Hai-hui pe Culmea Pietricica, după … Un Fulg de Nea !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Baleind pe Google Earth prin intermediul site-ului Panoramio (între timp, închis) am tot constatat o frecvență … stridentă a unor fotosemnalări de obiective, multe inedite, foarte multe insolite, localizate în zone, turistic, … neconvenționale, precum … Culmea Pietricica ! Densitatea fotografiilor din jurul Oneștiului ne-a pus serios pe gânduri: Cin’ să fie, cin’ să fie ?! Pseudonimul autorului – Un Fulg de Nea și … politica de confidențialitate a Google ne-au zădărnicit încercările de aflare a identității persoanei; ba,chiar și controversa privind sexul său a rămas neelucidată ! Într-o zi însă, pur și simplu, ne-am întâlnit pe un deal din preajma Oneștiului, noi căutând asiduu – deja de doi ani – migdalul-pitic a cărui fotografie o postase pe Google Earth, cine altcineva, decât … Un Fulg de Nea, care se afla … exact în punctul având coordonatele indicate de fotografia în cauză ! Era un … el – spre satisfacția unuia dintre noi -, … Paul Airinei – al cărui nume, o altă … satisfacție, ne era binecunoscut de pe alte pagini ale NET-ului !
Traseul prezentat în continuare e legat de descoperirea, pe Google Earth, a unei alte fotografii semnată Un Fulg de Nea, ce prezenta Cascada Verde; o săritoare, am apreciat noi, suficient de pitorească și de … aproape de Onești, ca să merite un drum până la ea !

Culmea Pietricica !
[Un material amplu despre această structură a Subcarpaților Moldovei poate fi accesat de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Culmea_Pietricica !]

 

 

 

 

 

 

 

Traseu [6 septembrie 2015]: Hotel Măgura/Măgura Verde – Capela de pe Dl. Gherț – Altarul de pe Valea Bahna – Capela de pe Dl. Calvar – Capela și Crucea de pe Dl. Sinislău – Valea Săratei – Băile și Biserica Sărata – Dl. Moșului – Dl. Chivei – Dl. Mare – Dealul Heghesca – Cascada Verde – Hotelul Măgura

 

[6:45] Din parcarea hotelului Măgura Verde (pe DN 11, Brașov-Bacău, la 10 km de Bacău) plecăm spre nord, …

 

 

 

… pe un drumeag de pământ, desprins din șosea după cca 100 m.

 

 

 

 

 

Ocolind izvoarele pârâiașului Gherțu, lăsăm drumul … principal pentru un braț al său …

 

 

 

 

 

 

… ce suie, ieșind curând din păduricea de salcâmi …

 

 

 

 

… sub culmea Dealului Gherț/Gherțu, pe pantele sale nordice !

 

 

 

 

Urcând, apar primele … impresii … peisagistice …

 

 

…

 

 

… și … floristice …

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

[7:30] Drum … întins spre vârful Dealului Gherțu !

 

 

 

 

 

 

 

Capela a fost construită după Primul Război Mondial, în cinstea eroilor locali căzuți în luptele de atunci și din Războiul de Independență din 1877-1878 și ale căror nume sunt gravate pe două plăci de piatră aflate în interiorul capelei; de aici și numele de Capela Eroilor ! Hramul ei este Înălțarea Domnului, …

 

 

 

 

 

 

… același cu al noii biserici (2013) din satul Osebiți (com. Luizi-Călugăra). Din Osebiți a fost primul ostaș român căzut (13-14 septembrie) în Războiul de Independență din 1877-1878, Andrei Lupu; avea 19 ani. De eroii comunei Luizi-Călugăra, cei căzuți în Primul Război Mondial, este legat un sat … dobrogean, … Oituz, localitatea fiind constituită în 1923 prin împroprietărirea cu câte 10 ha de pământ a 45 de familii – văduve și orfani de război – din Luizi-Călugăra. Locuitorii de azi ai comunei sunt urmașii ceangăilor transilvăneni refugiați aici din Depresiunea Brașovului de prin sec. XII-XIV; documentar, este atestată din 1409, într-un document al lui Alexandru cel Bun care l-a împroprietărit în zonă pe Pan Giurgiu Ungureanu, prima ei denumire fiind Ungureni, urmând apoi Pârâul Călugărului, Valea Călugărului, Călugăra, iar din 1910 Liuzi-Călugăra, azi Luizi-Călugăra.

În … obiectivul nostru, alte două capele ridicate de locuitorii comunei Luizi-Călugăra !

 

 

 

 

 

 

 

Drumeagul de căruțe ce pleacă spre sud de la capela Gherț traversează drumul sătesc ce ocolește obârșia Gherțului, șerpuind apoi printre vii, unde sucombă; dar, din capătul lui, vom găsi o cărare ce ce va evita coborârea în valea pârâului Gherț până aproape de confluența acestuia cu Bahna.

