salix aurigerana Lapeyr., S. caprea subsp. hultenii Kom., S. c. f. subglabra (Y.L.Chang et Skvortsov) Kitag., S. caprina Dulac, S. coaetanea Flod, S. grandifolia Fr. ex Nyman, S. hultenii var. angustifolia Kimura, S. h. f. angustifolia (Kimura) Kimura, S. lanata Vill., S. proteifolia Schleich ex J.Forbes, S. raddeana var. subglabra Y.L.Chang et Skvortsov, S. reichardtii A.Kern., S. sphacelata Sm., S. tomentosa Ser., S. ulmifolia Thuill.

Specia este nativă în Europa și Asia Centrală și de Vest, prezentându-se fie ca un arbust, fie ca un mic arbore cu talia de cca 8-13 m. O întâlnim de la câmpie până la altitudini de 2.000 m, preferând, spre deosebire de celelalte sălcii, solurile nu neapărat umede; și tot ca o deosebire față de celelalte sălcii, are lemnul mult mai dur (dens). Asemenea mesteacănului este o plantă pionieră, ocupând rapid arealuri silvice descoperite, are o creștere rapidă, și o longevitate apreciabilă (60 de ani). Este cultivată ca plantă ornamentală în parcuri, dar și ca plantă meliferă datorită abundenței în polen și nectar. Producția de miere este de 150-200 kg/ha (teiul are o producție de 800-1200 kg/ha, salcâmul, 1000-1200, floarea-soarelui, 40-130, rapița – cca 35-100); polenul este extrem de bogat în proteine (cca 40%, față de 20-30% la tei, rapiță sau floarea-soarelui).
Planta este una dioică, florile femele (amenți sub forma unor mâțișori verzulii), respectiv cele mascule (mâțișori, la început, pâsloși-alburii, ce se desfac, ulterior, sub forma unor gheme de stamine încărcate de polen), crescând pe arbori separați. Fructele sunt mici capsule ce conțin nenumărate semințe minuscule, prevăzute cu câte un fir pufos ce le facilitează dispersia cu ajutorul vântului.
Denumirea genului este cea comună a salciei, provenită din latină, iar cea specifică, dată de Linné e legată de atlasul lui Hieronymus Bock (1498-1454, botanist și fizician german) unde planta apare ilustrată împreună cu o capră ce-i mănâncă frunzele; de altfel, salcia-căprească chiar este folosită ca furaj pentru capre.

Alte fotografii:

– Râpa Plopului/Dealul Mare/Plaiul Pufu-Coșna/Munții Nemira – 8 martie 2016

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Exemplar masculin (galben) și
exemplar feminin (verde)

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Individ cu flori masculine

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Individ cu flori feminine

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Flori masculine și flori feminine (de la indivizi diferiți)

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Vâsc (Viscum album) pe salcie-căprească

 

 

 

Locații:
– Râpa Plopului/Dealul Mare/Plaiul Pufu-Coșna/Munții Nemira – 8 martie 2016

Bibliografie:
1.
https://es.wikipedia.org/wiki/Salix_caprea
2.
http://www.horticultorul.ro/arbori-arbusti-ornamentali-peisagistica/salcie-capreasca-salix-caprea/

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.