 

Intersecția pomenită este, firește, marcată de o cruce !

 

 

 

 

 

 

De pe drumul dintre vii, …

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

…

 

 

 

… pe pârâul Gherțu, …

 

 

 

 

 

… apoi la capela de pe valea Bahnei (localnicii o numesc Grota).

 

 

 

De aici mergem pe Bahna, în amonte (numită, pe acest sector, Heghesca) !

 

 

Părăsim repede valea, ca și drumul pietruit de pe ea (ce leagă Luzi-Călugăra de DN 11, lângă Motelul Măgura Verde) …

 

 

 

 

 

 

… și urcăm -pe Dealul Calvarului !

 

 

Aproape de culmea Dealului Calvar întâlnim o mare … colonie de ochincele (Gentiana cruciata), cu florile trecute (perioada lor de înflorire fiind iunie-august); ne-a fost de mirare căci n-am mai întâlnit specia decât în zonele montane !

 

 

 

Pe culmea Calvarului …

 

 

… se află capela omonimă; …

 

 

 

 

 

 

 

… având hramul Pogorârea Sfântului Duh, a fost construită în anul 1914 !
[10:00]

 

 

 

Cărarea dintre sat (Luizi-Călugăra) și capelă este marcat de 13 cruci de lemn, simbolizând Drumul Crucii. Monumentala biserică a satului a fost construită în perioada 1923-1942, ulterior suferind numeroase îmbunătățiri.

 

Pasul următor, ne duce la capela de pe Dealul Sinislău; ne întrebăm dacă ajungem înaintea ploii care pare să se fi … slobozit în spatele dealului; …

 

 

 

 

 

… dar până să ajungem la ea norii par să se fi răzbunat deja !

 

 

 

 

Capela de pe Dealul Sinislău …

 

 

 

 

 

 

 

… a fost construită – așa cum este consemnat pe frontispiciu – în anul 1932, de către familia Neculai I. Horvat; are hramul Nașterea Sf. Ioan Botezătorul.
[10:45]

 

 

 

 

De lângă ea, fotobaleiem …

 

 

 

 

 

 

 

… împrejurimile: mai depărtate …

 

 

… sau mai apropiate; …

 

 

 

 

 

 

… mai mult sau mai puțin !

 

 

 

 

Pe dealul vecin Sinislăului, al Săratei este înălțată o statuie a lui Isus Cristos, …

 

 

 

 

 

 

… o realizare artistică remarcabilă, al cărei autor ne este, din păcate, necunoscut !

 

 

 

Între statuie și cătunul Talpa (partea catolică a satului Sărata, cea ortodoxă fiind cunoscută sub numele Dealul Nou) este amenajat un Drum al Crucii !

 

 

Noi vom coborî puțin … ștrenchi, pentru a evita – cât de cât – pantelele mai prăpăstioase dinspre pârâul Sărății; …

 

 

 

… nu înainte de a mai culege câteva … fotoimpresii …

 

 

…, …

 

 

… și flori …

[Răsfug – Chondrilla juncea. Planta prezintă o interesantă anomalie: dezvoltări vegetative spectaculoase sub forma unor … gheme de “frunze” ! (Alte plante cu anomalii sunt prezentate pe http://www.muntesiflori.ro/fascierea/ !]

 

…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

[Suntem într-o zonă cu teren scheltic, datorită prezenței sării în subsol (lentila de sare este apreciată ca având 2,2 miliarde tone, cu o concentrație a NaCl de 97,2%, la zi sarea apărând doar sub forma câtorva izvoare); plantele care cresc aici sunt fie tolerante la acest gen de condiții, fie chiar halofile. Un opis ilustrat al speciilor de acest fel, găsite de noi pe terenuri sărăturate, este prezentat pe http://www.muntesiflori.ro/flori-de-saratura/ ! ]

 

 

 

 

Coborâm …

 

 

 

 

 

 

 

… în valea Sărății !

 

 

În scurta plimbare de pe vale ne atrag atenția …

 

 

 

 

… o uriașă placă de gresie desprinsă dintr-o faleză de strate scoase parțial la zi, …

 

 

 

 

 

 

… dar și un soi de … piramide din argilă – martori ai eroziunii diferențiate în versantul văii – ce ne amintesc de piramidele, din același … material, din Subcarpații Olteniei; …

 

 

… nu lipsesc, chiar de tot, florile !

 

 

 

 

[12:45] La ieșirea văii dintre dealuri se află Băile Sărata. Stațiunea, înființată la începutul sec. XX s-a ruinat la sfârșitul aceluiași secol, fiind revigorată de noul proprietar, Episcopia Romano-catolică din Iași, …

 

 

 

 

 

 

… care o administrează prin Baza de Spiritualitate și Tratament “Fericitul Ieremia Valahul” (al cărui sanctuar se află la Onești) !
[Pentru amănunte, http://www.ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=20100655 !]

 

 

Suim pe botul de deal din spatele bisericii numit Coasta Moșului !

 

 

 

 

Urmărim un marcaj neconvențional, “bandă verde”,…

 

 

 

 

 

 

 

… printr-o pădure mozaic – fag, pin, stejar; …

 

 

“Etajul” stejarului este urmat de o fereastră, …

 

 

 

… prin care ni se relevă Dealu Nou – sectorul ortodox al satului Sărata -, …

 

 

 

 

 

 

 

… apoi, de un veritabil … gol – Vârful Moșului -, …

 

 

 

 

 

 

… unde deschiderea …

 

 

 

 

 

 

 

… este …

 

 

 

 

… panoramică !

 

 

 

Alte curiozități:
– naturale;

 

 

 

 

 

 

 

– antropice ?!

 

 

 

 

Până pe Dealul Chivei poteca este marcată cu “triunghi albastru” !

 

 

 

 

Înainte de vârful propriu-zis …

 

 

 

 

… avem parte de un mic spectacol … demn de un adevărat … vârf !

 

 

Zoom spre fundalul … scenei !

 

 

 

 

 

 

Cărarea marcată ne conduc puțin dincolo de vârful Chivei, unde, într-o mică șa cu o cruce nouă din lemn de stejar, părăsim marcajul (coboară în Sărata sau în satul vecin, Bălțata, pe vreun picior al Chivei) și schimbăm drastic direcția spre vest. [15:15]

Continuarea e cu două variante:
– pe un drum de coastă, pe sub culme;
– pe culme (urmărind benzile roșii ale hotarului silvic), …

 

 

 

 

 

… mai aproape de cer: la propriu …

 

 

 

 

 

 

 

… sau și … spiritual !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ajungem, pe ambele căi, într-o șa, în mijlocul unui pâlc de molizi, sub Dealul Mare.

 

 

 

 

 

Din șa mergem spre dreapta pe un drum ce suie pieziș …

 

 

 

 

… și ne scoate pe culmea principală a Pietricicăi, într-o largă poiană ce acoperă șaua dintre Dl. Mare și Dl. Pietricica !

 

 

Amânăm și … împingem mai sus părăsirea culmii principale a Pietricicăi – spre Dl. Hegesca – și suim câțiva pași … în plus pe culmea Măgurii …

 

 

… pentru a ne satisface o mai veche curiozitate legată de prezența pe ea a unui soi de farfurie zburătoare; pentru că imeni nu era prin … curte și nici n-am ajuns să … batem la ușă pentru informații, am dedus doar că trebuie să fie … ceva în legătură cu aeroportul civil/militar de la Bacău !

 

 

[16:00] Părăsim deci Dl. Măgura pentru o culme secundară ce debutează cu o poiană largă, de unde ne direcționăm, coborând ușor, spre nord !

 

Ieșim din poiană trecând pe lângă Fântâna lui Giorgi; …

 

 

 

 

 

 

… ținând constantă direcția nord ne vom menține pe interfluviul dintre pâraiele Heghesca Mică și Heghesca Mare, ieșind din pădure sub culminația Dealului Heghesca !

 

 

 

 

Luăm în piept cele câteva zeci de metri …

 

 

 

 

… ce ne despart de vârf, …

 

 

 

 

 

 

 

… care este însă ceva mai sus !
[16:45]

 

 

 

 

 

 

Ce vedem noi de aici …

 

 

…

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

… și … aici !

 

 

 

 

 

 

 

 

Din capătul nordic al golului somital al Heghescăi coborâm:
– fie spre nord, pe muchie, până la confluența Heghescăi Mici cu cea Mare;
– fie spre est, prin pădure, spre valea Heghescăi Mari, …

 

 

 

 

 

 

 

… pentru a vedea Cascada Verde (N46,522595, E26,834783, alt. 348 m) !

 

 

 

 

 

 

 

Pe Heghesca Mare la vale (are nu doar … cascade, ci și … canioane), …

 

 

 

 

 

… pe la confluența cu Heghesca Mică, …

 

 

 

 

 

 

 

… până la cotul drumului ce leagă Luizi-Călugăra de DN 11.

 

 

 

 

 

 

După jumătate de kilometru …

 

 

 

 

 

… ajungem la … finiș !
[18:00]

 

 

 

Addenda … toponimică:

1. Unele dintre oronimele și hidronimele care apar în cuprinsul fotoreportajului sunt preluate de pe hărțile în uz (Planul de tragere “Bacău”/1956 al Direcției Topografice Militare, retipărire a ridicării din 1892 cu nomenclatura revizuită în 1952 – http://www.geo-spatial.org/download/planurile-directoare-de-tragere; Harta topografică a aceleași DTM, scara 1:25.000, pe baza ridicărilor din anii 1950-1980 – https://portal.geomil.ro/arcgis/home/index.html !). La unele există variante depistate de noi din varii surse, inclusiv orale, de la localnici. Exemple:
– Heghesca/Hegesca/Hegeșca. Despre acest toponim ar mai fi totuși de spus ceva: opinăm că provine de la maghiarul hegyes (pronunție <heghieș>) = munte, muntos;
– Gherț/Gherțu;
– Sinislău/Crucii;
– Pietricica/Homorăști/Comoriștea (?);
– Măgura/Arecliu.
2. Toponimul Osebiți are, probabil, o semnificație istorică aparte, pe care, încă, n-am găsit-o explicată, așa că vom emite doar o părere personală. Ca substantiv comun, din arhaicul “osebit” (cu variantele osăbit, “usăbit”), de origine slavă, s-a format actualul “deosebit” având același înțeles originar (anumit, aparte, despărțit, diferit, distinct, divers, felurit, izolat, neobișnuit, răzlețit, separat, special, variat). Ca oiconim îl găsim, dacă nu explicit, sigur subînțeles, în toponime combinate, indicând comunități umane subsidiare altora, consacrate, criteriul de subsidiaritate nefiindu-ne, deocamdată, clar; credem că este vorba, fie de forma de proprietate asupra pământului (răzeșie/moșnenie), fie de regimul de plată al dărilor, noi înclinând spre acesta din urmă. Iată însă o listă (neexhaustivă) a celor mai “cunoscute” asemenea toponime (după Tezaurul toponimic al României. Moldova, vol II: Mic dicționar toponimic al Moldovei, p. I: Toponime personale, Edit. Univ. “Al.I.Cuza”, Iași, 2014, Marele dicționar geografic al României, vol. IV de George Ioan Lahovari, C.I. Brătianu, Grigore C. Tocilescu, București, 1901 & varia):
Osăbițăi/Osăbiți/Osebiți Călugărei/Călugării/(din) (Liuzi/Liuzii/Luizi-)Călugăra [azi, de Luizi-Călugăra/BC], Osăbițăi/Osebiți (din) Ruș/Ruși [azi, de Bălinești/Grămești/SV ?], Osăbiți/Osebiți din Miclăușani/Miclăușeni [azi, de Miclăușeni/Butea/IS ?], Osăbiți/Osebiți Floci/Folci/Tloci [azi, de Letea Veche/BC], Osebiți/Osebiții Mărgineni [azi, de Măgura/BC], Osebiții-Sohodol [azi, Sohodol/Măgura/BC], Osebiți din Orofteana [azi, de Oroftiana/Suharău/BT], Osebiți Blejești [azi, de Blejești/TM], Osebiți [azi, de Bucșani/GR], Negrenii-Osebiți [azi, de Tătărăștii de Jos/TM], Osebitul/Osibitu [azi, de Șotrile/PH].
3. Substantivul liuzi, ca parte a toponimului Liuzi/Luizi-Călugăra, are, credem, semnificația dată de dicționare, aceea de “birnic”, probabil, însă în legătură și cu regimul particular al locuitorilor respectivi, aduși/veniți – pe moșia în cauză (Călugăra) – din Ardeal (nefiind ruptă semnificația precizată de înțelesul cuvântului slav din care, zicem noi, că provine termenul: liudi = slugi în casa unui stăpân, fără pământ). O accepțiune relativ precisă a termenului “liuzi” se deduce din cuprinsul Condicii liuzilor, un recesământ complex al birnicilor și scutiților de dări realizat în 1803 din ordinul domnitorului Alexandru Moruzi, în cuprinsul căruia “liuzi” sunt numiți, în principiu, contributorii la visteria statului, denumire care-i integrează însă și pe cei scutiți parțial sau total de anumite dări ori datornici mânăstirilor; tot aici, “liude” sunt numite familiile plătitoare. În concluzie, semnificația lui “liuzi” din toponimul Liuzi/Luizi-Călugăra trebuie pusă în legătură cu specificul istoric al localității, formată preponderent din ceangăi migrați din Ardeal. Rămâne de stabilit dacă erau plătitori sau nu de impozite; oricare le era regimul, acesta e motivul pentru care satul le-a fost numit astfel. Alte localități a căror denumire conține denominativul “liuzi” (conform Condicii liuzilor): Chirițeni Liuzi (azi, ?), Curteștii Liuzi (azi, de Curtești/BT), Liuzi/Ludi Humorului (azi, Humoreni/SV)

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !